Romanulu, iunie 1891 (Anul 35)
1891-06-25
TANDL AL XXXV-LEa Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV.....................40 baa Detto III...... 2 lei — Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Jiarului. IN PARIS, la Havas- Laffire et Cune, 8, Place de la Bourse LA VOLNA, la d-nil Isancenstein et Vogler, Otto Manas). IN ELVbVI lA la „ „ „ Din țeiile cele alte direct la administrațiunea ziarului — Scrisorile nefruncate se refusă — ESE’MPLARUL IgRANI ■alamta* Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIAMT, No. 12 Ijdițiuuoa (le ditainOțil mmmliiiăm JOI, 25 ÍÜNI0 (13 IUNIO st. v.) 1891 Luminéza-te si vel fi. / ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sése luni 24 lei; trei luni 12 lei; unt lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiale poștale LA PARIS, la Havas, Laffite et Cale, 8. Place de la Bonn« , GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, si BELGIA, la barourile poștale. — Articolele nepublicate se ard. — 1 V ! > V Mercuri diminăța BUCURESCI, 24 CIREȘAR Spania ne-a luat Înainte. Zilele trecute am anunțat că contesa de Castro Enriquez a fost arestată pentru că a martirisat un copilă de ziece ani, pe care o avea ca servitore în casă. Copila s-a plâns că ducesa cosea hainele pe ea, o bătea și o înțepa cu farfecile peste corp. Doctorul a găsit pe densa 89 răni făcute de farfeci, din cami 23 la cap. Contesa a tăgăduit că a fost autorea acestor barbarii, dar rudele de instrucțiune, bazându-se negreșit pe orecari probe, n’a ținut socolată de declacațiunile nobilei ducese și nu numai că n’a ascultat’o, dar dnca a refuzat cererea ei de a o libera pe garanție. Acesta faptă a judelui de instrucțiune a provocat oă mare agitațiune printre noblețea castilană din Madrid. Aristocrația spaniolă e încă destul de puternica In peninsula Iberică, guvernul și Corpurile legiuitore sunt in majoritate compuse din nobleță. Era dorită atingere contra acestei clase purtarea judelui de instrucțiune, atât în faptul arestărei cât și in retusul de a o libera pe garanție, spiarele conservatori au protestat și au criticat pe magistrat. Chiar In Cameră s’au găsit oratori cari au interpelat pe ministrul justiției asupra modului de procedare al neomenosului judecător de instrucțiune. Ministrul justiției însă, cu tote că face parte din noblețe, cu tote că majoritatea care il susține este din înalta societate conservatore și clericala, n’a putut să se dea înapoi din’aintea adeverului și a dreptății, ci a declarat că chiar el ar fii judelui de instrucțiune se’și facă datoria, fiindcă guvernul nu voesce să se amestece în atribuțiunile puterei judecătoresci. Noi In principiu suntem contra arestului preventiv, fie in materia politică, fie In materiă corecțională. Sistemul preventiv este argumentul cel mai mare al tiraniei. El violeza principiul libertății omenesci și Intăresce nedreptatea In societate. N’am ven Jut de atâtea ori un om șeijend In prevenția câte un an și in urmă fiind osândit la câteva luni de închisore ? N’am citit chiar filele acestea un asemenea exemplu prin fiare, cum un nenorocit a stat închis șase luni In prevență și Curtea la condamnat numai la trei luni de pedepse ? Sistemul arestului preventiv este dar nenorocit, căci dacă justiția nu găsește că urmaritul merită să pedepsit nici măcar cât a stat In prevenție la Inchisore, cine 1l despăgubește de restul cât a fost mai mult închis? Nu dor de arestul preventiv vom vorbi aci, nici nu vom critica sau lăuda decisiunea judelui de instrucțiune spaniol. Voim se constatăm numai că justiția spaniolă a făcut progrese însemnate în comparațiune cu a nostra, ca guvernul din Madrid a dat probe de uă înțelepciune vrednică de laudă declarând că nu se amestecă in acțiunea justiției, chiar când este în joc uă ducesă din cele mai nobile și mai bogate. Am văzut la noi omeni schingiuindu-se și chiar omorându-se la alegeri, și vinovații