Romanulu, iulie 1891 (Anul 35)

1891-07-22

anul al xxxv-le Voiesco și vei putea. ANONCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV.............. 40 bai Dett0. » » » r ni..............2 lei „ I aserțiuni și reclame pagina III și IV linia. 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. IN IARIS, la Havas 1, a flite et C-nie, 8, Place de la Bourss LA VIENA, la d-ni Haacenstein et Vogler, Otto Maass) IN ELVEȚIA, ia „ Omiturile cele alte direct la administrațiunea ziarului. — Scrisorile nefrancate se refusă — Fundator: C A. ROSETTI * REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚI STRADA BREZOIANU, No. 12 sedițiunea le sei*a MERCURI, 22 IULIU (10 IULIU st. v.) 1891 luminezate și vei fi. ABONAMENTE D In Capitală și districte: un an 48 lei • sése luni 24 lei, trei luni 12 lei; nä luriu 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de ani. Pentru tóte țările Unind poștale, trimestrul 11S lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștala LA PARIS, la Havas, Laffite et Cale, 8. Place de la Boursa IN GERMANIA, AUSTRIA, STAJUA, și BELGIA, la binerourile poștale. — Articolele Republicate se ard. — Moștenitorul tronului La Liberté și Voința Națională publica în fruntea țarului supt titlul «moștenitorul tronului» un articol identic, scris de aceeași pană și comunicat ambelor organe liberale spre a apare la același loc și în aceași zi. Acesta scrisore ne face mai mult efectul unei note dată de șeful partidului, sau mai drept de d. Dumitru Sturza, care in anumite circumstanțe ’și arogă acel drept. In nota d-lui Sturza deci, se afirmă că A. S. Principele Ferdinand a renunțat cu desăvârșire la ideia de «a Încheia un alianță contrarie tuturor intențiunelor sale de familie și intereselor igrei» și nota mai adaugă : «Suntem fericiți să dăm cititorilor noștrii scirea că Principele nostru moștenitor in fața agitațiunei ce a produs in țară Intâiasea espansiune, ținând sema de marea misiune ce are și de interesele proprii ale României, care II este mai scumpă decât orice alt sentiment personal, fiind decis a păși cu aceiași demnitate pe urmele ilustrului schiindrica regelui Carol, a renunțat la căsătoria, care a dat loc în regat la îngrijiri atât de vii. Mărturisim că din partea glrarului La Liberté, un asemenea limbagiu lingușitor pentru dinastia nu ne-ar fi surprins, dar din partea Voinței Naționale ne așteptam să trateze cestiunea insuiratorei, fara a face elogiuri banale regelui și principelui moștenitor. Nu stim deca acea notă a fost înserată cu aprobarea directorului său, dar cu siguranță putem spune că nu de dênsul a fost redactată. Stilul greoii, frasele încurcate și lipsa de logică din acea scriere ne denotă că persona care n’are obiceiul Ziaristicei și care voesce înainte de tóte să fie agreabil M. S. Regelui și nuin m3rmiri*a efi fîivii np min ciripip pilii Auuguui v uo mov» V *■ **"*"" Ferdinand să servescă de instrument planurilor sale. De aceia ne vorbesce de nobilile simțiminte ale principelui—care nu erau tot astfel când voia să se căsătorescá cu un româncă—de renunțarea la ânteia sea espansiune, pentru că a ținut sema de marea misiune ce are și de interesele României pe care le-a pus mai presus de orice alt simțimânt personal, spre a păși cu aceiași demnitate pe urmele ilustrului său unchin. Autorul articolului mai voes ce se profite de cunoscutele sale relațiuni cu palatul și de aceia spre a avea mai mare însemnătate spusele sale, se încerca a le da un caracter officios spuind că informațiuni precise îi permit a afirma etc. Cu alte cuvinte : «M. S. regele m’a autorizat a afirma că nu se va face căsătoria cu d-șora Văcărescu.» Dibaciul scriitor insă s’a încurcat când ne vorbesce de mângâierea pe care au avut-o