Romanulu, septembrie 1891 (Anul 35)

1891-09-01

? f ANUL al xxxv-le Voiesce și vei putea. ARUNCIUEI Linia de 30 litere, petit pagina IV......................40 ban ,pette » » n „III..............2 lei­­ _ Insertium S1 reclame pagina III si IV linia . 2 — ’ ** Y! A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. FI ^ H^Va8'Laffire et C'nie’8’ Place de la Bourse (ELVETIA aif'Die Haacenstein et Vo^ler- Otto Maass). Din­­ Srise cele alte direct la adminâtrațiunea farului — Scrisorile nefrancate se refusă —. BUCURESCI, 31 AUGUST. Un țarist rus din Paris, al că­ruia nume nu’l denunțăm acum, ne trimite următorea scrisore : «Pot să vă asigur că în cercurile guvernamentale ruse s’a ridicat ces­­tiunea d’a se propune României schimbarea între Noua Basarabie cu Dobrogea. Se gândesce în sferele mi­litare rusesci că Dobrogea are uă im­portanța strategică pentru Rusia ce n’ar avea Noua Basarabie, țară netă­găduit română. «Ar fi folositor decâ presa română, în loc de a ataca politica rusă, ar ridica aceiași cestiune într’un mod cu totul prietenesc. «Cât despre mine, cu tot­dea­una am crezut că slavii și latinii nu au de­cât acelaș vrăjmaș : Austria. Fiți cu noi și frații voștrii din Transilvania vor fi uniți la patria lor*. Am cetit acesta scrisore de trei ori, căci nu înțelegem cum un ziarist muscal pate să fie atâta de naiv pene a crede că mai e cu putință se induce în erore pe un român, ori cât de simplu ar fi el! El scia că românii țin forte mult la Basarabia care le-a fost luată in două rânduri, fără consimțimentul lor, și de aceea caută să lingușască sim­­țimentul lor, recunoscând tocmai a­­cum că netăgăduit ea este uă țară ro­­mânască ! Numai atât că acestă re­­cunoscere vine forte târijlru. Déci ar fi făcut’o după resbel, pote ne-ar fi înșelat puțin, nu pe rol personal, cari cunoscem bine pe ruși, ci pe masele poporului român care­ se en­­tusiasmeza la tote actele de dreptate. Der­aiju­ a veni și a ne vorbi de schimbul Basarabiei, și încă nu cu totu ci cu uă parte din ea, în locul Dobrogei, pe care cercurile militare ruse o găsesc mai importantă pen­tru Rusia din punt de vedere stra­tegic, este sod­iță bătae de joc, sod­iță nebuniă. Cum a crezut Ziaristul rus că noi am putea de bună voe să primim a fi înconjurați de un lanț de fier care, la ori­ce moment ar veni gust acelora cân­­e l întinde să-l tragă, să se strângă în jurul gâ­tului nostru și noi să fim sugru­mați. Este drept că ținem la Basarabia ca la ori­ ce parte românescă, dar nici la Dobrogea nu putem renunța, ântâid pentru că ne este dată de puteri și primită de noi In scopul de a închide calea Rusiei în Orient, și al douilea tocmai pentru că ea ar servi mai bine scopurile strategice ale Ru­siei. Pe urmă România a sacrificat aprope­­ zece mii de omeni și liniștea el pe timpul resbelului din 1877-78, și acest sacrificiu merita decá nu mai mult, cel puțin atâta cât au do­bândit serbii și muntenegrenii cari nu numai că nu au scapat armata rusă din primejdie, dar du că n’am făcut nici un serviciu însemnat pen­tru ea. La Dobrogea deci avem ii­­ciouit drept, acela de concisiă pe tim­pul lui Mircea cel bătrân și acela de răsplată pentru sacrificiele făcute. Cât pentru Basarabia, tata nu numai un crâmpeici pe care voesce să ni-l dea acum diplomația rusesca, avem asupra ei dreptul de proprietate pe care il vom revindeca în­tot­dea­una. In ceea ce privește credința Zia­ristului rus că latinii trebue să fie uniți cu slavi. Că ac același vrăjmaș, pe Austria, precum și apelul