plimbându-se liberi pe ulițe. Am văzzut soldați torturați prin cazarme și de multe ori desfigurați fără să se ia nici uă măsură contra călăilor. Am vâneat comercianți și meseriași martirizând ucenicii în vârsta cea mai fragedă de ți se rupea inima, și justiția stând indiferentă, considerând acesta ca un lucru neînsemnat. Am vădut stăpâni maltratând pe servitori intr’un mod neomenos subt ochii autorităților polițieneșci. Am văz jlut pe nenorociții săteni sângerând subt biciul agenților administrativi, fără a avea cea mai mică considerațiune că sătenii sunt și ei omeni. Am văzzut crime atroce, fără ca autoritățile competente să intervie, sau, daca intervin, o fac numai ca se pedepsescá tot pe victime. In Spania vă damă din cea mai înaltă societate este drept că a comis un act de barbarie, dar n’a provocat nici sluțeniă, nici morte, și cu tote acestea justiția a intervenit îndéta, contesa a fost arestată, s’a refuzat liberarea ei pe garanție și ministrul justiției a aprobat acțiunea magistratului. Décá acest fapt s’ar fi Întâmplat la noi, chiar de ar fi fost mult mai grav, destul că auterea lui sĕ fi fost că cocana din societatea înaltă, ca ea nu numai se nu fi fost arestată, dar încă să se fi făcut mușama crima sea. Până acum Spania trecea deuă tera înapoiată în privința instituțiunilor liberale și umanitare. Se ficea că puterea clericalismului o ținea încă ‘‘in starea secolui în temut Aelui săvârșit filele acestea la Madrid a dat cea mai mare desmințire vechei credințe. Spania pute să fie luată acum de model nu numai de către noi, dar chiar de alte state mai civilisate. Țara unde domnesce justiția, unde fiecare primeșce ce merită, fie el din bordel sau din palat, unde un judecător nu se teme de puterea unei clase domnitore și își face datoria în consciință, acolo societatea pate să se aștepte la un viitor mai bun. Principiele politici se schimbă, religiunile chiar dispar și se inlocuesc cu altele, dar justiția și adevărul rămân eterne. Acel cari se violează, mai curând sau mai târziu se pedepsesc, plu mâine. Cititorii noștrii vor fi mai folosiți atunci, pentru că vor avea înainte tata desbaterea și vor vedea cât de periculose sunt modificările introduse de d. ministru în proiectul de care vorbim, cât de curiose sunt opiniunile domniei sale în privința prestigiului și disciplinei în armată. După ce s’a votat transacțiunea între Stat și d. St. Sturdza pentru stingerea unei datorii ce acest din urmă avea câtre Stat după arenei, Senatul a luat orl pe la 4 ore în desbatere proiectul pentru modificarea câtorva articole din legea posițiuneî ofițerilor, votat de Cameră. D. general Vlădescu a citit raportul și proiectul, d. P. Grădișteanu l-a combătut și d. ministru l’a susținut. Astăzil va vorbi d. D. Gianni în contra tendințelor din acel proiect și credem că discuțiunea se va închide și el se va vota. Chiar de aspra unii senatori, grăbiți se ispravesc, cu ori ce lege cât de curând ca se se apropie de fundul săptămânii, dara va mai fi vr’uă serbatóre de prisos care să le dea ocasiune a mai lua câteva file vacanțe, începuseră să strige : închiderea discuțiunei ! închiderea discuțiunei ! ! Am fi voit să facem afi uă critică proiectului presentat și susținut de d. ministru al resboiului, dar pentru cine? Pentru d-nii senatori din majoritate ? Este a striga în pustie ! Opiniunile d-lor sunt stabilite i ce face guvernul,fic și d-lor, chiar dacà ar fi vorba de un proect prin care Ii s’ar da titlu oficial de marionete. Vom vorbi dor numai pentru opiniunea publică. Acesta cnse putem să o facem și în altă fi, de esem nă fapta condamnabila Pe la începutul anului curent d. V. Babeș, președintele comitetului central executiv al partidului național român de peste Carpați, voind să facă asupra membrilor comitetului, pe care-l presida, presiune în sensul vederilor sale, care nu erau împărtășite, a afirmat, că persone forte sus puse de la Bucuresci