Romanulu, iunie 1891 (Anul 35)
1891-06-11
ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV.......................40 bannett0. * „ .. nni...............2 lei „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia. 2 „ — „ A ne adresa: IN ROMANIA la administrațiunea farului. IN PARIS, la Havas- Laffire et C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nil Haacenstein et Vogler, Otto Maass) IN ELVEȚIA, la „ Din țgrile cele alte direct la administrațiunea ziarului — Scrisorile nefrancate se refusa — ES E8.M P L A R U L 15 B A N I Fundator: C. A. ROSETTI \ REDACȚIA ȘI AJMENISTRAȚIA STRADA BREZOIANU^ sAl, ’ fedițiunea de ânfiilnață VRBBsaHEBKaa BHOMBnira KininEaKMnn Bni Mercuri diminața BUCURESCI, 10 CIREȘAR Proiectul de lege pentru creditul de 45 milione destinat terminării fortificațiilor și armării lor, s’a votat de Cameră și acum se află in desbaterea secțiunilor Senatului. Eri totalliua s’a petrecut cu cercetarea acestui proiect și tot nu s’a terminat. Unele secțiuni s’au adoptat, cu majoritate, alte au rămas să mai discute. Și la Senat ca și la Cameră s’au găsit mulți senatori cari au combătut proiectul și s'au declarat pe față contra lui. Există ce e drept uă lege pentru facerea fortificațiilor, dar în ea se prevede a se cheltui câte 15 milioane pe fiecare an. Ne aducem aminte că ministrul care susținea atunci legea făcea calculul că la cinci ani se va putea termina și că prin urmare țara va scăpa cu u cheltuială de 75 milione. De atunci au trecut patru ani cheltuindu-se mereu și acum, când se cere să dătă 45 milione, lumea a început a se îngriji, căci cheltuiala totală se urcă până aijla 105 milione, și Dumnezeu saă deca se va opri și aci. Nu ne ocupăm de importanța fortificațiunilor, nici déca ele pot servi Intru ceva unei țări mici ca a nóstră sau nu. S’a spus atâta In acésta privință și pentru și contra,iu ocasiunea primei desbateri a legei, și pe urmă la tóte cererile de credit, că fiecare ’și a făcut convingerea după simpatia oratorilor. Ori ce am <Jice acum ar fi de prisos. Constatăm numai că spiritul public a început să se îngrijesca de acesta risipă cu miliónele, când țara nu are încă destule șosele, când satanul era cea mai mare mizerie, când nici un reü nu e canalisat și când nu s’a făcut nici nu irigațiune nicăeri. Și îngrijirea este așa de mare că au votat contra lor nu numai disidenții cari au combătut totdeauna fortificațiile, nu numai mulți conservatori cari se pronunțase altă dată contra lor doi cari, susținând guvernul, trebuiau sa le voteze, dar încă și liberalii-naționali cari le-au introdus, le-au votat la început și au început să le lucreze. Ceva mai mult, președintele Camerei, d. colonel Răsunovanu, s’a abținut de la vot, care echivaleza cu votarea In contra. In urma acestei abțineri, care nu este departe de un blam, guvernul trebuia să se gândesca déca nu se retragă proectul, cel puțin să micșoreze suma, se o reducă la 15 milione cât este prevăzut în legea din’taia pentru a finisei națiunea. Nu a făcut acesta. Cu multe silințe, cu multe promisiuni a isbutit a scăpa la Cameră cu u discuțiune scurtă și cu u majoritate ceva mai mare, dar la Senat pare că desbaterea va fi mai lungă și majoritatea, daca o va avea, va fi destul de mică. Nu se aruncă așa lesne 45 milioane fără ca țara se cunoască la ce trebue se se aștepte și unde poate să meargă cu atâtea cheltueli. Atât foiele oficiose cât și oratorii conservatori, între cari d. A. Lahovary, se mirau că acei cari au votat fortificațiile se declară a fi contra lor. , Noi nu seim ce au cugetat naționalii liberali când au votat contra creditului, dar putem se vedem că numai suma cea mare și ostilitatea contra guvernului în care nu are încredere ’l-a împins la acesta decisiune. Prin urmare ei au uăscusă destul de puternică. Dér e mai de mirare cum intimi d’ai d-lui Catargiu și d’ai domnului Florescu au votat contra și s’au abținut, când guvernul lor e în joc ! Cum președintele care este espresiunea guvernului s’a hotărît se se pronunțe contra fortificațiunilor ! Acesta dovedeșce, încă uă