ce face la noi so­sim cu Rusia pentru a ne ajuta ca să ne unim cu frații noș­­trii din Transilvania, ni se pare și mai curiose. Crede őre Ziaristul rus, crede are opiniunea publică din Rusia că românii nu cunosc planu­rile și tendințele ruseșci ? Românul care va ajuta pe ruși ca se baza și să distrugă pe Austria, va fi un trădător, un sugrumător al patriei lui, căci atunci se pete dice, s’a sfârșit cu România ! Austria e acil un red trebuincios, cum a fost și până a­­cum. Daci nu exista ea și rivalita­tea de preponderanță în Orient în­tre ea și Rusia, de mult am fi fost noi înghițiți și mistuiți de ocenul slav de la nord. Rusia are un program, acela de a uni pe toți slavi subt corona ța­rului și a înființa ca romanii două imperii slave, a căror reședință să fie una la Petersburg și alta la Con­­stantinopole. Credința de a îndeplini acest scop, nu pare departe celor de la Neva și celor de la Sena, căci pe do­uă parte diarele francese fac pe față propunerea pentru a se da Con­stantinople Rusiei, ci pe de alta pictorii ruși trimit ilustrațiunelor pa­­risiene portretul împărătesei ruseșci în costum de imperatesa bizantină. Când dar se va îndeplini acest plan, ce facem noi mâine noi, chiar dacà ne-ar ajuta aici Rusia se ne unim cu Transilvania ? Este peste putință se mai putem viețui ca stat inde­pendent și ca națiune românescă. Se va întâmpla cea ce s’a întâmplat cu Basarabia și cu alte atâtea téri: după ce va cuceri solul, va ridica populațiunea română din căminul ei și o va trimite la sterpele asiatice, cr în locul ei va aduce populațiuni sla­ve, ca se probeze că origina noistră se perde in întunericul veacurilor, cum di­­cea Neseliode, sau că suntem slavi, cum pretindea actualul împerat rus la Livadia când era simplu moștenitor al tronului. Noi suntem cap de pod pentru mergerea armatelor ruseșci­in Bal­cani și spre Constantinopole. Până când Rusia nu va pune mâna pe noi și până nu se va asigura de a­­cel cap de pod, ea nu va fi hniscita. Prin urmare tóte promisiunile ce nu se vor face nu pot fi de­cât uă cursă pentru a ne prinde și a ne sugruma. Românii nu se gândesc la unirea lor cu Transilvania, fiind că transil­vănenii au încă viața lor națională și pot lupta cu succes contra ma­ghiarilor. Va ajuta pe frații lor de peste Carpați pe calea culturala, va lupta prin tate mici decele se se asi­­gure existența lor națională, după cum face, dar nu cugeta acum ia­ră u­­nire ca stat. Nu noi este pericolul pen­tru el. Noi trebue să luptăm mai intern contra Rusiei până se va înființa regatul Poloniei și până ni se va întorce intrega Basarabia, nu numai cea noua, și numai atunci ne vom gândi la alt­ceva, daca va fi trebu­ință. Stim că rușii lucreza. Ei au vo’t mai intern să aduca uă înfățișare în­tre tinerimea școlară slava și r0­ mână, apoi acum cauta se apropia diaristica pentru a o ajuta în planurile mele. Nu va îsbuti­isc. Romanii se vor înțelege și vor lucra aleturi de ori­ce popor slav, cu condițiune ca să nu fie câtuși de puțin amestecată Rusia. Nu se va înțelege mse nici nu va lucra aleturi daiar cu un po­por latin, de a cărui origină este, deci acel popor va merge cu Rusia, se va alia cu ea. Din contra, își va îneca sentimentul său de rasă și va lupta contra lor. Acesta este respunsul pe care pu­tem să’l dăm Ziaristului rus din Pa­ris, după Boulevard Pont Royal. ES EMVI P LA R U L 1§ B A N I În­ duțîunea de sei­ a MARȚI, 1 SEPTEMBRE (20 AUGUST st. v. 1891) Luminéza­ te și vei fi. A­B­O­NA­M­ENTE In Capitală și districte, un