ar fi stăruit, ca comitetul de la Sibiiu să ia hotârîrile propuse de d-sea. Câțiva dintre membrii comitetului însă, între care mai ales părintele dr. Vasilie Lucaciu, s’au îndoit despre veracitatea afirmațiunilor făcute de d. V. Babeș. De aceea șiau reservat de a se pronunța mai târziu. Cu ocasiunea serbărilor de la 10 Maii trei dintre cei mai distinși membrii al comitetului, d-nii dr. V. Lucaciu, Iuliu Coroianu și G. Pop de Basești, viind la Bucuresci și având onorea de a se întâlni cu personele, pe a cărora autoritate se întemeiase d. V. Babeș, s’au încredințat că d. V. Babeș spusese neesactități despre cele ce se petrec peste Carpați, cât și despre părerile ce predomnesc aici în ceea ce privește atitudinea politică a Românilor de peste Carpați. Astfel s’a produs încă la Bucuresci între d. V. babeș și acei trei membrii al comitetului din Sibiu un conflict, care s’a menifestat prin câteva articole publicate prin ziare din Bucuresci. Aflăm acum că în urma acestui conflict d. V. Babeș a crezut de cuviință să merga la E. S. Mitropolitul Primat al României și să însinue, că părintele Dr. V Lucaciu, care din întâmplare e preot greco catolic, vine în era nostru, ca să facă agitațiune și propagandă catolică dinpreună cu părintele Radu și cu părintele Borgovanu, profesor la școla normală de institutori. Ea închipuindu-și, că și blamul ce i s’a dat la București, tot din partea Tribuniștilor vine, d. V. Babeș a mers mai departe și s’a opintit a face ca la mitropolia din Bucuresci să secreza, ca și părintele Simion Popescu lucreza in înțelegere cu părintele V. Lucaciu pentru propaganda catolică. Noi nu putem decât să condamnăm aceste intrigi și să sfătuim pe toți omenii de bine să nu pună nici un temeiu pe asemenea zgomote. I închiderea Camerei germane In ședința de la 20 c. a Camerei germane secretarul de stat Bötticher a citit mesagiul prin care împăratul declara sesiunea actuala terminata. Era și mesagiul cu care Wilhelm II a închis Camera prusiana . Escelentiile Vostre, nobili și stimați domni ai ambelor Camere ! La sfârșitul sesiunei Camerei Monarhiei Mele, atât de lunga și bogată în lucrări, simt nevoia de a ve împărtăși regăsea Mea mulțumire și satisfacție. Nu fara temerü am fis la începutul sesiunea ca D-Vestra muncind în unire și înțelegere cu guvernul Meu. Veți reuși a termina lucrările pentru a căror resolvare V’am convocat. Dăca scopul pe care Mi L’am propus nu a fost întru tote amins, vă justa satisfacție totuși putem simți atât eu cât și poporul meu, pentru că pe lângă alte proiecte importante vieții statului, s’a putut înne stabili oă înțelegere în cea ce privesce sistemul de contribuție a cărei întrepare este a fi pusa pe base solide cari vor servi de normă și legilor menite a garanta desvoltarea comunelor din provinciile estice. Mesagrul constată apoi sprijinul unanim ce Camera a dat guvernului în sesiunea încheiata, — își esprima speranța că provinciile vor fi mulțumite cu legile aduse pentru a garanta desvoltarea economica a comunelor, — constata resolvarea afacerei cu reținerile bisericilor catolice și se termina spunând ca monarhul nu are de cât se se bucure dacă și poporul în același mod este mulțumit cu cele sevârșite de deputați în sesiunea ce se închide. De peste munți Episcopul din Lugoș Episcopul Mihail din Lugoj a sevârșit un românesc” faptă, care-i va atrage “aprobarea tuturor Românilor. Iată cele petrecute : Ia ședința representațiunei comitatului, prefectul Jakabffy a zis că ar trebui ca episcopul să adreseze să scrisore preoților și învățătorilor din eparhia sea, în care să le atragă atențiunea și să le dea instrucțiuni privitore la bulele epidemice. Episcopul a răspuns că nu póte face acesta din mai multe motive canonice, între cari a arătat cum canonele bisericesci interzic ca un doctor catolic să fie doctor peste necatolici. Se înțelege că Ungurii din ședință s’au ridicat în contra episcopului și