Suveranii noștri în simțimentele de iubire ce, li s'au manifestat cu acesta ocasiune din partea tuturor partidelor din țară. Déci ar fi vorbit numai de simțimentele partidului liberal n’am fi avut nimic de spus, dar merge prea departe, când vorbesce de tóte partidele, căci nu-i este permis a crede un minut că M.S.regele a putut privi ca uă mângâiere, modul în care a fost tratată M. S. Regina de parele conservatore, care au mers până a o compara cu uă vulgara curtezană. Unde iarăși se încurcă, inteligintele autor al notei din Voința și din Liberté este când ne vorbește de noul proiect de căsătorie al principelui Ferdinand cu uă străină, pe care póte încă n’a ven?ut‘o, și ne spune că în acea căsătorie nu sunt excluse simțămintele de afecțiune cari trebuie sé unescá pe soți. Uă asemenea apreciațiune este că insulta adusa principelui Ferdinand, căci dacă astfel ar fi, tênorul principe ar dovedi că este de uă ușurință de caracter späimântätore, sau că n’a avut afecțiune pentru că româncă, și In acest caz demersul său ar fi mai mult decât blamabil, căci ar fi încercat se amagescä pe că ténorá fată, să încurajeze desvoltarea sentimentelor sale de iubire, numai spre a avea uă distracțiune. Că asemenea purtare nu o putem admite și deci nevoiți suntem să credem, până la proba contrară, că principele Ferdinand a iubit și a fost iubit. In acest caz, în oricare căsătoria, pe care daosul ar putea se o contracteze agil pentru interese de Stat, orice iubire ar fi exclusă. Sentimentele de afecțiune, pentru princesa streină de care nu se vorbesce, nu există și nu pot exista, decât admițând ca principele Ferdinand este de un caracter de uă ușurință neiertată sau cu desăvârșire lipsit de demnitate și de onore. De aceia privim nota de el ca un simplu ballon d’essai aruncat de aceia cari se inspira în culisele palatului. Căsătoria Moștenitorului Cu Principesa de Wales fiarele ids erl sora vorbesc despre un nou proiect de căsătorie al Principelui Ferdinand cupă princesa străină. Deși nimeni nu desemna pe principesa in cestiune, din diversele informațiuni pe care le publica acele zipare, se înțelege ca este vorba de fiica Principelui de Wales. Se pretinde ca d. Alex. Em. Lahovary, intorcendu-se de la Sigmaringen, unde fusese trimis in misiune, ar fi spus ca Principele Ferdinand a renunțat cu totul la proiectul său de căsătorie cu dra Vacarescu. Densul va întreprinde in curând ua călătorie în Enghieza. Se vorbesce chiar de a i se clădi un palat in Bucuresci. Era prima consecința a casatorit cu uă princesa streina. Pe oalta parte se vorbesce ca principele de Wales va veni la Sinaia în August. De ua cam data densa se va stabili la Carlsbad, unde va aștepta resultatul întrevederei principelui Ferdinand cu împăratul Wilhelm și al regelui Carol cu fratele seu Leopold. Acest proiect da căsătorie nu este nou. S a mai vorbit^și seim in mod positiv, ca s’a făcut demersuri in acest sens, pe langa curtea din Bucuresci. Barbatii noștri politici nu stim pentru care rațiune de Stat, s’au opus, invocând argumentul ca națiunea nu vrea. Religiunea era, dupe dânșii, principala causa care facea pe națiune să se opuie. Sa propus atunci fiiica ducelui d’Edimburg, al doealea fit al reginei Engliterei. Densul fiind căsătorit cu fiica imperatului Alexandru I1 al Basil, ua princesa de religiune onodocsa, obstacolul religiunei dispărea. Politicianul insa obiectară argumentul ca fiica principelui d’Edimburg este prea temera, națiunea este contra căsătoriilor cu fete încă crude. Argumentul rengiunei sau argumentul frăgezime! dispărut’a a<fi ? Séu națiunea revenit’a asupra primei sale hotâriri? Nu seim. Așteptam ca marii politician! sé deslege enigma și înregistram zgomotele ce circulă . S’a revenit