deta, că era e îngrijată de sumele enorme ce se cheltuesc și că se găsesc omeni cari neglijeza interesul lor de partit unui interes mai mare care pate, fiind nesocotit, se aducă un nenorocire chiar pentru pârlitul întreg conservator. Creditul nefiind deci popular, el compromite pe aceia cari il voteza. Aflăm că unii din d-nii senatori, tocmai conservatori, vedend acest pericol și ca se scape prestigiul pârlitului lor, voiesc să micșoreze suma la 15 milione cum e prevăzută prin legea votată Intern, și dacă la anul va mai fi trebuință, dacă situațiunea nu se va schimba, se mai voteze Iută pe atâta, aruncând astfel praf în ochii națiune!. Cu acest mod banii tot se vor cheltui, rase proporțional și legal, dar va scăpa aparința de a se vota vă dată suma de 45 milione. Dacă nu se pate altfel, dacă paharul acesta nu se pute înlătura de la gura României, fie și așa, cel puțin răul e mai mic, căci bula financiară o duce mai lung. RUSIA (Corspondență particulară a Românului) Moscova, 19/31 Maia, împăratul Alexandru III și împărătesa au sosit alaltăieri aici. El erau sé vie de la deschinderea esposițiunei francese, dar cu tote acestea a amânat acesta călătoria cu aprope încă două săptămâni. Fotele oficiase anunțau că motivul amânării ar fi fost bula împărătesei. Pe aici se vorbesce însă că adevărata causă ar fi descoperirea unui complot contra viații familiei imperiale. După cele ce s’au petrecut, se pare ca acest din urmă zgomot a fost adevărat. Indeta ce călătoria a fost hotărâtă, trupe numerase au plecat înainte din Petersburg și s’au înșirat în tot cursul drumului de fier. Pe la fiecare stațiune și la locurile suspecte s’au așezat ofițeri superiori de încredere și ingineri încercați pentru devotamentul lor familiei imperiale. După u observare de câteva <ulile a drumului, s-a asigurat la Petersburg că nu e nici uă urmă de pericol. Atunci țarul a plecat. Insă la stațiune tot localul a fost înconjurat de soldați și familia imperială s’a urcat într’un tren care era se precedeze trenul imperial, fără să véda altcineva decât personalul care trebuia se însoțască pe împăratul și directorul drumului de fier cu două funcționari credincioși. Astfel trenul imperial a plecat singur și peste un cuart de oră mergea cel la alt tren care semăna a fi al suitei imperiale. La fiecare stațiune familia imperială rămânea ascunsă în vagon fără a putea fi văzută de cineva, nici chiar de cel mai intimi. Aici la Moscova este drept că se ridicase mai multe arcuri de triumf, dar tot de uă dată se luase măsurile cele mai severe și mai curiose tot deuă dată. Intinerarul intrării familiei imperiale s’a ținut secret până în momentul sosirii. Se luase măsuri de poliție ca nici un ferestru pe unde va trece cortegiul să nu fie deschisă, dar pentru că nu voia să se scie direcțiunea pe unde avea să străbată orașul familia imperială ca să mergă la Kremlin, si a renunțat la acesta disposițiune. Cu tote acestea poliția a revizuit listele călătorilor, a visitat în taină camerile nouilor sosiți, a încunoșciințat pe proprietari și comercianți că vor răspunde de personalul cari se află în localul lor. A lăsat locuitorilor libertatea de a împodobi ferestrele cu drapele, cu covore și chiar cu capul lor, însă alt nimic. La sosirea țarului s-a înșirat două rânduri forte strânse de soldați de la gară până la Kremlin. Pentru curioșii de pe ulițe s’a lăsat puțină libertate, dar libertate fusese. Ei aveau voe să stea în unele părți pe trotuare, însă se întindea nisce tringhiliene grose între el și ulița pe unde avea să tracă cortegiul, prin fața fringhiilor nisce enormi geandarmi se plimbau cu ochii țintiți la public, observând orice mișcare. Când cortegiul a ajuns în piața din fața Kremlinului, aci lucrurile s’au schimbat. Tot lumea după trotuare a fost gonită și înlocuită de un gardă cetățenescă compusă de neguțători și meseriași. După sosire țarul două zile n’a primit pe nimeni, pretestând că e indispus din causa oboselei. Cu tote acestea trebuia să visiteze esposițiunea franceză, căci promisese d-lul Fleurans, membru în comisiunea