Romanulu, iunie 1891 (Anul 35)

1891-06-25

T­­ANDL AL XXXV-LE­­­a Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV.....................40 baa Detto III...... 2 lei — Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Jiarului. IN PARIS, la Havas- Laffire et C­une, 8, Place de la Bourse LA VOLNA, la d-nil Isancenstein et Vogler, Otto Manas). IN ELVbVI­ lA la „ „ „ Din țeiile cele alte direct la administrațiunea­­ ziarului — Scrisorile nefruncate se refusă — ESE’MPLARUL IgRANI ■alamta* Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIAMT, No. 12 Ijdițiuuoa (le ditainOțil mmmliiiăm JOI, 25 ÍÜNI0 (13 IUNIO st. v.) 1891 Luminéza-te si vel fi. / ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sése luni 24 lei; trei luni 12 lei; unt lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiale poștale LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ale, 8. Place de la Bonn« , GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, si BELGIA, la ba­rourile poștale. — Articolele nepublicate se ard. — 1 V ! > V Mercuri diminăța BUCURESCI, 24 CIREȘAR Spania ne-a luat Înainte. Z­ilele trecute am anunțat că con­tesa de Castro­ Enriquez a fost ares­tată pentru că a martirisat un copilă de­­ ziece ani, pe care o avea ca ser­­vitore în casă. Copila s-a plâns că ducesa cosea hainele pe ea, o bătea și o înțepa cu farfecile peste corp. Doctorul a găsit pe densa 89 răni făcute de farfeci, din cami 23 la cap. Contesa a tăgăduit că a fost au­­torea acestor barbarii, dar rudele de instrucțiune, bazându-se negreșit pe ore­cari probe, n’a ținut socolată de declacațiunile nobilei ducese și nu numai că n’a ascultat’o, dar dnca a refuzat cererea ei de a o libera pe ga­ranție. Acesta faptă a judelui de instruc­țiune a provocat oă mare agitațiune printre noblețea castilană din Madrid. Aristocrația spaniolă e încă destul de puternica In peninsula Iberică, guver­nul și Corpurile legiuitore sunt in ma­joritate compuse din nobleță. Era dor­ită atingere contra acestei clase pur­tarea judelui de instrucțiune, atât în faptul arestărei cât și in retusul de a o libera pe garanție, spiarele con­servatori au protestat și au criticat pe magistrat. Chiar In Cameră s’au găsit oratori cari au interpelat pe ministrul justiției asupra modului de procedare al neomenosului judecător de instrucțiune. Ministrul justiției însă, cu tote că face parte din no­blețe, cu tote că majoritatea care il susține este din înalta societate conservatore și clericala, n’a putut să se dea înapoi din’aintea ade­­verului și a dreptății, ci a de­clarat că chiar el a­r fii judelui de instrucțiune se’și facă datoria, fiind­că guvernul nu voesce să se ames­tece în atribuțiunile puterei judecă­­toresci. Noi In principiu suntem contra arestului preventiv, fie in materia politică, fie In materiă corecțională. Sistemul preventiv este argumentul cel mai mare al tiraniei. El violeza principiul libertății omenesci și In­­tăresce nedreptatea In societate. N’am ven Jut de atâtea ori un om șeijend In prevenția câte un an și in urmă fiind osândit la câte­va luni de în­­chisore ? N’am citit chiar filele a­­cestea un asemenea exemplu prin fiare, cum un nenorocit a stat închis șase luni In prevență și Curtea l­a condamnat numai la trei luni de pe­­depse ? Sistemul arestului preventiv este dar nenorocit, căci dacă justi­ția nu găsește că urmaritul merită să pedepsit nici măcar cât a stat In prevenție la Inchisore, cine 1l des­păgubește de restul cât a fost mai mult închis? Nu dor de arestul preventiv vom vorbi aci, nici nu vom critica sau lăuda decisiunea judelui de instruc­țiune spaniol. Voim se constatăm numai că justiția spaniolă a făcut progrese însemnate în comparațiune cu a nostra, ca guvernul din Ma­drid a dat probe de uă înțelepciune vrednică de laudă declarând că nu se amestecă in acțiunea justiției, chiar când este­­ în joc uă ducesă din cele mai nobile și mai bogate. Am văzut la noi omeni schingiu­­indu-se și chiar omorându-se la a­­legeri, și