Romanulu, iunie 1891 (Anul 35)

1891-06-11

A­NUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV.......................40 ban­nett0. * „ .. n­ni...............2 lei­­ „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia. 2 „ — „ A ne adresa: IN ROMANIA la administrațiunea farului. IN PARIS, la Havas- Laffire et C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nil Haacenstein et Vogler, Otto Maass) IN ELVEȚIA, la „ Din țgrile cele alte direct la administrațiunea­­ ziarului — Scrisorile nefrancate se refusa — ES E8.M P L A R U L 15 B A N I Fundator: C. A. ROSETTI \ REDACȚIA ȘI AJMENISTRAȚIA STRADA BREZOIANU^ sAl,­­ ’ fediți­unea de ân­fiilnață VRBBsaHEBKaa BHOMBnira KininEaKMnn Bni Mercuri diminața BUCURESCI, 10 CIREȘAR Proiectul de lege pentru creditul de 45 milione destinat terminării fortificațiilor și armării lor, s’a vo­tat de Cameră și acum se află in desbaterea secțiunilor Senatului. Eri tota­­lliua s’a petrecut cu cercetarea acestui proiect și tot nu s’a termi­nat. Unele secțiuni s’au adoptat, cu majoritate, alte au rămas să mai discute. Și la Senat ca și la Cameră s’au găsit mulți senatori cari au combătut proiectul și s'au declarat pe față contra lui. Există ce e drept uă lege pentru facerea fortificațiilor, dar în ea se prevede a­ se cheltui câte 15 mi­­lioane pe fie­care an. Ne aducem aminte că ministrul care susținea atunci legea făcea calculul că la cinci ani se va putea termina și că prin urmare țara va scăpa cu u­ cheltuială de 75 milione. De atunci au trecut patru ani cheltuin­­du-se mereu și acum, când se cere să dătă 45 milione, lumea a început a se îngriji, căci cheltuiala totală se urcă până aijla 105 milione, și Dum­­nezeu sa­ă deca se va opri și aci. Nu ne ocupăm de importanța for­­tificațiunilor, nici déca ele pot servi Intru ceva unei țări mici ca a nós­­tră sau nu. S’a spus atâta In acésta privință și pentru și contra,i­u oca­­siunea primei desbateri a legei, și pe urmă la tóte cererile de credit, că fie­care ’și a făcut convingerea după simpatia oratorilor. Ori­ ce am <Jice acum ar fi de prisos. Constatăm numai că spiritul public a început să se îngrijesca de acesta risipă cu milió­­nele, când țara nu are încă destule șosele, când satanul e­ra cea mai mare mizerie, când nici un reü nu e canalisat și când nu s’a făcut nici nu irigațiune nicăeri. Și îngrijirea este așa de mare că au votat contra lor nu numai disi­denții cari au combătut tot­deauna fortificațiile, nu numai mulți conser­vatori cari se pronunțase altă dată contra lor doi cari, susținând gu­vernul, trebuiau sa le voteze, dar încă și liberalii-naționali cari le-au introdus, le-au votat la început și au început să le lucreze. Ceva mai mult, președintele Camerei, d. colonel Răs­­unovanu, s’a abținut de la vot, care echivaleza cu votarea In contra. In urma acestei abțineri, care nu este departe de un blam, guvernul trebuia să se gândesca déca nu se retragă proectul, cel puțin să mic­șoreze suma, se o reducă la 15 mili­one cât este prevăzut în legea din’taia pentru a finisei națiunea. Nu a făcut acesta. Cu multe si­lințe, cu multe promisiuni a isbutit a scăpa la Cameră cu u­ discuțiune scurtă și cu u­ majoritate ceva mai mare, dar la Senat pare că desba­terea va fi mai lungă și majoritatea, daca o va avea, va fi destul de mică. Nu se aruncă așa lesne 45 mi­lioane fără ca țara se cunoască la ce trebue se se aștepte și unde poate să meargă cu atâtea chel­­tueli. Atât foiele