an 4S lei; șese luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonam­entul este re­dus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea ziatului și oficiele poștale LA PARIS, la Havas, Lafsite et C­une, 8, Place de la Bouret IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la bir­ riturila poștale. — Articolele nepublicate se ard. — Telegrrabine Borna, 29 August. Doctorul Theodori, medicul r­eginel Ro­mâniei, scrie din Veneția câ M. S. este atinsă de congestie spinală, iar nici de­cum de paralisie progresivă, astfel după ce.»ru s’a pretins. Reol crește do­uă săptămâni. Regina suferă și de atonia mimei. Ea stă în pat, dar n’are nici friguri, nici simptome de alterare a măduvei­­ spinării. Este inexact că profesorul Charcot ar fi fost chemat pe lângă Augusta bolnavă. Washington, 29 August, jj Uă depeșă oficiala din Valpareso anunță că în bătălia ce s’a dat lângă oraș Joi, trupele guvernului au fost învinse. Pier­derile sunt mari in ambele părți. Orașul s’a predat congresiștilor, dar în mâinele amiralilor americani, germani, francezi, en­glezi, cari mențin ordinea. Comunicațiunile cu Santiago sunt între­rupte. Trupele congresiste intra în oraș. Acesta depetă e semnata de Mack­ Beery consul al Statelor­ Unite la Valpareso. Sofia, 29 August. Se desminte într’un mod categoric știrea răspândita de taiare, cum că­ s’ar fi des­coperit uă ladă cu dinamita și revolvere in casa lui Saracoff la Sofia. Și în privința confiscării la Burgas a unor proclamațiuni și arme. Tóte aceste știri sunt curate năs­cociri. Viena, 29 August Știrea in privința sosirei împărătesei Ger­maniei la SchwarenaU pentru manevre nu se confirma ; de al mintrelea castelul este prea mic ca sé potă se conțte mulți ospeți și apoi nu se pote presupune ca Imparatesa sé vie acolo pe neașteptate. Monitorul armatei publică uă ordonanță a ministrului de resbel, are dice ca cele 4 companii de infanterie bosniace și her­­țegovine, create prin decret imperial de la 16 Mai, vor fi constituite la Septembrie viitor. Praga, 29 August. Știrea cabarelor, după care Împăratul ar visita și alte orașe ale B Boemiei de Nord afară de Reichenberg nu este confir­mată. Belgrad, 29 August Cercurile competente considera ca puțin întemeiata știrea în privința schimbărilor în representan'a diplomatica a Serbiei, deși se admite ca aceste schimbări au fost proiectate. Se considera ca probabile ore cari mo­­­dificari in cabinet, in cursul viitorei sesiun legislative, este îndoiala ca Mitropolitu Mihhail se va retrage în curând, așa după cum s’a pretins. Londra, 29 August. Agenția Reuter desminte știrilile în pri­vința marei mortalități în lagărul peleri­nilor de la El-Tor. Nu a fost nici un mort de la 11 August până acum. Copenhaga, 29 August. Perechia imperiala rusesca și copii­iei vor asista mâine la serviciul divin la bi­serica rusesca din Copenhaga ; vor dejuna apoi pe Yachtul rusesc „Steaua Polara“ Regele Suediei va sosi la 1 Septembrie la Fredensborg ; el va pleca de acolo dupa amiada Paris, 29 August. D. Carnot a semnat decretele, care des­chid un credit de l.OuO.UOO pentru victi­mele din Martinica și care prelungește sca­dența efectelor de comerț. Ultimele depeși din Martinica ,jic ca țu­­fra victimelor este de 378 și acea a pa­gubelor este de 5 J milione. Incendiul semnalat in împrejurimile din Bordeau a distrus 200 de hectare de pă­duri ; șase persone au ars, m­azele publica, în privința călătorie Ța­rinei în Francia, va nota oficiosâ care dice că este cu putința ca M. S. se înso­­țesca pe marele duce George, dacă el ar petrece iarna în Algeria. Totuși ea va veni ca mamă, iar nu ca suverana. Berlin, 29 August. ți­arul săptâ­m­ânal militar anunța că de­­misiunea contelui Herbert de Bismarck ca maior al suitei regimentului, untaiu de dragoni al gardei a fost primita cu dreptul la pensie și la portul emiformei. New-York 29 August. New-York Herald, de aci, anunță, după că depeșe din Valpar­so, că armata preșe­dintelui Balmaceda a fost sfărâmată după uă luptă de 5 cosuri.