Romanulu, septembrie 1891 (Anul 35)
1891-09-01
? f ANUL al xxxv-le Voiesce și vei putea. ARUNCIUEI Linia de 30 litere, petit pagina IV......................40 ban ,pette » » n „III..............2 lei _ Insertium S1 reclame pagina III si IV linia . 2 — ’ ** Y! A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. FI ^ H^Va8'Laffire et C'nie’8’ Place de la Bourse (ELVETIA aif'Die Haacenstein et Vo^ler- Otto Maass). Din Srise cele alte direct la adminâtrațiunea farului — Scrisorile nefrancate se refusă —. BUCURESCI, 31 AUGUST. Un țarist rus din Paris, al căruia nume nu’l denunțăm acum, ne trimite următorea scrisore : «Pot să vă asigur că în cercurile guvernamentale ruse s’a ridicat cestiunea d’a se propune României schimbarea între Noua Basarabie cu Dobrogea. Se gândesce în sferele militare rusesci că Dobrogea are uă importanța strategică pentru Rusia ce n’ar avea Noua Basarabie, țară netăgăduit română. «Ar fi folositor decâ presa română, în loc de a ataca politica rusă, ar ridica aceiași cestiune într’un mod cu totul prietenesc. «Cât despre mine, cu totdeauna am crezut că slavii și latinii nu au decât acelaș vrăjmaș : Austria. Fiți cu noi și frații voștrii din Transilvania vor fi uniți la patria lor*. Am cetit acesta scrisore de trei ori, căci nu înțelegem cum un ziarist muscal pate să fie atâta de naiv pene a crede că mai e cu putință se induce în erore pe un român, ori cât de simplu ar fi el! El scia că românii țin forte mult la Basarabia care le-a fost luată in două rânduri, fără consimțimentul lor, și de aceea caută să lingușască simțimentul lor, recunoscând tocmai acum că netăgăduit ea este uă țară românască ! Numai atât că acestă recunoscere vine forte târijlru. Déci ar fi făcut’o după resbel, pote ne-ar fi înșelat puțin, nu pe rol personal, cari cunoscem bine pe ruși, ci pe masele poporului român care se entusiasmeza la tote actele de dreptate. Deraiju a veni și a ne vorbi de schimbul Basarabiei, și încă nu cu totu ci cu uă parte din ea, în locul Dobrogei, pe care cercurile militare ruse o găsesc mai importantă pentru Rusia din punt de vedere strategic, este sodiță bătae de joc, sodiță nebuniă. Cum a crezut Ziaristul rus că noi am putea de bună voe să primim a fi înconjurați de un lanț de fier care, la orice moment ar veni gust acelora câne l întinde să-l tragă, să se strângă în jurul gâtului nostru și noi să fim sugrumați. Este drept că ținem la Basarabia ca la ori ce parte românescă, dar nici la Dobrogea nu putem renunța, ântâid pentru că ne este dată de puteri și primită de noi In scopul de a închide calea Rusiei în Orient, și al douilea tocmai pentru că ea ar servi mai bine scopurile strategice ale Rusiei. Pe urmă România a sacrificat aprope zece mii de omeni și liniștea el pe timpul resbelului din 1877-78, și acest sacrificiu merita decá nu mai mult, cel puțin atâta cât au dobândit serbii și muntenegrenii cari nu numai că nu au scapat armata rusă din primejdie, dar du că n’am făcut nici un serviciu însemnat pentru ea. La Dobrogea deci avem iiciouit drept, acela de concisiă pe timpul lui Mircea cel bătrân și acela de răsplată pentru sacrificiele făcute. Cât pentru Basarabia, tata nu numai un crâmpeici pe care voesce să ni-l dea acum diplomația rusesca, avem asupra ei dreptul de proprietate pe care il vom revindeca întotdeauna. In ceea ce privește credința Ziaristului rus că latinii trebue să fie uniți cu slavi. Că ac același vrăjmaș, pe Austria, precum și apelul ce face la noi sosim cu Rusia pentru a ne ajuta ca să ne unim cu frații noștrii din Transilvania, ni se pare și mai curiose. Crede őre Ziaristul rus, crede are opiniunea publică din Rusia că românii nu cunosc planurile și tendințele ruseșci ? Românul care va ajuta pe ruși ca se baza și să distrugă pe Austria, va fi un trădător, un sugrumător al patriei lui, căci