la ideia d’a casatori pe moștenitorul tronului cu un principesă engleză. Telegrame Temițora, 20 Iute Cu ocazia deschiderii expositiei ungurești de Sud, ministrul de comerț a rostit un discurs care mentioneza recenta desființare a drepturilor de retorsiune catre România; el spera ca acest demers va forma un mijloc eficace în vederea îmbunătățirii condițiunilor reciproce, ceea ce va face mai intime inca aceste țeri (aplause). Londra, 20 Iulie Daily Chronicle anunța ca ofițerii marinei rusești ar fi primit ordinul de a se abține, in timpul prezenței escadrei franceze de la orice discurs politic și că țarul nu va asista la banchetul ce se va da in luarea francezilor. Viena, 20 iulie. Camera Seniorilor a adoptat budgetul și legea financiara din 1891. Contele Taafe a declarat, in numele Imperatului, sesiunea legislativa închisa. Triest, 20 iulie. Un banchet s’a dat cu ocasia aniversarii a 25-a a bătăliei de la Lissa. Căpitanul de marina Sabres a ridicat un toast pentru marina militară italiană. El a reamintit martea eroica a ofițerilor corăbiilor «II Re d’Italia» și «Falestro“. El afis ca adversarul de alta data a devenit un aliat credincios și că bea pentru mareta flota italiana și in sanatatea excelentului seu corp de ofițeri. Acest toast a fost primit cu un entusiasm care s’a marit încă mai mult când musica a cântat imnul italian. La banchetul de la Pola s’a ridicat de asemenea un toast pentru marina de resbel italiană de către amiralul Pinier. Paris, 20 Iulie. Bala Iui Don Pedro agravăndu-se mai mult și gangrena întinzându-se, profesorii Sharcot și Poncet au fost chismai la Vichy lângă bolnav. Paris, 20 iunie. D. Brissen a citit comisiunei bugetare raportul asupra bugetului marinei. Raportul propune economia, dar și ua serie de reforme: un desvoltare considerabila a fortelor navale pe mare, crearea diverselor posturi de torpilore, crearea unei a doua divisii și a unei escadre de reservăiii la Manche, etc. Londra, 20 iulie D. Goschen a declarat la Camere Comunelor ca daca oposiția vrea să combată creditul de 20000 lire pentru druul de fer de la Mombassa la Victoria Nianza creditul se va amâna pentru sesiunea viitare, dar politica guvernului nu se va modifica. Un individ din tribuna publică a aruncat un broșura in sala, el a fost expulsat. Chinge, 20 Iulie Soldații turci trag asupra vaporului munttí negren care este ancorat in portul ScalMPr 3 alunta inl »lins vananul. Gu---------------> ” 0.%r.țpw------------------- "t-----vennul muntenegren a cerut satisfacere și garanții pentru libera navigațiune conform tractatelor. Paris, 20 Iulie Greva amploiaților și lucratorilor drumurilor de fer se considera ca sfârșita, intrarea in ateliere și in deposite s’a făcut azi dimineta aprope cu desevârșire , nici un incident. Kissingen, 20 iulie. Principele și principesa de Bismarck au sosit; populația le a făcut un primire caldurasa. Paris, 20 iulie. După La France ministerul de resbel a adoptat propunerea generalului Lesmaison de a ordona daca este nevoie mobilisarea amplaiaților drumurilor de fer cari fiind supuși legilor militare, vor trebui să facă în acest caz serviciul lor. Paris, 20 iulie. Camera sindicală a lucratorilor drumurilor de fer a decis să reia maille lucrul. Petersburg, 20 iulie. Generalul Annenkoff a fost numit membru al Consiliului superior de resbel și bici decum al consiliului Imperiului, astfel precum s’a anunțat mai nainte. Paris, 20 iulie. D-nu Ribot a fost avisat in mod oficial ca guvernul din Haiti a acordat uă despăgubire de 80.000 de franci vederei lui Rigaud. Paris, 20 iulie. Departamentul Indres a ales ca senator pe d-nn Brunet, republican. In urma denundator lui Triponnet la perchisiție s’a făcut la directorul artileriei Canet; acesta a presentat judecătorului de instrucție iarba fără turn care se găsea la dânsul și corespondența schimbata cu ministerul de resbel in acesta privință. Colonia. 