oficiose cât și oratorii conservatori, între cari d. A. Laho­­vary, se mirau că acei cari au vo­­tat fortificațiile se declară a fi con­tra lor. , Noi nu seim ce au cugetat națio­nalii liberali când au votat contra creditului, dar putem se vedem că numai suma cea mare și ostilitatea contra guvernului în care nu are încredere ’l-a împins la acesta de­­cisiune. Prin urmare ei au uă­scusă des­tul de puternică. Dér e mai de mirare cum intimi d’ai d-lui Ca­targiu și d’ai domnului Florescu au votat contra și s’au abținut, când guvernul lor e în joc ! Cum pre­ședintele care este espresiunea gu­vernului s’a hotărît se se pronunțe contra fortificațiunilor ! Acesta dovedeșce, încă uă deta, că­­ era e îngrijată de sumele enorme ce se cheltuesc și că se găsesc omeni cari neglijeza interesul lor de partit unui interes mai mare care pate, fiind nesocotit, se aducă un neno­rocire chiar pentru pârlitul întreg conservator. Creditul ne­fiind deci popular, el compromite pe aceia cari il voteza. Aflăm că unii din d-nii senatori, toc­mai conservatori, ved­end acest pe­ricol și ca se scape prestigiul pârli­tului lor, voiesc să micșoreze suma la 15 milione cum e prevăzută prin legea votată Intern, și dacă la anul va mai fi trebuință, dacă situațiu­­nea nu se va schimba, se mai vo­teze Iută pe atâta, aruncând ast­fel praf în ochii națiune!. Cu acest mod banii tot se vor cheltui, rase proporțional și legal, dar va scăpa aparința de a se vota vă dată suma de 45 milione. Dacă nu se pate alt­fel, dacă pa­harul acesta nu se pute înlătura de la gura României, fie și așa, cel pu­țin răul e mai mic, căci bula finan­ciară o duce mai lung. RUSIA (Corspondență particulară a Românului) Moscova, 19/31 Maia, împăratul Alexandru III și împă­­rătesa au sosit alaltă­ieri aici. El erau sé vie de la deschinderea es­­posițiunei francese, dar cu tote a­­cestea a amânat acesta călătoria cu aprope încă două săptămâni. Fotele oficiase anunțau că motivul amâ­nării ar fi fost bula împărătesei. Pe aici se vorbesce însă că adevărata causă ar fi descoperirea unui com­plot contra viații familiei imperiale. După cele ce s’au petrecut, se pare ca acest din urmă zgomot a fost adevărat. Indeta ce călătoria a fost hotărâtă, trupe numerase au plecat înainte din Petersburg și s’au înșirat în tot cursul drumului de fier. Pe la fie­care stațiune și la locurile suspecte s’au așezat ofițeri superiori de în­credere și ingineri încercați pentru devotamentul lor familiei imperiale. După u­ observare de câte­va <ulile a drumului, s-a asigurat la Peters­burg că nu e nici uă urmă de pe­ricol. Atunci țarul a plecat. Insă la stațiune tot localul a fost înconju­rat de soldați și familia imperială s’a urcat într’un tren care era se precedeze trenul imperial, fără să véda alt­cine­va de­cât personalul care trebuia se însoțască pe împă­ratul și directorul drumului de fier cu două funcționari credincioși. Ast­fel trenul imperial a plecat singur și peste un cuart de oră mergea cel la alt tren care semăna a fi al suitei imperiale. La fie­care stațiune familia im­perială rămânea ascunsă în vagon fără a putea fi văzută de cine­va, nici chiar de cel mai intimi. Aici la Moscova este drept că se ridicase mai multe arcuri de triumf, dar tot de uă dată se luase măsu­rile cele mai severe și mai curiose tot de­uă dată. Intinerarul intrării familiei imperiale s’a ținut secret până în momentul sosirii. Se luase măsuri de poliție ca nici un ferestru pe