atunci se pete dice, s’a sfârșit cu România ! Austria e acil un red trebuincios, cum a fost și până acum. Daci nu exista ea și rivalitatea de preponderanță în Orient între ea și Rusia, de mult am fi fost noi înghițiți și mistuiți de ocenul slav de la nord. Rusia are un program, acela de a uni pe toți slavi subt corona țarului și a înființa ca romanii două imperii slave, a căror reședință să fie una la Petersburg și alta la Constantinopole. Credința de a îndeplini acest scop, nu pare departe celor de la Neva și celor de la Sena, căci pe două parte diarele francese fac pe față propunerea pentru a se da Constantinople Rusiei, ci pe de alta pictorii ruși trimit ilustrațiunelor parisiene portretul împărătesei ruseșci în costum de imperatesa bizantină. Când dar se va îndeplini acest plan, ce facem noi mâine noi, chiar dacà ne-ar ajuta aici Rusia se ne unim cu Transilvania ? Este peste putință se mai putem viețui ca stat independent și ca națiune românescă. Se va întâmpla cea ce s’a întâmplat cu Basarabia și cu alte atâtea téri: după ce va cuceri solul, va ridica populațiunea română din căminul ei și o va trimite la sterpele asiatice, cr în locul ei va aduce populațiuni slave, ca se probeze că origina noistră se perde in întunericul veacurilor, cum dicea Neseliode, sau că suntem slavi, cum pretindea actualul împerat rus la Livadia când era simplu moștenitor al tronului. Noi suntem cap de pod pentru mergerea armatelor ruseșciin Balcani și spre Constantinopole. Până când Rusia nu va pune mâna pe noi și până nu se va asigura de acel cap de pod, ea nu va fi hniscita. Prin urmare tóte promisiunile ce nu se vor face nu pot fi decât uă cursă pentru a ne prinde și a ne sugruma. Românii nu se gândesc la unirea lor cu Transilvania, fiind că transilvănenii au încă viața lor națională și pot lupta cu succes contra maghiarilor. Va ajuta pe frații lor de peste Carpați pe calea culturala, va lupta prin tate mici decele se se asigure existența lor națională, după cum face, dar nu cugeta acum iară unire ca stat. Nu noi este pericolul pentru el. Noi trebue să luptăm mai intern contra Rusiei până se va înființa regatul Poloniei și până ni se va întorce intrega Basarabia, nu numai cea noua, și numai atunci ne vom gândi la altceva, daca va fi trebuință. Stim că rușii lucreza. Ei au vo’t mai intern să aduca uă înfățișare între tinerimea școlară slava și r0 mână, apoi acum cauta se apropia diaristica pentru a o ajuta în planurile mele. Nu va îsbutiisc. Romanii se vor înțelege și vor lucra aleturi de orice popor slav, cu condițiune ca să nu fie câtuși de puțin amestecată Rusia. Nu se va înțelege mse nici nu va lucra aleturi daiar cu un popor latin, de a cărui origină este, deci acel popor va merge cu Rusia, se va alia cu ea. Din contra, își va îneca sentimentul său de rasă și va lupta contra lor. Acesta este respunsul pe care putem să’l dăm Ziaristului rus din Paris, după Boulevard Pont Royal. ES EMVI P LA R U L 1§ B A N I În duțîunea de sei a MARȚI, 1 SEPTEMBRE (20 AUGUST st. v. 1891) Luminéza te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 4S lei; șese luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea ziatului și oficiele poștale LA PARIS, la Havas, Lafsite et Cune, 8, Place de la Bouret IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la bir riturila poștale. — Articolele nepublicate se ard. — Telegrrabine Borna, 29 August. Doctorul Theodori, medicul reginel României, scrie din Veneția câ M. S. este atinsă de congestie spinală, iar nici decum de paralisie progresivă, astfel după ce.»ru s’a pretins. Reol crește două săptămâni. Regina suferă și de atonia mimei. Ea stă în pat, dar n’are nici friguri, nici simptome de alterare a măduvei spinării. Este inexact că profesorul Charcot ar fi fost chemat pe lângă Augusta bolnavă. Washington, 