—Insurgenții au luat Valpareso, președintele Balmaceda a fugit fără nici o resursă în omeni și în bani.—• Numărul morților și al răniților este de 5000. Locuitorii se declară în mulțime pen­tru insurgenți. Aprope toți ofițerii statului major al lui Balmaceda au fost omorâți sau răniți.­­ Pentru a evita măcelul care ar fi urmat luarea orașului cu forță de către trupele congresiste, orașul s-a supus; congresiștii au intrat după amiază; au fost primiți cu strigăte de : Trăiască Chili! Trăiască ge­neralul Canto ! După cererea intendentului orașului, mai multe corabi străine au debarcat omeni din echipagiu pentru a protege în mod e­­ventual pe locuitori. Corabia „ Al­mirante Lynch“ voia să pa­­rasesca portul, dar dupe un lupta de un sfert de ces s’a predat. Cea mai mare parte a prisonierilor au fost liberați pe curent. Nu e temere de nici uă turburare. Se crede că Balmaceda se va refugia la Bue­­nos­ Aires. World află din Iquique că după victo­ria lor, congresiștii au ramas afara din Val­pareso.­Orașul s’a dat mai intern amira­lului comandant al escadrei germane care l’a remis apoi guvernului congresist. Fiume, 29 August. Dalmațienii întorcându­se de la exposiția din Agram au fost primiți la gară din Fiume de crou­l cari le-a oferit un coronă. S’au produs manifestații zgomotase pen­tru și contra .—Tata poliția era pe picior; nu s’a întâmplat nici un conflict, dar mai multe persone au fost arestate, printre care un doctor și un advocat. Rom­a, 29 August. Cu totul mersul neîntrerupt al negocie­­­rilor comerciale din Munich, cercurilor bine informate recunosc că pronosticurile prea optimiste de la început nu se vor realisa, va trebui sa se aștepte la negociari încete și seriose. Gu­tóte acestea nici la Berlin nici la Viena, nu se îndoesc de resultatul final satisfăcător. Constantinopol, 29 August. In urma observațiunilor guvernului bul­­­gar, Porta a făcut representații cabinetului din Belgrad în privința concentrării tru­pelor sârbești la granița bulgara pentru manevre; aceste concentrări ar putea fi rău interpretate și sa provoca in Bulgaria măsuri preventive, cea ce ar fi bine sa se ivite. Porta conchide sfătuind pe guvernul sâr­besc să facă manevrele în interiorul țerii, iar nu pe la graniță. Londra, 28 August. Agenția Reuter afla din Aden că se a­­sigura din sorginte arabesca că revolta din Yemen s’a înăbușit cu desevârșire. Tribu­rile revoltate s’au împrăștiat și liniștea s’a restabilit. New­ York, 30 August Trint Comphany a primit sera cu data de en­cali­­fic că Balmaceda bate în retra­gere spre Santiago; el a dat ordin trupe­lor sale de a se concentra la Santiago; a chemat trupe din nord și sud spre a în­truni­ră armata mai mare în număr de­cât acea a insurgenților. Wasington, 30 August. Nu se consideră Balmaceda jrea cu de­scr­­rșire bătută, căci tera muntosa în care el lucreza este dotată de admirabile mij­ioce de apărare. Paris, 30 August. Agenția confidențială a congresiștilor a primit de la guvernul provisoriu