vinovații plimbându-se li­beri pe ulițe. Am văzzut soldați torturați prin cazarme și de multe ori desfigurați fără să se ia nici uă măsură contra călăilor. Am vâneat comercianți și meseri­ași martirizând ucenicii în vârsta cea mai fragedă de ți se rupea inima, și justiția stând indiferentă, conside­rând acesta ca un lucru neînsemnat. Am văd­ut stăpâni maltratând pe servitori intr’un mod neomenos subt ochii autorităților polițieneșci. Am văz jlut pe nenorociții săteni sângerând subt biciul agenților ad­ministrativi, fără a avea cea mai mică considerațiune că sătenii sunt și ei omeni. Am văzzut crime atroce, fără ca autoritățile competente să intervie, sau, daca intervin, o fac numai ca se pedepsescá tot pe victime. In Spania vă damă din cea mai înaltă societate este drept că a co­mis un act de barbarie, dar n’a pro­vocat nici sluțeniă, nici morte, și cu tote acestea justiția a intervenit în­­déta, contesa a fost arestată, s’a refuzat liberarea ei pe garanție și ministrul justiției a aprobat acțiunea magistratului. Décá acest fapt s’ar fi Întâmplat la noi, chiar de ar fi fost mult mai grav, destul că auterea lui sĕ fi fost că cocana din societatea înaltă, ca ea nu numai se nu fi fost arestată, dar încă să se fi făcut mușama cri­ma sea. Până acum Spania trecea de­uă tera înapoiată în privința instituțiu­­nilor liberale și umanitare. Se ficea că puterea clericalismului o ținea încă ‘‘in s­tarea secolui în t­emut Ae­lui săvârșit filele acestea la Madrid a dat cea mai mare desmințire ve­­chei credințe. Spania pute să fie luată acum de model nu numai de către noi, dar chiar de alte state mai civilisate. Țara unde domnesce justiția, unde fie­care primeșce ce merită, fie el din bordel sau din palat, unde un judecător nu se teme de puterea u­­nei clase domnitore și își face dato­ria în consciință, acolo societatea pate să se aștepte la un viitor mai bun. Principiele politici se schimbă, religiunile chiar dispar și se inlocuesc cu altele, dar justiția și adevărul ră­mân eterne. Acel cari se violează, mai curând sau mai târziu se pe­depsesc, plu mâine. Cititorii noștrii vor fi mai folosiți atunci, pentru că vor avea înainte tata desbaterea și vor vedea cât de periculose sunt modificările introduse de d. ministru în proiec­tul de care vorbim, cât de curiose sunt opiniunile domniei sale în pri­vința prestigiului și disciplinei în armată. După ce s’a votat transacțiunea între Stat și d. St. Sturdza pentru stingerea unei datorii ce acest din urmă avea câtre Stat după arenei, Senatul a luat orl pe la 4 ore în desbatere proiectul pentru modificarea câtor­va articole din legea posițiuneî ofițerilor, votat de Cameră. D. general Vlădescu a citit rapor­tul și proiectul, d. P. Grădișteanu l-a combătut și d. ministru l’a sus­ținut. Astăzil va vorbi d. D. Gianni în contra tendințelor din acel pro­iect și credem că discuțiunea se va închide și el se va vota. Chiar de aspra unii senatori, grăbiți se ispravesc, cu ori­ ce lege cât de cu­rând ca se se apropie de fundul săptămânii, dara va mai fi vr’uă serbatóre de prisos care să le dea ocasiune a mai lua câte­va file va­canțe, începuseră să strige : închi­derea discuțiunei ! închiderea discu­­țiunei ! ! Am fi voit să facem afi uă cri­tică proiectului presentat și susținut de d. ministru al resboiului, dar pentru cine? Pentru d-nii senatori din majoritate ? Este a striga în pus­tie ! Opiniunile d-lor sunt stabilite i ce face guvernul,­­fic și d-lor, chiar dacà ar fi vorba de un proect prin care Ii s’ar da titlu oficial de mario­nete. Vom vorbi dor numai pentru o­­piniunea publică. Acesta cnse putem să o facem și în altă fi, de esem­­ nă fapta condamnabila Pe la începutul anului curent d. V. Babeș, președintele comitetului central executiv al partidului națio­nal român de peste Carpați, voind să facă asupra membrilor comitetu­lui, pe care-l presida, presiune în sensul vederilor sale, care nu erau împărtășite, a afirmat, că persone forte sus puse de la Bucuresci ar fi