esposițiunei. Se hotărî deci să se ție de promisiune, ziua destinată fa a doua după sosire. Inainte însă cu câteva ore de sosire, un număr însemnat de agenți au deșertat esposițiunea cu totul, nu numai de public, dar chiar de mulți esposanți cari ar fi putut fi suspecți. Cercetările cele mai minu iase s’au făcut prin tote colțurile cele mai retrase. S’a sondat în multe locuri pământul. Pavilionul destinat pentru împăratul s’a dărâmat și s’a săpat sub el doră va găsi urmele unei mine. Pe urmă s’a înconjurat esposițiunea cu un cordon de soldați cu ordin espres ca să nu lase pe nimeni să intre sau să iasă. Când a venit împăratul cu împărătăsa, nu se afla în esposiție decât suita lor, comisiunea esposițiunei și câțiva neguțători esposanți cari manifestase entusiasmul lor pentru alianța franco-rusă. Cu tote acestea, împăratul nu vorbea cu nimeni de cât de departe, având la spate și de ambele părți pe credincioșii săi. La fiecare sgomot cât de mică trâsărire generală se vedea, tocmai ca în operetele lui Offenbach. Cât a ținut visita, a fost uă tortură nu numai pentru Țarul, dar pentru toți câți îl înconjurau, pentru comisiunea exposițiunei și pentru exposanți. Pe când însă suveranul cu cel cami 11 Insoteți tremuraț de lucruri la cari póte mulți s’au gândit dar nici unul nu le’a hotărît a se face, poporul petrecea afară din exposițiune așteptând scria familia imperială spre a o vedea și saluta. El rîdea, glumea și petrecea. Cum căldura era mare, Se răcorea cu limonida roșie și galbenă, cu portocale și cu dragă. Ștrengarii în cămăși roșii alergați de colo până colo, de multe ori făcând zgomot îngrozitor și asurzitor. Acest zgomot de petrecere și de glume se amesteca cu strigătul vînzătorilor ambulanți. Când Țarul a eșit din esposițiune, un ura general s’a ridicat din tóte părțile, însâ trăsura imperială și celel’alte trăsuri erau înconjurate de trupe călăii ca nici poporul nu vedea pe suveranul lui, nici suveranul pe poporul său. Pe urmă trăsurile mergea cu atâta repedeciune că cel mai bun trăgător n’ar fi putut să se încerce a atenta la fața Țarului, cum nu pate să atingă cineva uă rîndunică în sborul său. Din tóte acestea se constată că frica de un complot a fost causa amânării călătoriei. Negreșit că numai după ce s’au luat tóte măsurile de siguranță, familia imperială s’a hotărît să facă acesta călătoria. Se vorbesce despre descoperirea unui complot la Petersburg cu ramificări aici. Se susține că uă sumă de persone au fost arestate, unele ca bănuite, altele ca precauțiune. Am audit chiar povestindu-se despre sechestrarea unor ludi cu dinamită sau melinită la vama de aici. Eu însă nu vă pot afirma decá tote aceste zgomote sunt adevărate, sau nu. Aici, ca să afli adevărul asupra unor asemenea lucruri, trebue să fii sau om influente, sau agent al poliției. Un simplu muritor nu se pute apropia nici măcar de un loc mai bun ca se vădă pe suveran. Nu vedusem pănă acum modul cum viețuesce și călătoresce țarul; dar după cea ce am vădut cu ocasiunea esposițiunei, n’ași voi nici uă dém se fiu în locul său. Acésta numai e uă domnire, ci nă tortură! Cu tóte aceste eu cred că s’ar pută schimba lucrurile. E destul să dea libertăți poporului și atunci deisicur că nu va mai avea se se t&mă de nimic. Sever. Organisarea ministerului de resbel La 1 iunie intrând în vigore noul regulament al ministerului de resbel, Vindependance publică următorea listă a capilor noilor direcțiuni ale ministerului: General Fălcoianu șeful direcțiunei marelui stat major. General Cruțescu șeful direcțiunei cavalerii General Arion șeful direcțiunei artilerii și marinei. General Berendel șeful direcțiunei geniului. General Tamara șeful div. administrative. General Teodori șef. div. sanitare. Colonel Opresor, șef. div. contabilității. E ÉIOJE pentru modificarea untuia din dispersițiunile legei pensiunilor militare, promulgată la 9 Iunie 1889 Art. 1. Articolele și aliniatele de mai jos din legea pensiunelor militare se modifica precum urméria : La alinietule de sub art. 1 se adaugă: infirmitatea pentru ofițer), asimilații