din I­­quique u o telegramă care anunță ca con­gresiștii au câștigat două bătălii, una la Cocori la 22 August și cea­l­altă la Pia­cilla la 28. In cea d’anteia armata lui Bal­maceda a perdut 1,500 omeni morți sau răniți, 4 tunuri, 2,000 puști, 3 mitrarese și multe muniții. La Piacilla guvernamentalii cari dispuneau de 12,000 de omeni au perdut tota artileria și 3,000 de priso­­nieri. Congresiștii după intrarea lor în Valpa­reso au pus mâna pe corabiil «Al­mirante Lundh» și «Al­mirante Condeil» și pe tote torpilore. Pagubele congresiștilor sunt neînsem­nate. Vicung, care înlocuia pe Balmaceda, foștii miniștii Godoy și Banados și prefectul din Valpareso s-au refugiat pe bordul corăbiilor străine. Paris, 30 August. Un depeșă oficială din Santiago confirmă nimicirea desăvârșita a armatei lui Balma­ceda; congresiștii sunt stăpâni pe țară; li­niștea a devenit perfecta. Bueno8-Ayres 30 August. Se asigură că Balmaceda ar fi renunțat la putere în favorea generalului Manuel Raquedano. Berlin, 30 August. Din greșală s-a anunțat demisiunea din armată a contelui Herbert de Bismarck; este vorba de un ruda a sea August de Bismarck. Belgrad, 30 August. După propunerea ministerului de resbel, municipalitatea din Belgrad a hotârit să serbeze in mod solimuta primavéra vii­­tóre a 30 a aniversare a remiterei fortere­­țelor turcești Serbiei. Qu­mbinnen, (Prusia) 30 August S’a stabilit in mod oficial ca de la 21 August pâna la 27 s’a importat în Germania 14,260,000 kilograme de grâu din Rusia prin Eydtkirhnen. Cetinge, 30 August 4000 de puști, 700 de revolvere și uâ mare cantitate de muniții ar fi fost îmbar­cate la Ragusa pe un corabie cu pânza, apoi debarcate în Albania și distribuite Mâțișorilor, (sub reserva). Cilii (Stiria) 30 August Împăratul și suita sa au sosit la 7 ore dimineța. M. S. a fost primita la gara de arh­iducii Albert și Wilhelm, de­­ autorită­țile civile și militare și de comandanții tru­pelor. Ua mulțime numerosa a primit pe îm­păratul cu entusiasm. In suita imperiala ersü locotenentul-co­­lonel Deines, atașat militar al Germaniei, și locot.-colonel Brusati, atașat italian. Santiago, 30 August Congresiștii s-au făcut­ stăpâni pe San­tiago. Paris. 30 August Delaberge, republican, a fost ales senator în departamentul Loarei în locul unui con­servator. Berlin, 30 August. Regele Suediei a conferit profesorului Helmholz, cu ocazia aniversării a 70-a a nașterii acestui din urma, marele cordon Steaua Nordului». Agenția Română Ha­as. Martea lui Licinsky Pe lângă seriile date de noi asupra prinderii lui Licinsky, care sunt mai mult sau mai puțin conforme cu cele publicate de cele­lalte ziare, l'In­dépendance roumaine publică următo­­rea telegramă : «In dimineța 7^el de 16 curent, vierul d-lui Mihailov, din comuna Sa­rica, a informat pe notarul comunei Telutza că Licinsky se află ascuns in casa sta. Notarul plecă îndată către monastirea Celic-Dere, din ra­ionul comunei, unde se aflau șapte agenți ai poliției. El îl luă cu el îm­preună cu alți patru soldați. Ajun­­gând la vră, trupa înconjură casa. Licinsky refuză a se preda și începu a trage asupra trupei. Acesta răs­punse: «Patru-zeci focuri fură schimbare. Un soldat a căzut mort și Licinscky grav rănit. Ușa a fost forțată și banditul arestat. El a murit în urma rănei sale. «Asta­ Zi, 18 August, va avea loc cu mare pompă înmormântarea sol­datului omorit de Licinscky. Același Ziar ne spune ca genera­lul Lahovary, ministru de resbel, ar fi cerut telegrafic numele soldaților cari