l’au combătut. El însă n’a cedat. Bine a făcut, ficem și noi, căci ,deși din punct de vedere al șciinței este pe un important cine este doctor, totuși când ne gândim că dincolo sunt județe întregi unde nu sunt doctori români rurali, din cauză că guvernul nu numește decât pe unguri și evrei, cari nu numai că nu au nici oă dragoste pentru poporul a cărui sănătate sunt chemați să o ingrijescă, dar au chiar dispreț și ură. In așa împrejurări bine a făcut Episcopul că a protestat contra doctorilor neromâni chemați a locui pe români. Din parlamentul austriac In parlamentul din Viena se continuă cu discuția asupra bugetelor. In ședința de la 20 c, deputatul Wurmbrandt a zis că situația politică a parlamentului este dintre cele mai interesantă și importanta. Guvernul a disolvat Camera din causă că nu dispunea de majoritatea necesară, ci acum se află intr’ua Cameră in care nu este oposiție. Cu tote că mai are unele indocii în ceea ce privesce împăcarea cehogermană, oratorul totuși felicită guvernul pentru că a început negocierile de împăcare. Lupta dintre cehi și germani, a fis d. Wurmbrandt, a stricat Austriei mai mult decât oă bătălie perdută ori împăcarea cu ungurii. Nu trebue nici a le da ocasie nici a se permite diferitelor naționalități slave să privesc peste frontieră. Oratorul amintește apoi despre manifestațiunile rusofile ale studenților cehi din Praga cu ocazia primirei studenților francezi. Polemisând cu principele Schawarzenberg numitul deputat afis că nobilimea, ca element conservativ, trebue să dea sprijinul lor colonel și constituțiunei. Se declară apoi aderent al monarhiei constituționale, singura posibilă în Austria, și dușman al reformelor socialiste. Stânga l-a aplaudat mult. A luat apoi cuvântul deputatul Krammarz care a zis că cehii sunt actualmente mult mai isolați decât să depună armele și să nu combată centralismul. Ei nu se pot împăca decât cu uă consolidare pe masă federativă a monarhiei Mai vorbesc contele Palley, Weber, Madeysky, Iavorsky și alții. Tot în acesta ședință deputatul Kannel în numele amicilor săi politici a propus un proect de lege contra invasiunei evreilor in Austria. ---------—«♦»- — ---------------- Fra Diavolo în România Căpitanul Tasofis și Athanasie, acest «Fra Diavolo» al Balcanilor care a băgat spaima în Turci și Bulgari, după cum li se scrie fiarelor vieneze și budapestane, se crede că a trecut în România, deorece cu tóte căutările minuțiose ale poliției și miliției turcești, ajutată și de jandarmii bulgari, nu sa putut da de urma lui. Sunt două săptămâni de zile de când trupele turcești ii urmăresc și totuși nici un indiciu n‘au găsit, așa că după cum se scrie din Adrianopol, acolo s’au perdut orice speranțe de a mai pune mâna pe el, din care causă trupele s’au și retras și nu-l mai urmăresc decât câțiva agenți polițienesci. Autoritățile județiene vor renunța însă și ele a-l mai căuta pe Athanasios. Vorba e numai ca el în adevăr să nu vină în România, ceia ce nu i-ar fi greu, având in vedere că e om forte deștept și are bani destul, unde dând mâna cu Licinsky să nu formeze o bandă care apoi și mai cu greu se pute fi distrusă. Să mai spune că anul trecut Taso a prins și pe nepotul sultanului pentru a cărui liberare i s’a plătit apoi 3000 lire aur. Sâmbătă un mare incendiu a isbucnit la Târgul Ocnei. Cinci case au fost distruse. —x— D. A. Catargiu a fost ales președinte al consiliului judeten de Ilfov. D-nil Riurenu și A. Demetrescu, vice-președinte. D nil Laptev și Băicoianu au fost aleși secretari. —x— Luni M. S. Regele a asistat la esamenile de 11 Liceul Lazăr și ieri la școla Normala Carol I. —x— Filoxera s’a constatat în délul Versătura din Odobești.