lor și funcționarii civili in serviciul armatei, va trebui se fie constatata și pronunțată j dupe regulele stabilite prin legea posițiui nei ofițerilor. j Aliniatul de sub art. 2: Pentru un serviciu de 25 ani împliniți, pensia va fi de 3/4 din mijlocia soldei gradului ce a avut în cel din urma ciupi ăsta de serviciu. ? Ofițerii inferiori și asimilații acestora, precum și funcționarii civili în serviciul armatei, vor primi pentru fiecare an servit peste 25 ani un adaus de V40 din solda gradului ce a avut in momentul retragerei, fara a întrece solda gradului. Ofițerii superiori și ofițerii generali, precum și asimilații corespunzttori, vor primi pentru fiecare an servit peste 25 ani un adaus de lup din solda ce a avut în momentul retragerei, fără a întrece solda gradului. La stabilirea cuantumului de pensiune se vor socoti numai anii de serviciu întregi. Aliniatul d de sub art. 2 : Cuantumul pensiunei se stalbilesce după solda propriu -sa a gradului fara accesorii, on care ar fi posițiunea ce ar ocupa in momentul regulat teferenteilor sale la pensiune. Art. 10, alineatul 1: Copii ofițerilor, asimilaților și funcționarilor armatei, de preferinții cel orfani, au drept se fie primiți gratis în scalele Statului, daca satisfac condițiunilor de admitere. In acest caz pentru cei orfani, prisosul pensiunei lor se va capitalist de câtre tutore spre a le servi ca dota fete, sau pentru continuarea déca sunt studiilor, dupâ încetarea dreptului la pensie, déca sunt bâeți. Aliniatele g și h de sub art. 13 se întrunesc astfel: Din subvenția de un milion d o Statul va da pe fie-care an casei pensiunilor militare. ...^STOtóill, 12 IUNIU (30, 31 MAI St V.1 1391 ); Luminoziste și vei fi. abonamente In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de an. Pentru ate țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Jiarului și ofletele poștale LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la Mozâurile poștale. — Articolele nepublicate se ard. — Art. 14: Administrația casei pensiilor este încredințată comisiunei superiore a dotației astel, sub priveghiarea ministerului de răsboiu, în aceleași condițiuni ca și casa de dotație a astei.Acesta casa va primi tóte fondurile ce asprive pensiunile militare. Art. 15 : Casa de depuneri și consemnațiuni are sarcina de a conserva și fondurile casei pensiunilor militare. Plata pensiunilor și cheltuielilor acestei case face, dupa formele admise la casa de dotație a astei, prin casierii generali de județe ai Statului. SJEMTUL (1 Ședința de ora 28 Maiu 1891) Ședința se începe la ora 3 și 45 minute sub președinția domnului C. Boerescu. Presenți 85 di senatori. D. N. Crețulescu depune un proiect de ege prin care se cere un credit de 3,000 lei pentru aducerea iosemintelor lui Grigorie Ipatescu, unul din bunii patrioți cari au fost exilați in 1848, care s’a refugiat la Brusa unde în anul 1852 a încetat din viap. Este ua datorie sfânta, <fice d-sea, a comemora cât mai mult pe acel ce ’și-aU sacrificat viața pentru dobândirea libertăților de cari ne bucurăm astacil. D-sa cere urgența, care este adoptata de Senat. D. Theodosiadi, raportor, da citire raportului și proiectului de lege prin care se acorda d-nei Zoe Zamfirolo ua pensie viagera de 100 lei lunar. D. 11. Racotă, sprijinesce proiectul. Legea pusă la vot cu bile se primesce. D. Ianov reamintește ca aprope intregul Senat a adoptat proiectul de lege pentru modificarea legeiilectorale a consiliilor comunale și județiene. Face rugăminte guvernului și în special d-lui general Florescu, care pe atunci era președintele Senatului și care a dat tot concursul ca aceste legi să se voteze modificate cât de curând. D. Al. Orescu reamintește asemenea ca proiectul de modificare a regulamentului acestui matur corp este deja trecut prin secțiuni de mai mult timp , de a ruga să se ia în discuție acest proiect. Se voteza impaciéntenirea dlui Schumetan, farmacist. Se citesce răspunsul la mesagiu și se hotâresce a se discuta aici. Ne maifiind nimic la ordinea idilei șidin a se ridica la 5 ore. Monumentul LUI