29 August, jj Uă depeșă oficiala din Valpareso anunță că în bătălia ce s’a dat lângă oraș Joi, trupele guvernului au fost învinse. Pierderile sunt mari in ambele părți. Orașul s’a predat congresiștilor, dar în mâinele amiralilor americani, germani, francezi, englezi, cari mențin ordinea. Comunicațiunile cu Santiago sunt întrerupte. Trupele congresiste intra în oraș. Acesta depetă e semnata de Mack Beery consul al Statelor Unite la Valpareso. Sofia, 29 August. Se desminte într’un mod categoric știrea răspândita de taiare, cum că s’ar fi descoperit uă ladă cu dinamita și revolvere in casa lui Saracoff la Sofia. Și în privința confiscării la Burgas a unor proclamațiuni și arme. Tóte aceste știri sunt curate născociri. Viena, 29 August Știrea in privința sosirei împărătesei Germaniei la SchwarenaU pentru manevre nu se confirma ; de al mintrelea castelul este prea mic ca sé potă se conțte mulți ospeți și apoi nu se pote presupune ca Imparatesa sé vie acolo pe neașteptate. Monitorul armatei publică uă ordonanță a ministrului de resbel, are dice ca cele 4 companii de infanterie bosniace și herțegovine, create prin decret imperial de la 16 Mai, vor fi constituite la Septembrie viitor. Praga, 29 August. Știrea cabarelor, după care Împăratul ar visita și alte orașe ale B Boemiei de Nord afară de Reichenberg nu este confirmată. Belgrad, 29 August Cercurile competente considera ca puțin întemeiata știrea în privința schimbărilor în representan'a diplomatica a Serbiei, deși se admite ca aceste schimbări au fost proiectate. Se considera ca probabile ore cari modificari in cabinet, in cursul viitorei sesiun legislative, este îndoiala ca Mitropolitu Mihhail se va retrage în curând, așa după cum s’a pretins. Londra, 29 August. Agenția Reuter desminte știrilile în privința marei mortalități în lagărul pelerinilor de la El-Tor. Nu a fost nici un mort de la 11 August până acum. Copenhaga, 29 August. Perechia imperiala rusesca și copiiiei vor asista mâine la serviciul divin la biserica rusesca din Copenhaga ; vor dejuna apoi pe Yachtul rusesc „Steaua Polara“ Regele Suediei va sosi la 1 Septembrie la Fredensborg ; el va pleca de acolo dupa amiada Paris, 29 August. D. Carnot a semnat decretele, care deschid un credit de l.OuO.UOO pentru victimele din Martinica și care prelungește scadența efectelor de comerț. Ultimele depeși din Martinica ,jic ca țufra victimelor este de 378 și acea a pagubelor este de 5 J milione. Incendiul semnalat in împrejurimile din Bordeau a distrus 200 de hectare de păduri ; șase persone au ars, mazele publica, în privința călătorie Țarinei în Francia, va nota oficiosâ care dice că este cu putința ca M. S. se însoțesca pe marele duce George, dacă el ar petrece iarna în Algeria. Totuși ea va veni ca mamă, iar nu ca suverana. Berlin, 29 August. țiarul săptâmânal militar anunța că demisiunea contelui Herbert de Bismarck ca maior al suitei regimentului, untaiu de dragoni al gardei a fost primita cu dreptul la pensie și la portul emiformei. New-York 29 August. New-York Herald, de aci, anunță, după că depeșe din Valparso, că armata președintelui Balmaceda a fost sfărâmată după uă luptă de 5 cosuri.—Insurgenții au luat Valpareso, președintele Balmaceda a fugit fără nici o resursă în omeni și în bani.