unde va trece cortegiul să nu fie deschisă, dar pentru că nu voia să se scie direcțiunea pe unde avea să străbată orașul familia imperială ca să mergă la Kremlin, si a renunțat la acesta disposițiune. Cu tote acestea poliția a revizuit listele călătorilor, a visitat în taină camerile nouilor sosiți, a încunoșciințat pe proprie­tari și comercianți că vor răspunde de personalul cari se află în localul lor. A lăsat locuitorilor libertatea de a împodobi ferestrele cu drapele, cu covore și chiar cu capul lor, însă alt nimic. La sosirea țarului s-a înșirat două rânduri forte strânse de soldați de la gară până la Kremlin. Pentru curioșii de pe ulițe s’a lăsat puțină libertate, dar libertate fusese­. Ei aveau voe să stea în unele părți pe trotuare, însă se întindea nisce tringhil­iene grose între el și ulița pe unde avea să tracă cortegiul, pr­in fața fringhiilor nisce enormi gean­­darm­i se plimbau cu ochii țintiți la public, observând ori­ce mișcare. Când cortegiul a ajuns în piața din fața Kremlinului, aci lucru­rile s’au schimbat. Tot­ lumea după trotuare a fost gonită și înlo­cuită de un gardă cetățenescă com­pusă de neguțători și meseriași. După sosire țarul două zile n’a pri­mit pe nimeni, pretestând că e indis­pus din causa oboselei. Cu tote acestea trebuia să visiteze esposițiunea fran­­ceză, căci promisese d-lul Fleurans, membru în comisiunea esposițiunei. Se hotărî deci să se ție de promi­siune, ziua destinată fa a doua după sosire. Inainte însă cu câte­va ore de sosire, un număr însemnat de agenți au deșertat esposițiunea cu totul, nu numai de public, dar chiar de mulți esposanți cari ar fi putut fi suspecți. Cercetările cele mai mi­­nu iase s’au făcut prin tote colțurile cele mai retrase. S’a sondat în multe locuri pământul. Pavilionul destinat pentru împăratul s’a dărâmat și s’a săpat sub el doră va găsi urmele unei mine. Pe urmă s’a înconjurat esposițiunea cu un cordon de sol­dați cu ordin espres ca să nu lase pe nimeni să intre sau să iasă. Când a venit împăratul cu împă­­rătăsa, nu se afla în esposiție de­cât suita lor, comisiunea esposițiunei și câți­va neguțători esposanți cari ma­nifestase entusiasmul lor pentru a­­lianța franco-rusă. Cu tote acestea, împăratul nu vorbea cu nimeni de cât de departe, având la spate și de ambele părți pe credincioșii săi. La fie­care sgomot cât de mic­­ă trâsărire generală se vedea, tocmai ca în operetele lui Offenba­ch. Cât a ținut visita, a fost uă tor­tură nu numai pentru Țarul, dar pentru toți câți îl înconjurau, pen­tru comisiunea exposițiunei și pen­tru exposanți. Pe când însă suveranul cu cel cami 11 Insoteți tremuraț de lucruri la cari póte mulți s’au gândit dar nici unul nu le’a hotărît a se face, po­porul petrecea afară din exposițiune așteptând sc­ria familia imperială spre a o vedea și saluta. El rîdea, glumea și petrecea. Cum căldura era mare, Se răcorea cu lim­onida roșie și galbenă, cu portocale și cu dra­­gă. Ștrengarii în cămăși roșii aler­gați de colo până colo, de multe ori făcând zgomot îngrozitor și asurzitor. Acest zgomot de petrecere și de glu­me se amesteca cu strigătul vîn­ză­­torilor ambulanți. Când Țarul a eșit din esposițiu­­ne, un ura general s’a ridicat din tóte părțile, însâ trăsura imperială și cele­l’alte trăsuri erau înconjurate de trupe călăii ca nici poporul nu vedea pe suveranul lui, nici suve­ranul pe poporul său. Pe urmă tră­surile mergea cu atâta repedeciune că cel mai bun trăgător