stăruit, ca comitetul de la Si­­biiu să ia hotârîrile propuse de d-sea. Câți­va dintre membrii comitetu­lui însă, între care mai ales părin­tele dr. Vasilie Lucaciu, s’au îndoit despre veracitatea afirmațiunilor fă­cute de d. V. Babeș. De aceea­­ și­­au reservat de a se pronunța mai târziu. Cu ocasiunea serbărilor de la 10 Maii trei dintre cei mai distinși membrii al comitetului, d-nii dr. V. Lucaciu, Iuliu Coroianu și G. Pop de Basești, viind la Bucuresci și având onorea de a se întâlni cu personele, pe a cărora autoritate se întemeiase d. V. Babeș, s’au încre­dințat că d. V. Babeș spusese ne­­esactități despre cele ce se petrec peste Carpați, cât și despre părerile ce predomnesc aici în ceea­ ce pri­vește atitudinea politică a Românilor de peste Carpați. Ast­fel s’a produs încă la Bucu­resci între d. V. babeș și acei trei membrii al comitetului din Sibiu un conflict, care s’a menifestat prin câ­te­va articole publicate prin­­ ziare din Bucuresci. Aflăm acum că în urma acestui conflict d. V. Babeș a crezut de cu­viință să merga la E. S. Mitropoli­tul Primat al Rom­âniei și să însi­­nue, că părintele Dr. V Lucaciu, care din întâmplare e preot greco catolic, vine în­­ era nostru, ca să facă agi­tațiune și propagandă catolică din­preună cu părintele Radu ș­i cu pă­rintele Borgovanu, profesor la școla normală de institutori. Ea închipuindu-și, că și blamul ce i s’a dat la București, tot din partea Tribuniștilor vine, d. V. Ba­beș a mers mai departe și s’a o­­pintit a face ca la mitropolia din Bu­curesci să se­crez­a, ca și­­ părintele Simion Popescu lucreza in înțelegere cu părintele V. Lucaciu pentru pro­paganda catolică. Noi nu putem de­cât să condamnăm aceste intrigi și să sfătuim pe toți o­­menii de bine să nu pună nici un temeiu pe asemenea zgomote. I închiderea Camerei germane In ședința de la 20 c. a Camerei ger­mane secretarul de stat Bötticher a citit mesagiul prin care împăratul declara se­siunea actuala terminata. Era și mesagiul cu care Wilhelm II a închis Camera prusiana . Escelentiile Vostre, nobili și stimați domni ai ambelor Camere ! La sfârșitul sesiunei Camerei Monarh­iei Mele, atât de lunga și bogată în lucrări, simt nevoia de a ve împărtăși regăsea Mea mulțumire și satisfacție. Nu fara temerü am fis la începutul se­siunea ca D-Vestra muncind în unire și în­țelegere cu guvernul Meu. Veți reuși a termina lucrările pentru a căror resolvare V’am convocat. Dăca scopul pe care Mi L’am propus nu a fost întru tote amins, vă justa satis­facție totuși putem simți atât eu cât și poporul meu, pentru că pe lângă alte pro­iecte importante vieții statului, s’a putut în­­ne stabili oă înțelegere în cea ce pri­­vesce sistemul de contribuție a cărei în­­trep­are este a fi pusa pe base solide cari vor servi de normă și legilor menite a ga­ranta desvoltarea comunelor din provin­ciile estice. Mesagrul constată apoi sprijinul unanim ce Camera a dat guvernului în sesiunea încheiata, — își esprima speranța că pro­vinciile vor fi mulțumite cu legile aduse pentru a garanta desvoltarea economica a comunelor, — constata resolvarea aface­­rei cu reținerile bisericilor catolice și se termina spunând ca monarh­ul nu are de cât se se bucure dacă și poporul în ace­lași mod este mulțumit cu cele sevârșite de deputați în sesiunea ce se închide. De peste munți Episcopul din Lugoș Episcopul Mihail din Lugoj a se­­vârșit un­ românesc” faptă, care-i va atrage “aprobarea tuturor Româ­nilor. Iată cele petrecute : Ia ședința representațiunei comi­tatului, prefectul Jakabffy a zis că ar trebui ca episcopul să adreseze să scrisore preoților și învățătorilor din eparh­ia sea, în care să le a­­tragă atențiunea și să le dea in­strucțiuni privitore la bulele epide­mice. Episcopul a răspuns că nu póte face acesta din mai multe motive canonice, între cari a arătat cum canonele bisericesci interzic ca un doctor catolic să fie doctor peste necatolici. Se înțelege că Ungurii din șe­dință s’au ridicat în contra episco­pului și