—• Numărul morților și al răniților este de 5000. Locuitorii se declară în mulțime pentru insurgenți. Aprope toți ofițerii statului major al lui Balmaceda au fost omorâți sau răniți. Pentru a evita măcelul care ar fi urmat luarea orașului cu forță de către trupele congresiste, orașul s-a supus; congresiștii au intrat după amiază; au fost primiți cu strigăte de : Trăiască Chili! Trăiască generalul Canto ! După cererea intendentului orașului, mai multe corabi străine au debarcat omeni din echipagiu pentru a protege în mod eventual pe locuitori. Corabia „ Almirante Lynch“ voia să parasesca portul, dar dupe un lupta de un sfert de ces s’a predat. Cea mai mare parte a prisonierilor au fost liberați pe curent. Nu e temere de nici uă turburare. Se crede că Balmaceda se va refugia la Buenos Aires. World află din Iquique că după victoria lor, congresiștii au ramas afara din Valpareso.Orașul s’a dat mai intern amiralului comandant al escadrei germane care l’a remis apoi guvernului congresist. Fiume, 29 August. Dalmațienii întorcânduse de la exposiția din Agram au fost primiți la gară din Fiume de croul cari le-a oferit un coronă. S’au produs manifestații zgomotase pentru și contra .—Tata poliția era pe picior; nu s’a întâmplat nici un conflict, dar mai multe persone au fost arestate, printre care un doctor și un advocat. Roma, 29 August. Cu totul mersul neîntrerupt al negocierilor comerciale din Munich, cercurilor bine informate recunosc că pronosticurile prea optimiste de la început nu se vor realisa, va trebui sa se aștepte la negociari încete și seriose. Gutóte acestea nici la Berlin nici la Viena, nu se îndoesc de resultatul final satisfăcător. Constantinopol, 29 August. In urma observațiunilor guvernului bulgar, Porta a făcut representații cabinetului din Belgrad în privința concentrării trupelor sârbești la granița bulgara pentru manevre; aceste concentrări ar putea fi rău interpretate și sa provoca in Bulgaria măsuri preventive, cea ce ar fi bine sa se ivite. Porta conchide sfătuind pe guvernul sârbesc să facă manevrele în interiorul țerii, iar nu pe la graniță. Londra, 28 August. Agenția Reuter afla din Aden că se asigura din sorginte arabesca că revolta din Yemen s’a înăbușit cu desevârșire. Triburile revoltate s’au împrăștiat și liniștea s’a restabilit. New York, 30 August Trint Comphany a primit sera cu data de encalific că Balmaceda bate în retragere spre Santiago; el a dat ordin trupelor sale de a se concentra la Santiago; a chemat trupe din nord și sud spre a întruniră armata mai mare în număr decât acea a insurgenților. Wasington, 30 August. Nu se consideră Balmaceda jrea cu descrrșire bătută, căci tera muntosa în care el lucreza este dotată de admirabile mijioce de apărare. Paris, 30 August. Agenția confidențială a congresiștilor a primit de la guvernul provisoriu din Iquique u o telegramă care anunță ca congresiștii au câștigat două bătălii, una la Cocori la 22 August și cealaltă la Piacilla la 28. In cea d’anteia armata lui Balmaceda a perdut 1,500 omeni morți sau răniți, 4 tunuri, 2,000 puști, 3 mitrarese și multe muniții. La Piacilla guvernamentalii cari dispuneau de 12,000 de omeni au perdut tota artileria și 3,000 de prisonieri. Congresiștii după intrarea lor în Valpareso au pus mâna pe corabiil «Almirante Lundh» și «Almirante Condeil» și pe tote torpilore. Pagubele congresiștilor sunt neînsemnate. Vicung, care înlocuia pe Balmaceda, foștii miniștii Godoy și Banados și prefectul din Valpareso s-au refugiat pe bordul corăbiilor străine. Paris, 30 August. Un depeșă oficială din Santiago confirmă nimicirea desăvârșita a armatei lui Balmaceda; congresiștii sunt stăpâni pe țară; liniștea a devenit perfecta. Bueno8-Ayres 30 August. Se asigură că Balmaceda ar fi renunțat la putere în favorea generalului Manuel Raquedano. Berlin, 30 August. Din greșală s-a anunțat demisiunea din armată a contelui Herbert de Bismarck; este vorba de un ruda a sea August de Bismarck. Belgrad, 30 August. După propunerea ministerului de resbel, municipalitatea din Belgrad a hotârit să serbeze in mod solimuta primavéra viitóre a 30 a aniversare a remiterei forterețelor turcești Serbiei. Qumbinnen, (Prusia) 30 August S’a stabilit in mod oficial ca de la 21 August pâna la 27 s’a importat în Germania 14,260,000 kilograme de grâu din Rusia prin Eydtkirhnen. Cetinge, 30 August 4000 de puști, 700 de revolvere și uâ mare cantitate de muniții ar fi fost îmbarcate la Ragusa pe un corabie cu pânza, apoi debarcate în Albania și distribuite Mâțișorilor, (sub reserva). Cilii (Stiria) 30 August Împăratul și suita sa au sosit la 7 ore dimineța. M. S. a fost primita la gara de arhiducii Albert și Wilhelm, de autoritățile civile și militare și de comandanții trupelor. Ua mulțime numerosa a primit pe împăratul cu entusiasm. In suita imperiala ersü locotenentul-colonel Deines, atașat militar al Germaniei, și locot.