I. C. Brătianu Subscripțiuni pentru monumentul lui I. C. Brătianu se primesc și la administrațiunea Românului, unde este depusă uă listă. Subscriitorii vor primi îndată uă distanță în locul căreia comitetul central din Bucuresci va libera în curând un recipisa definitivă, ornată cu portrete de la diferite epoce ale lui Ion Brătianu și coprintjlând, pe lângă alte desemne, și un facsimila al semnăturei sale. 111 formațiuni Săptămâna viitare, Joi 6 Iunie, d. V. G. Mortzan, deputatul socialist al colegiului al IIea din Roman, își va desvolta interpelarea adresată întregului cabinet, relativă la angajamentul formal și solemn, luat de către partidul liberal-conservator in anul 1884, de a relua de la M. S. Regele domeniile coronei. Ședința promite a fi una din cele mai interesante ședinți ale acestei sesiuni. x— Sâmbătă fără (1 Iunie) d. Const. Mille, avocat, va țineauă conferență la clubul Muncitorilor (Str. Piața Amzei,sala Sotir) în care va trata despre: Efectivitatea Magistraturei. —X— Direcțiunea tramvaiului ne face cunoscut că cu începere de Joi 30 Mai (11 Iunie) col., servicul pe Intrăga lungime a liniei Mogoșdie-Moșilor, va fi făcut de un îndouit număr de vagane decât cel actual, așa că ele se vor succeda la intervale de 5 minute. —x— D. jude-instructor Catargiu a refuzat să primescă petițiunea, prin care un mare număr de membri ai clubului liberal declară că sunt răspunzători de punerea doliului la clubul liberal, cu ocazia morței lui Meschin. D. Catargiu a cerut să se ștărgă din acea petițiune cuvintele: «remănând în hipotesă vecinie uitată denunțarea în privința omorului». Semnatarii petițiunei consimțind să ștergă acele cuvinte, petiția a fost primită. —x— Representațiunea musicală, dată era 28 Mai, In sala Ateneului Nou, de către micul pianist Raoul Koczalski, a reușit forte bine. Un public numeros a aplaudat cu frenesie producțiunele micului virtuos, care esecuta bucățile cele mai grele și complicate cu multă grație și talent. Raoul Koczalski, a lăsat uă amintire din cele mai plăcute și gingașe, publicului care l’a auzuit și l’a văzut. Telegrame Berlin, 1 iania. Cele opt meetinguri de protestare, organisate de către socialiști contra politicei economice a guvernului, au avut loc fara ca ordinea se fie tulburata. D. Schippel a vorbit In berăria Friedrichshain, aretând părerea de reat ca in un țera care se lauda ca merge in capul reformelor sociale, lucratorii plătesc pâinea așa de scump. In sala Elisei, d. Fischer a făcut un tablou forte mișcător de miseria In Silesia in sala Tivoli, d. Singer a criticat tacla asupra cerelelor, care profita numai la 17 mari proprietari. D. Lübknecht, in alta sală, a comparat situațiunea actuală cu acea a Englitezei de alta deta când guvernul era datorse se supMtrice vindecarilor poporelor. Vrăjmășia intre interesele poporului și ai claselor diriginte aréta, a <Jis oratorul, că forma actuală de guvernământ nu póte răspunde la interesul general. D. Bebel, într’un mahala populară la Moabit, a vorbit două ore. Criticarea aspră asupra taxelor plătite de popor, care profită proprietarilor bogați de paméntul a fost forte mult acclamata. Feste tot uu ordine de Zi care invita pe guvern a suprima taxele a fost votata in unanimitate. Liban (Curlanda) 7 Iuniu. După Gazeta de Liban, consulul Engliterei în acest oraș a primit din partea guvernului sau instrucțiuni în virtutea cărora el trebue să se silesca a împedeca pe evrei de a emigra in Englitera, pentru ca nu vor putea găsi ocupaiune in acea era unde sunt prea multe brațe. Petersburg, 7 Iunie. Nevoie Vremea aprobă numirea d-lui de Montebello ca ambasador la Petersburg, și li prezice cea mai simpatica primire în sferele oficiale și în societatea rusă, unde el a lăsat frumose suveniri la întâia sea ședere în capitala țarilor. »Conduita cu totul corectă ce a observat totdeauna la Constantinopole,'ce faia moscovita, sforțările eficace ce a făcut pentru a ajuta la politica rusa, cunoștința sea profunda despre afacerile Orientului va face presența sea la Petersburg prețiosă pentru diplomația rusă.»