l’au combătut. El însă n’a cedat. Bine a făcut, ficem și noi, căci ,de­și din punct de vedere al șciinței este pe un important cine este doc­tor, totuși când ne gândim că din­colo sunt județe întregi unde nu sunt doctori români rurali, din cauză că guvernul nu numește de­cât pe un­guri și evrei, cari nu numai că nu au nici oă dragoste pentru poporul a cărui sănătate sunt chemați să o ingrijescă, dar au chiar dispreț și ură. In așa împrejurări bine a făcut Episcopul că a protestat contra doc­torilor neromâni chemați a locui pe români. Din parlamentul austriac In parlamentul din Viena se con­tinuă cu discuția asupra bugetelor. In ședința de la 20 c, deputatul Wurmbrandt a zis că situația poli­tică a parlamentului este dintre cele mai interesantă și importanta. Gu­vernul a disolvat Camera din causă că nu dispunea de majoritatea ne­cesară, ci acum se află intr’ua Cameră in care nu este oposiție. Cu tote că mai are unele indocii în ceea ce privesce împăcarea ceho­­germană, oratorul totuși felicită gu­vernul pentru că a început negocie­rile de împăcare. Lupta dintre cehi și germani, a fis d. Wurmbrandt, a stricat Austriei mai mult de­cât oă bătălie perdută ori împăcarea cu ungurii. Nu trebue nici a le da ocasie nici a se permite diferitelor naționalități slave să privesc­ peste frontieră. Oratorul amintește apoi despre ma­­nifestațiunile ruso­file ale studenților cehi din Praga cu ocazia primirei studenților francezi. Polemisând cu principele Schawar­­zenberg numitul deputat a­fis că no­bilimea, ca element conservativ, tre­bue să dea sprijinul lor colonel și constituțiunei. Se declară apoi aderent al mo­narh­iei constituționale, singura po­sibilă în Austria, și dușman al re­formelor socialiste. Stânga l-a aplaudat mult. A luat apoi cuvântul deputatul Krammarz care a zis că cehii sunt actualmente mult mai isolați de­cât să depună armele și să nu combată centralismul. Ei nu se pot împăca de­cât cu uă consolidare pe masă federativă a monarh­iei Mai vorbesc contele Palley, We­ber, Madeysky, Iavorsky și alții. Tot în acesta ședință deputatul Kannel în numele amicilor săi poli­tici a propus un proect de lege con­tra invasiunei evreilor in Austria. ---------—­­«♦­»- — ----------------­ Fra Diavolo în România Căpitanul Taso­­fis și Athanasie, acest «Fra Diavolo» al Balcanilor care a băgat spaima în Turci și Bul­gari, după cum li se scrie fiarelor vieneze și budapestane, se crede că a trecut în România, de­ore­ce cu tóte căutările minuțiose ale poliției și miliției turcești, ajutată și de jan­darmii bulgari, nu s­a putut da de urma lui. Sunt două săptămâni de­­ zile de când trupele turcești ii urmăresc și totuși nici un indiciu n‘au găsit, așa că după cum se scrie din A­­drianopol, acolo s’au perdut ori­ce speranțe de a mai pune mâna pe el, din care causă trupele s’au și retras și nu-l mai urmăresc de­cât câți­va agenți polițienesci. Autoritățile județiene vor renunța însă și ele a-l mai căuta pe Atha­­nasios. Vorba e numai ca el în adevăr să nu vină în România, ceia­ ce nu i-ar fi greu, având in vedere că e om for­te d­eștept și are bani destul, unde dând mâna cu Licinsky să nu for­meze o­ bandă care apoi și mai cu greu se pute fi distrusă. Să mai spune că anul trecut Taso a prins și pe nepotul sultanului pen­tru a cărui liberare i s’a plătit apoi 3000 lire aur. Sâmbătă un mare incendiu a is­­bucnit la Târgul­ Ocnei. Cinci case au fost distruse. —x— D. A. Catargiu a fost ales pre­­ședinte al consiliului judeten de Ilfov. D-nil Riurenu și A. Demetrescu, vice-președinte. D nil Laptev și Băicoianu au fost aleși secretari. —x— Luni M. S. Regele a asistat la e­­samenile de 11 Liceul Lazăr și ieri la școla Normala Carol I. —x— Filoxera s’a constatat în délul Ver­­sătura din Odobești.