n’ar fi pu­tut să se încerce a atenta la f­ața Țarului, cum nu pate să atingă ci­ne­va uă rîndunică în sborul său. Din tóte acestea se constată că frica de un complot a fost causa amânării călătoriei. Negreșit că nu­mai după ce s’au luat tóte măsurile de siguranță, familia imperială s’a hotărît să facă acesta călătoria. Se vorbesce despre descoperirea unui complot la Petersburg cu ra­mificări aici. Se susține că uă sumă de persone au fost arestate, unele ca bănuite, altele ca precauțiune. Am audit chiar povestindu-se des­pre sechestrarea unor ludi cu dina­mită sau melinită la vama de aici. Eu însă nu vă pot afirma decá tote aceste zgomote sunt adevărate, sau nu. Aici, ca să afli adevărul asupra unor asemenea lucruri, trebue să fii sau om influente, sau agent al poliției. Un simplu muritor nu se pute apropia nici măcar de un loc mai bun ca se vădă pe suveran. Nu vedusem pănă acum modul cum viețuesce și călătoresce țarul; dar după cea ce am vădut cu oca­­siunea esposițiunei, n’ași voi nici uă dém­ se fiu în locul său. Acésta numai e uă domnire, ci nă tortură! Cu tóte aceste eu cred că s’ar pută schimba lucrurile. E destul să dea libertăți poporului și atunci de­isicur că nu va mai avea se se t&m­ă de nimic. Sever. Organisarea ministerului de resbel La 1 iunie intrând în vigore n­oul re­gulament al ministerului de resbel, Vinde­pendance publică următorea listă a capilor n­oilor direcțiuni ale ministerului: General F­ălcoianu șeful direcțiunei ma­relui stat major. General Cruțescu șeful direcțiunei ca­valerii General Arion șeful direcțiunei artilerii și marinei. General Berendel șeful direcțiunei ge­niului. General Tamara șeful div. administra­tive. General­­ Teodori șef. div. sanitare. Colonel Opresor, șef. div. contabilității. E ÉIOJE pentru modificarea untuia din disper­­sițiunile legei pensiunilor militare, promulgată la 9 Iunie 1889 Art. 1. Articolele și aliniatele­­ de mai jos din legea pensiunelor militare se mo­difica precum urméria : La alinietul­e de sub art. 1 se adaugă: infirmitatea pentru ofițer), asimilații lor și funcționarii civili in serviciul armatei, va trebui se fie constatata și­­ pronunțată j dupe regulele stabilite prin legea posițiu­­i nei ofițerilor. j Aliniatul­­ de sub art. 2: Pentru un serviciu de 25 ani împliniți,­­ pensia va fi de 3/4 din mijlocia soldei gra­­­­dului ce a avut în cel din urma ciupi ăsta de serviciu. ? Ofițerii inferiori și asimilații acestora,­­ precum și funcționarii civili în serviciul­­ armatei, vor primi pentru fie­care an ser­vit peste 25 ani un adaus de V40 din sol­da gradului ce a avut in momentul re­­tragerei, fara a întrece solda gradului. Ofițerii superiori și ofițerii generali, pre­cum și asimilații coresp­unzttori, vor pri­mi pentru fie­care an servit peste 25 ani un adaus de lup din solda ce a avut în­­ momentul retragerei, fără a întrece solda gradului. La stabilirea cuantumului de pensiune se vor socoti numai anii de serviciu în­tregi. Aliniatul d de sub art. 2 : Cuantumul pensiunei se stalbilesce după solda propriu -­sa a gradului fara acce­sorii, on­ care ar fi posițiunea ce ar o­­cupa in momentul regulat tef­erenteilor sale la pensiune. Art. 10, alineatul 1: Copii ofițerilor, asimilaților și funcțio­narilor armatei, de preferinții cel orfani, au drept se fie primiți gratis în scalele Statului, daca satisfac condiț­iunilor de ad­mitere. In acest caz pentru cei orfani, prisosul pensiunei lor se va capitalist de câtre tu­tore spre a le servi ca dota fete, sau pentru continuarea déca sunt studiilor, dupâ încetarea dreptului la p­ensie, déca sunt bâeți. Aliniatele g și h de sub art. 13 se în­trunesc ast­fel: Din subvenția de un milion d o Statul va da pe fie-care an casei pens­iu­nilor militare. ...