20 lule Gazeta de Colonia anunța ca d. Gosster a fost numit președinte superior al Rusiei Occidentale și contele Ugo de Stolberg Wernigrode in aceeași calitate pentru Rusia orientala, Paris, 20 iulie. Agenția Havas afla din Londra că representanții particulari al partidului congresist chilian au cerut guvernului englez de a nu permite corăbii chiliene «Errazuris» de a complecta armamentul său în I Ejlitera. Lord Salisbury ar fi răspuns ca nu este cu putință se ia in considerație aista cerere și se recunosca insurgenților cetatea de beligeranți. Buenos Ayres, 20 lule lamera a adoptat in întâia citire reducea drepturilor de vamă asupra zahariilor brute, petrolului, ceaiului, orezului sculut și lumânărilor. Agenția Română Haas. Ostrucționism ne mai vedut maghiarii țin ca să ajungă faimoși. Prilegiu li s’a dat chiar de guvern, cae voind cu orice preț a-și trece pbiectul de lege despre centralisara administrațiunei, a întărâtat în* tr’tâta oposiția, în cât acesta face un obstrucționism cum nu s’a mai vrut. Discuția generală a numitului proec a ținut 36 ședințe. Asupra titlului proectului s’a discutat trei ședițe. Ear acum foile unguresci spun că Kossuthiștii s’au înscris într’un sietură gli 36 se ia cuvântul, éi la un articol (135) Carol Eötvös a decimat că déca partida sea nu va vobi trei luni de glile, apoi ?își depute mandatul. Și să se voteze că sunt 279 articole, la care vor lua cuvâtul nu numai Kossuthiștii, ci și conservatorii. Ctri de altfel au votat suirea în considerație. Așa, că după tote probabilitățile, dicuțiunea se va prelungi până la prmavara viitóre, decá ministrul nu va cere disolvarea până în tomna. Armata rusescă . LA revistă militară publică date interesante despre armata rusesca. După acea revistă in armata rusescă sunt trei feluri de ofițeri: de gardă, linie și reservă. Ofcerii de gardă sunt mai ales cei tari au parale, deci aristocrațimea și nici decât elita intelectuală a efierilor, dintre cari cel mai mulți sunt siliți sa-și chinue viața in orașele mizerabile, unde sufer enorm, mai ales că sunt răți plătiți. Este constatat, că nici intr’uă armată nu e atâta miserie ca fii Rusia. Așa se explică de ce se găsesc atâția nihiliști între ofițerii ruși, de ce nihiliștii au atras la el pe cel mai talenteți ofițeri, cari in loc de a păzi tronul, sunt împinși contra Țarului. Sunt cu totul în armata rusască 42.139 ofițeri, 2.343.153 soldați, iar cei 830.087. își pote ori și cine închipui cât mistuie pe an acesta sumedenie de soldați, și cât o costă astfel pe Rusia Întreținerea armatei sale. Din parlamentul maghiar Despre proiectul de lege a cărui discuție s’a început în parlamentul unguresc la 18 cota detaliile ce le dau Ziarele de dincolo . Proiectul de lege despre jurisdicțiunea Curiei în afacerei electorale, presentat de ministrul de justiție în casa deputaților, cuprinde urmatorele : Competența Curiei în acesta materie va avea u durată de 8 ani de la intrarea In vigore a legii. După acea reintra casa deputaților ărăși în competența sa relativ la afacerile electorale. Alegerea va fi nevalida, având a se cere constatarea lucrului pe calea petițiunii , când deputatul pe timpul alegerii nu este alegibil; cănd distribue sau promite bani sau alte valori, sau favoruri materiale, sau când amenință cu detragerea vre unui favor; când deputatul împedeca pe alegători prin forța și amenințări de la exerciarea liberă a dreptului electoral; da alegatorilor când deputatul la alegeri de mâncare și de beut; când deputatul Ia decurs de 3 luni înainte de alegere cu scop de a influența