­­—x— Restaurarea casărmei Malmaison va costa 230.000. —x— Comitetul permanent de Ilfov s’a compus ast­fel: Președinte: D. P. Millo; membri: d-nii F. Ghica și A. Demetrescu; supleanți d-nii N. Dju­­vara, dr. Nichita Andriețeanu și I. Danielescu. —x— Trupa română a mai dat la Vie­na, Duminică, Fântâna Brandușiei și Scânteia in care d. Lowenthal și d-na Wolter au jucat în limba ger­mană și d-na Romanescu în româ­nește. Comitetul societății Industria a dis­tribuit deputațior și senatorilor dă broșură cu observațiuni asupra ta­rifului vamal. —x— Voința Rațională spune că d. Hagi Stoica a descoperit abuzuri în ser­viciul acciselor. D. Tom­a Lerescu, ajutorul comandantului acciselor nu mai funcționază de câte­va file. Cer­cetările urméfiiá. —x— Același tjpaj Inregistre­za zgomotele despre probabilitatea disolvărei con­siliului comunal din Capitală. —x— S’a decorat cu medalia Bene-Me­­renti Cl. I d-nele Ghariota Walter și Stela Hoenfels, societare ale teatru­lui imperial din Viena. D. Moruzi, după ce a semnat pro­cesul verbal prin care spune ca d. Lecca nu se pate bate cu d. Popo­­vici, a eșit d-sea pe teren cu d- Po­­povici, după cum am anunțat. Faptul acesta fiind privit ca uă retractare a părerei d-sale, d. Iunius Lecca a rugat pe d-nii M. Ferechide și Leon Sachelarie să cără din nou reparațiune d-lui Popovici. Martorii d-lui Popovici au respuns că trecerea timpului de la subscrie­rea primului proces verbal, face târ­­<fia noua cerere de reparațiune și că prin urmare o refuza. —x— D. M. Cogâlnicenu a fost instalat în casa de sănătate din Paris Frères St. Jean De Dieu, unde se va su­pune operațiunei d-rulul Guyon. —x— Erl s’a făcut Înmormântarea d-nei Alexandrina Romalo, născută Bălă­­căuți. Timpul anunță că la 15 Iuniu va începe publicarea „memoriilor lui Eliade asupra revoluțiunii din 1848” care descrie în mod dra­matic acele evenimente. In aceeași zi Românulă va în­cepe a publica răspunsul lui C. A. Riosetti la acusațiunile ce îi s’au adus de către Eliade, privi­tore la acele evenimente din 1848, la care se referă memoriul în cestiune. Telegrame Viena, 21 Iunie. Guvernul a elaborat și depus un pro­iect de lege asupra sindicatelor și asupra raportelor intre lucrători si patroni. Acest proiect prescrie : Crearea obligatorie de comisiuni ale lu­cratorilor insarcina de a face cunoscute do­rințele și reclamațiunele clasei litcratare privitore la condiiunile lucrului; Crearea de tribunale de im­pacare, daca nu se va ajunge la Înțelegere, tribunalul de im­pacare este­­,QUt a pronunța un sen­tință arbitrară cu majoritate de voturi. In special pentru industria de mine, un apro­piat proiect va prescrie formarea de sin­dicate compuse de proprietari de mine și de lucrători. Proiectul prescrie asemenea, pentru acesta organisa­re, creațiunea de tribunale de împăcare. Berna, 21 Iunie. Președintele Welts a anunțat în seamța consiliului de stat că la conferință este convocata la Berna care se va aduna sub președentia s­a. La acesta conferință vor asista ingine­rii și directorii companielor de drum de fier, inginerii administrațiunei federale și profesorii școlii polytecnice. Se vor trata tote cestiunile privitore la siguranța cálă­­torilor și măsurile de luat. Resultatele de­liberărilor se vor publica. Oran, 21 Iunie. Lăcustele devin din ce în ce mai nu­merose. Lupta contra acestui flagel este dusa cu cea mai mare activitate. Autori­tatea militară a pus la disposițiunea co­munilor și colonilor 500 omeni din gar­­nisona Oran. Aceste trupe plecu­póte chiar acii și trebue sa se intorca la 4 Iulie în vederea inspecțiunei generale. Omenii vor avea 50 centime pe fi cât vor . În lupta cu lăcustele. Constantinopole, 21 Iunie. Intr’uâ nouă intâlnire cu tribul Assyris, turcii au fost victorioși. Se consideră pe­ricolul înlăturat și revolta Înăbușită. Bordeaux, 21 Iuniu. S’a procedat era la arestarea unui ban­cher numit Marini în urma unor numerose plângeri. Ancheta a descoperit numerose falsuri, abus de încredere și escrocherii. Asociatul lui Marini a fugit­ că persona bine cunoscută în Bor­­deaux se află compromisă în acesta afa­cere. Acest bancher este al treilea în câte­va luni care se descopere in acel orașt de asemenea categorie.

Next