^STOtóil­l, 12 IUNIU (30, 31 MAI St V.1 1391 ); Luminozis­te și vei fi. abonamente In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei de an. Pentru ate țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Jiarului și ofletele poștale LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la Mo­zâurile poștale. — Articolele nepublicate se ard. — Art. 14: Administrația casei pensiilor este încre­dințată comisiunei superiore a dotației astel, sub priveghiarea ministerului de răs­­boiu, în aceleași condițiuni ca și casa de dotație a astei.­­Acesta casa va primi tóte fondurile ce asprive pensiunile militare. Art. 15 : Casa de depuneri și consemnațiuni are sarcina de a conserva și fondurile casei pensiunilor militare. Plata pensiunilor și cheltuielilor acestei case face, dupa formele admise la casa de dotație a astei, prin casierii generali de județe ai Statului. SJEM­­TUL (1 Ședința de ora 28 Maiu 1891) Ședința se începe la ora 3 și 45 minute sub președinția domnului C. Boerescu. Presenți 85 d­i senatori. D. N. Crețulescu depune un proiect de ege prin care se cere un credit de 3,000 lei pentru aducerea iosemintelor lui Gri­­gorie Ipatescu, unul din bunii patrioți cari au fost exilați in 1848, care s’a refugiat la Brusa unde în anul 1852 a încetat din viap. Este ua datorie sfânta, <fice d-sea, a comemora cât mai mult pe acel ce ’și-aU sacrificat viața pentru dobândirea libertă­ților de cari ne bucurăm astacil. D-sa cere urgența, care este adoptata de Senat. D. Theodosiadi, raportor, da citire ra­portului și proiectului de lege prin care se acorda d-nei Zoe Zamfirolo ua pensie viagera de 100 lei lunar. D. 11. Racotă, sprijinesce proiectul. Legea pusă la vot cu bile se primesce. D. Ianov reamintește ca aprope intre­­gul Senat a adoptat proiectul de lege pen­tru modificarea legeii­lectorale a consiliilor comunale și județiene. Face rugăminte gu­vernului și în special d-lui general Flo­­rescu, care pe atunci era președintele Se­natului și care a dat tot concursul ca a­­ceste legi să se voteze modificate cât de curând. D. Al. Orescu reamintește asemenea ca proiectul de modificare a regulamentului acestui matur corp este deja trecut prin secțiuni de mai mult timp , d­e a ruga să se ia în discuție acest proiect. Se voteza impaciéntenirea d­lui Schu­metan, farmacist. Se citesce răspunsul la mesagiu și se hotâresce a se discuta aici. Ne mai­fiind nimic la ordinea idilei și­­din a se ridica la 5 ore. Monumentul LUI I. C. Brătianu Subscripțiuni pentru monumentul lui I. C. Brătianu se primesc și la administrațiunea Românului, unde este depusă uă listă. Subscriitorii vor primi îndată uă distanță în locul căreia comitetul central din Bucuresci va libera în curând un recipisa definitivă, ornată cu portrete de la diferite epoce ale lui Ion Brătianu și coprintjlând, pe lângă alte desemne, și un fac­simila al semnăturei sale. 111 formaț­iuni Săptămâna viitare, Joi 6 Iunie, d. V. G. Mortzan, deputatul socialist al colegiului al IIea din Roman, își va desvolta interpelarea adresată în­tregului cabinet, relativă la angaja­mentul formal și solemn, luat de că­tre partidul liberal-conservator in