s’au distrus cu ocazia prinderii lui Licinscky pentru a’I răsplăti. In urma telegramei pr­imită de Zia­rul francez despre mortea banditului, am trimis a ne informa de la telegraf de care sad­a scirea morții. Funcțio­nărul telegrafic, care a fost întrebat de trimisul nostru, a respuns afirma­tiv. Prin urmare Licinsky nu mai e­xistă. Acum e vorba despre amă­nuntele morții. Am telegrafiat la Tul­­cea și așteptam răspuns pe care îl vom publica la ultimele informațiuni. Informațiitxn­ Resultatul balotagiului de la cole­giul I din Piatra, înscriși 134 Votanți 119 Gr. Isăcescu 59 ales Cozadini 51 Anulate 9 —x— Drapelul din Iași ne spune că mai mulți evrei din mahalalele Iașului au început a purta șepci rusești. Se cauta­uâ explicație faptului, și fiind­că ultimele jurnale de modă din Pa­ris nu semnaliza introducerea aces­tei mode, unii dau cu gândul că a­­cești evrei împrumută portul rusesc pentru a deruta autoritățile nostre în căutarea și prinderea evreilor veniți din Rusia. —x— Sâmbătă sera s’a terminat concursul de mașini agricole la scul­a de la Fe­restrán. Au luat parte la concurs trei case mari din străinătate. Juriul a premizat pe urmatorele: Medalia de aur d-lui E. Behela, representantul fabricei Floebher pen­tru treerătore cu abur. Medalia de argint, societătea căilor ferate ungare, pentru aceiași ma­șină. Medalia de argint d-lui Anwath și compania pentru batoze cu manej și cu mâna și medalia de trons d-lui E. Behles pentru aceiași mașină. —x— Aséra pe la orele 8 și jumătate, femeia Adela Taxier, soția lui Naî­­lah Taxier, curelar din calea Moși­lor No. 312, voind să facă uă vi­­sită la un rudă a ei tot din acea stradă, la No. 248 (hanu Petrescu) din nebăgare de somn a căzut In­­tr’uă grOpă de var, care se stinsese chiar in acea zi­ Femeea a fost scrisă într’uă stare foarte deplorabilă arsă peste tot trupul. Ea a fost trans­portată la spitalul Golcea. —x— Ministrul domeniilor a supus a­­probărei consiliului de miniștri un referat, prin care cere ca urmato­­relor fabrici ale d-lor Ilie Mihailescu, de ferăstrae din Gorj; Mihail Tran­­dafirescu, de tăbăcăne din Bucuresci; Rasoiu și Comșa de tăbacărie din Gorj; Vasile Ștefănescu de brânzeturi din Argeș și Societatea Elvețiană de conserve de carne, din Severin, se li se acorde avantagiele pentru în­curajarea industriei naționale. —x— Din Ploesci ne vine trista scrie despre încetarea din viață a d-lui Radu Pătărlăgianu, advocat și fost deputat, precum și a d-lui Constantin Christodor Constantinescu, mare agri­cultor. Condoleanțele nóstre familielor. —x— Următórele moșii ale Statului se vor pune în vânzare în loturi mici, spre a se cumpăra de țărani. Moșia Găvanești, împărțită In 278 loturi. Moșia Beilicu, împărțită In 87 lo­turi. Ambele limitrofe, din plasa Câm­pului, județul Buzeu. Moșm Cislan, împărțită în 68 lo­turi, având pe lângă dânsa 10 bu­nuri mici între care 3 mori, care se vor publica prin Monitorul oficial și care se vor vinde prin licitație deo­sebită. Moșia Măgura-Unguriu, împărțită în 74 loturi. Moșia Mărunțișu, împărțită In 7 loturi. Câte trele din plaiul Buzeu. Planurile acestor moșii s’au depus la minister de d. inginer Pasculescu anca de la 12 August, de unde se vor trimite la comunele respective cel mult pana la 22 ale acestei luni. —x— In Ziua de 3 August a. c. femeia Anica G. Chirvasa, din comuna Bog­dana județul Tuto­va, a născut un copilă, de șalele căreia era lipit Un corp având forma unei ființe, la care se poate distinge capul și puțin gura.

Next