—x— Restaurarea casărmei Malmaison va costa 230.000. —x— Comitetul permanent de Ilfov s’a compus astfel: Președinte: D. P. Millo; membri: d-nii F. Ghica și A. Demetrescu; supleanți d-nii N. Djuvara, dr. Nichita Andriețeanu și I. Danielescu. —x— Trupa română a mai dat la Viena, Duminică, Fântâna Brandușiei și Scânteia in care d. Lowenthal și d-na Wolter au jucat în limba germană și d-na Romanescu în românește. Comitetul societății Industria a distribuit deputațior și senatorilor dă broșură cu observațiuni asupra tarifului vamal. —x— Voința Rațională spune că d. Hagi Stoica a descoperit abuzuri în serviciul acciselor. D. Toma Lerescu, ajutorul comandantului acciselor nu mai funcționază de câteva file. Cercetările urméfiiá. —x— Același tjpaj Inregistreza zgomotele despre probabilitatea disolvărei consiliului comunal din Capitală. —x— S’a decorat cu medalia Bene-Merenti Cl. I d-nele Ghariota Walter și Stela Hoenfels, societare ale teatrului imperial din Viena. D. Moruzi, după ce a semnat procesul verbal prin care spune ca d. Lecca nu se pate bate cu d. Popovici, a eșit d-sea pe teren cu d- Popovici, după cum am anunțat. Faptul acesta fiind privit ca uă retractare a părerei d-sale, d. Iunius Lecca a rugat pe d-nii M. Ferechide și Leon Sachelarie să cără din nou reparațiune d-lui Popovici. Martorii d-lui Popovici au respuns că trecerea timpului de la subscrierea primului proces verbal, face târ<fia noua cerere de reparațiune și că prin urmare o refuza. —x— D. M. Cogâlnicenu a fost instalat în casa de sănătate din Paris Frères St. Jean De Dieu, unde se va supune operațiunei d-rulul Guyon. —x— Erl s’a făcut Înmormântarea d-nei Alexandrina Romalo, născută Bălăcăuți. Timpul anunță că la 15 Iuniu va începe publicarea „memoriilor lui Eliade asupra revoluțiunii din 1848” care descrie în mod dramatic acele evenimente. In aceeași zi Românulă va începe a publica răspunsul lui C. A. Riosetti la acusațiunile ce îi s’au adus de către Eliade, privitore la acele evenimente din 1848, la care se referă memoriul în cestiune. Telegrame Viena, 21 Iunie. Guvernul a elaborat și depus un proiect de lege asupra sindicatelor și asupra raportelor intre lucrători si patroni. Acest proiect prescrie : Crearea obligatorie de comisiuni ale lucratorilor insarcina de a face cunoscute dorințele și reclamațiunele clasei litcratare privitore la condiiunile lucrului; Crearea de tribunale de impacare, daca nu se va ajunge la Înțelegere, tribunalul de impacare este,QUt a pronunța un sentință arbitrară cu majoritate de voturi. In special pentru industria de mine, un apropiat proiect va prescrie formarea de sindicate compuse de proprietari de mine și de lucrători. Proiectul prescrie asemenea, pentru acesta organisare, creațiunea de tribunale de împăcare. Berna, 21 Iunie. Președintele Welts a anunțat în seamța consiliului de stat că la conferință este convocata la Berna care se va aduna sub președentia sa. La acesta conferință vor asista inginerii și directorii companielor de drum de fier, inginerii administrațiunei federale și profesorii școlii polytecnice. Se vor trata tote cestiunile privitore la siguranța cálătorilor și măsurile de luat. Resultatele deliberărilor se vor publica. Oran, 21 Iunie. Lăcustele devin din ce în ce mai numerose. Lupta contra acestui flagel este dusa cu cea mai mare activitate. Autoritatea militară a pus la disposițiunea comunilor și colonilor 500 omeni din garnisona Oran. Aceste trupe plecupóte chiar acii și trebue sa se intorca la 4 Iulie în vederea inspecțiunei generale. Omenii vor avea 50 centime pe fi cât vor . În lupta cu lăcustele. Constantinopole, 21 Iunie. Intr’uâ nouă intâlnire cu tribul Assyris, turcii au fost victorioși. Se consideră pericolul înlăturat și revolta Înăbușită. Bordeaux, 21 Iuniu. S’a procedat era la arestarea unui bancher numit Marini în urma unor numerose plângeri. Ancheta a descoperit numerose falsuri, abus de încredere și escrocherii. Asociatul lui Marini a fugit că persona bine cunoscută în Bordeaux se află compromisă în acesta afacere. Acest bancher este al treilea în câteva luni care se descopere in acel orașt de asemenea categorie.