resultatul acesteia, provoca în adunări publice cu graiul la comiterea de delicte și contravenir), sau la neascultarea legii, când agita clasele sociale, naționalitățile și confesiunile la ură una contra alteia, când agită contra instituțiunilor, a proprietății și a căsătoriei, sau când promite împărțirea proprietăților private și publice, când funcționarii publici silesc cu puterea oficiului pe alegatori la votare sau la nevotare când au parte din alegători, care voesc să voteze pentru alt candidat, sunt împiedecați a veni la timp la locul de alegere, când din disposițiunea conducătorului alegerii sau a altui organ oficial în decursul actului de votare se împiedeca libertatea votului, când lista alegetorilor nu este legală, când alegerea se tine la timp și la loc nestabilit in modul prescris, când presidentul alegerii nu primesce tote candidate și când se fac alte greșeli de forma. Acei alegători, care țineau cele mai sus înșirate n’au putut sau n’a voit să voteze au să fie numărați la constatarea majorității absolute, ca și când ar fi votat contra deputatului. Taxele de transport, care le stabiesce municipiul, și încartelarea alegătorilor in locul de alegere nu se considera de remunerațiuni. Asupra valabilității alegerii judecă Curia in senate de 5 membrii. Partidele pot face obiecțiuni in contra hotârîrii Curiei pe motiv, că judecătorii sunt interesați. In cazul acesta hotaresce din nou la ședința compusa din doua senate. Casa deputaților pate hotan in afaceri electorale, când Bua respinge petițiunea când petitiunea este retras, când procedura se sisteza nepresentandu-se partidele. Dă , prin sentința Curiei se dovedesce, ca in cutare cerc miturile și tratamentele cu mâncări și beaturi se întâmplă în măsura mare, se pote decreta suspendarea dreptului electoral în respectivul cerc pentru durata ciclului de legislatura curent. Capitolul din urmă al proiectului conține diferite modificări, și completări a legii electorale de pana acum. [reitera în Mediterana Subt acest titlu, Neue militaerische Blaetter consacră un important studiu starei presente a marinei engleze și arata ca Întârzierea chiar la organism el a servit’o într’un mod fericit, permițându’i de a adopta modelele cele mai noui, din îndoit punt de vedere, de atac și de apărare. Prima parte a studiului privesce organisarea și da amănunțimi asupra ei, despre cari am mai vorbit altă dată. Partea a doua prezintă mai mult interes, pentru că expune pe față vederile germanilor asupra rolului ce va pune marina engleză în timp de resbel europen. In ochii autorului anonim, deca întâia datorie a flotei engleze este de a apăra castele regatului unit,, al doilea, aprope esențial în ochii săi, este de a asigura comunicările Englizezeî cu imperiul său asiatic. Chiar Înlăturând ipoteza d’uă invasiune a Rusiei în Indii, se pot presenta astfel de eventualități care ar necesita imperios trimiterea repede a unui corp de trupe în Orient. Eoglitera trebue deci a se găsi în măsură fie se proteja neutralitatea canalului de Suez, fie de a-l lua în posesiune într’un moment critic; drumul spre Cap nu va mai putea fi în ochii săi, decât u simplă necesitate. Mai mult decât oricine ea scie că cea mai puternică cuirasată nu va putea împedica de a se produce un accident în canal și de a-l închide navelor—în ipoteza neutralității, chiar numai din acestă ipotesă,—pentru că din acea a luării in posesiune direct, va deveni totdeauna posibilă cu un priveghere seriosá de a împiedica un accident asemenea. De altă parte Francia revindecând un drept de protecțiune asupra canalului, cestiunea este de a se seide cu Boglitera este destul de puternică pentru a ține Mediterana și a impedica să fiolă franceză de a transporta trupe la