a­­nul 1884, de a relua de la M. S. Regele domeniile coronei. Ședința promite a fi una din cele mai interesante ședinți ale acestei sesiuni. x— Sâmbătă fără (1 Iunie) d. Const. Mille, avocat, va ținea­uă conferență la clubul Muncitorilor (Str. Piața Am­­zei,­sala Sotir) în care va trata despre: Efectivitatea Magistratur­ei. —X— Direcțiunea tramvaiului ne face cunoscut că cu începere de Joi 30 Mai (11 Iunie) col., servicul pe In­­trăga lungime a liniei Mogoșdie-Mo­­șilor, va fi făcut de un îndouit nu­măr de vagane de­cât cel actual, așa că ele se vor succeda la inter­vale de 5 minute. —x— D. jude-instructor Catargiu a re­­fuzat să primescă petițiunea, prin care un mare număr de membri ai clubului liberal declară că sunt răs­punzători de punerea doliului la clu­bul liberal, cu ocazia morței lui Meschin. D. Catargiu a cerut să se ștărgă din acea petițiune cuvintele: «re­­mănând în hipotesă vecinie uitată denunțarea în privința omorului». Semnatarii petițiunei consimțind să ștergă acele cuvinte, petiția a fost primită. —x— Representațiunea musicală, dată era 28 Mai, In sala Ateneului­ Nou, de către micul pianist Raoul Koc­­zalski, a reușit forte bine. Un public numeros a aplaudat cu frenesie producțiunele micului virtuos, care esecuta bucățile cele mai grele și complicate cu multă grație și talent. Raoul Koczalski, a lăsat uă amin­tire din cele mai plăcute și gingașe, publicului care l’a auzuit și l’a văzut. Telegrame Berlin, 1 iania. Cele opt meetinguri de protestare, orga­­nisate de către socialiști contra politicei economice a guvernului, au avut loc fara ca ordinea se fie tulburata. D. Schippel a vorbit In berăria Friedrichshain, aretând părerea de reat ca in un țera care se lau­da ca merge in capul reformelor sociale, lucratorii plătesc pâinea așa de scump. In sala Elisei­, d. Fischer a făcut un tablou forte mișcător de miseria In Silesia in sala Tivoli, d. Singer a criticat tacla asupra cerelelor, care profita numai la 17­ mari proprietari. D. Lübknecht, in alta sală, a comparat situațiunea actuală cu acea a Englitezei de alta deta când guvernul era dator­se se supMtrice vindecarilor poporelor. Vrăjmășia intre interesele poporului și ai claselor di­riginte aréta, a <Jis oratorul, că forma ac­tuală de guvernământ nu póte răspunde la interesul general. D. Bebel, într’un mahala populară la Moabit, a vorbit două ore. Critica­rea as­pră asupra taxelor plătite de popor, care profită proprietarilor bogați de paméntul a fost forte mult acclamata. Feste tot uu ordine de Zi care invita pe guvern a suprima taxele a fost votata in unanimitate. Liban (Curlanda) 7 Iuniu. După Gazeta de Liban, consulul Engli­terei în acest oraș a primit din partea gu­vernului sau instrucțiuni în virtutea cărora el trebue să se silesca a împedeca pe e­­vrei de a emigra in Englitera, pentru ca nu vor putea găsi ocupaiune in acea­­ era unde sunt prea multe brațe. Petersburg, 7 Iunie. Nevoie Vrem­ea aprobă numirea d-lui de Montebello ca ambasador la Peters­burg, și li prezice cea mai simpatica pri­mire în sferele oficiale și în societatea rusă, unde el a lăsat frumose suveniri la întâia sea ședere în capitala țarilor. »Conduita cu totul corectă ce a obser­vat tot­deauna la Constantinopole,­­'ce faia moscovita, sforțările eficace ce a fă­cut pentru a ajuta la politica rusa, cu­noștința sea profunda despre afacerile O­­rientului va face presența sea la Peters­­burg prețiosă pentru diplomația rusă.»

Next