Port-Said. Gibraltar și Malta sunt posesiuni natural destul de tari pentru a fi de temut ca să nu mai fie sprijinite de nave în permanență, afară de slăbiciunea numerică a garnisonel lor și de vechile tunuri cu cari sunt armate, ele pot într’adevĕr tine nene la sosirea întăririlor; și prin uă consecință naturală, flota engleză din Mediterana va rămânea liberă pe mișcările sale. In sfânt, Marea Britanie ține Chypru și Egiptul, acea ce o pune în stare d’a ocupa Istmul la cel d’anteia semnal, înainte ca nici uă altă putere europeană se o putá îmiedica. Dar care este forța reală a flotei engleze in Mediterana ? Neue militaerische Blaetter calculă că, după cele din urmă aprecieri, acesta flotă este cel puțin două potrivă In întregul ei cu marina italiană, două parte, și de altă parte cu secțiunea flotei francese care are Tulonul ca cuarter general. Vă ipoteză cu tóte acestea trebue luata in considerațiune. Deca Francia va ajunge a părăsi repede Mediterana cu divisiuniile sale tuloneze și va concentra tote forțele sale în Atlantic, ea pate spera să bată pe englezi în la Manche și să amenințe cu invasiunea Engliterei chiar. Scopul ce se impune flotei engleze din Mediterana este deci de a impedeca concentrarea forțelor navale ale Franciei. Astfel, acest resultat va putea fi atins din două punturi de vedere : fie prin blocarea Tulonului, fie, din contra, lăsând flota franceză să ia largul mărei și a priveghia mișcările pentru a ofili a lupta înainte de a eși din Mediterana. Cel dintâi din aceste planuri impune oboseli considerabile personajului cum și materialului flotei engleze și o expune, intre altele, a încerca să isbire a inamicului cu maximul forțelor sale, cu Talonul ca bază și la ora alesa chiar de el. Se pate deci bănui că ea se va mulțumi probabil de a priveghia Talonul, luând Gibraltarul ca centru de întâlnire. Atunci flota franceză nu va putea să străbată strămterea decât după u acțiune victoriosá și decisivă în aceste ape chiar, adică în condițiuni de inferioritate numerică, pentru că ea nu va putea fi sprijinita de către forțe navale din porturile occidentale. Ca uă flotă franceză se iasă din Tulon pentru a se îndrepta spre Orient, că simplă depeșe din Gibraltar determină îndată ocuparea canalului de Suez de către trupe aflate în Egipt, și nu trebue decât 6 multe mii omeni pentru a împedica cu surprindere. In sfârșit, daci se bănuesce u ieșire generală a flotei din Tulon însoțită de transport pentru a dirigea spre Levant, devine trebuitor de a i se da gona și a o angaja să combată îndată ce se va apropia. In total, rezultă din aceste considerațiuni că uă superioritate numerică a flotei engleze în Mediterana este nu numai condițiilnea esențială a puterei sale asupra canalului de Suez, dorâncă cea mai sigură garanție pentru apărarea castelor britanice. Se póte deci asigura că în tot cașul Englitera țintesce a menține preponderanța sea în apele latine. Fără a conta că circumstanțele pute s- o împingă a ocupa Constantinopolul, fie în contul întreitei alianțe, fie cu învoirea ei, retrăgând din Indii corpul său de ocupațiune. De peste munți Revoluțiune Déca ar fi să judecăm după tonul în care vorbesc leaderil partidei Kossuthiste din Ungaria, apoi ar trebui se credem că în curând în regatul vecin are se isbucnesc revoluția. Ceea ce este mai interesant, e că acesta revoluțiune ar face-o însăși ungurii, er nu naționalitățile, atât de mult apăsate. Spiritul revoluționar ce i-a cuprins pe ungurii reiese din mai multe manifestări. Astfel cu ocasiunea desbaterii speciale a proiectului de reformă administrative duür căpetenii paramentare au ținut în Ședința de la 15 I. e. n. discursuri în contra proiectului. Au vorbit de Ludovic Mocsary și dr Otto Hermann.