-colonel Brusati, atașat italian. Santiago, 30 August Congresiștii s-au făcut stăpâni pe Santiago. Paris. 30 August Delaberge, republican, a fost ales senator în departamentul Loarei în locul unui conservator. Berlin, 30 August. Regele Suediei a conferit profesorului Helmholz, cu ocazia aniversării a 70-a a nașterii acestui din urma, marele cordon Steaua Nordului». Agenția Română Haas. Martea lui Licinsky Pe lângă seriile date de noi asupra prinderii lui Licinsky, care sunt mai mult sau mai puțin conforme cu cele publicate de celelalte ziare, l'Indépendance roumaine publică următorea telegramă : «In dimineța 7^el de 16 curent, vierul d-lui Mihailov, din comuna Sarica, a informat pe notarul comunei Telutza că Licinsky se află ascuns in casa sta. Notarul plecă îndată către monastirea Celic-Dere, din raionul comunei, unde se aflau șapte agenți ai poliției. El îl luă cu el împreună cu alți patru soldați. Ajungând la vră, trupa înconjură casa. Licinsky refuză a se preda și începu a trage asupra trupei. Acesta răspunse: «Patru-zeci focuri fură schimbare. Un soldat a căzut mort și Licinscky grav rănit. Ușa a fost forțată și banditul arestat. El a murit în urma rănei sale. «Asta Zi, 18 August, va avea loc cu mare pompă înmormântarea soldatului omorit de Licinscky. Același Ziar ne spune ca generalul Lahovary, ministru de resbel, ar fi cerut telegrafic numele soldaților cari s’au distrus cu ocazia prinderii lui Licinscky pentru a’I răsplăti. In urma telegramei primită de Ziarul francez despre mortea banditului, am trimis a ne informa de la telegraf de care sada scirea morții. Funcționărul telegrafic, care a fost întrebat de trimisul nostru, a respuns afirmativ. Prin urmare Licinsky nu mai există. Acum e vorba despre amănuntele morții. Am telegrafiat la Tulcea și așteptam răspuns pe care îl vom publica la ultimele informațiuni. Informațiitxn Resultatul balotagiului de la colegiul I din Piatra, înscriși 134 Votanți 119 Gr. Isăcescu 59 ales Cozadini 51 Anulate 9 —x— Drapelul din Iași ne spune că mai mulți evrei din mahalalele Iașului au început a purta șepci rusești. Se cautauâ explicație faptului, și fiindcă ultimele jurnale de modă din Paris nu semnaliza introducerea acestei mode, unii dau cu gândul că acești evrei împrumută portul rusesc pentru a deruta autoritățile nostre în căutarea și prinderea evreilor veniți din Rusia. —x— Sâmbătă sera s’a terminat concursul de mașini agricole la scula de la Ferestrán. Au luat parte la concurs trei case mari din străinătate. Juriul a premizat pe urmatorele: Medalia de aur d-lui E. Behela, representantul fabricei Floebher pentru treerătore cu abur. Medalia de argint, societătea căilor ferate ungare, pentru aceiași mașină. Medalia de argint d-lui Anwath și compania pentru batoze cu manej și cu mâna și medalia de trons d-lui E. Behles pentru aceiași mașină. —x— Aséra pe la orele 8 și jumătate, femeia Adela Taxier, soția lui Naîlah Taxier, curelar din calea Moșilor No. 312, voind să facă uă visită la un rudă a ei tot din acea stradă, la No. 248 (hanu Petrescu) din nebăgare de somn a căzut Intr’uă grOpă de var, care se stinsese chiar in acea zi Femeea a fost scrisă într’uă stare foarte deplorabilă arsă peste tot trupul. Ea a fost transportată la spitalul Golcea. —x— Ministrul domeniilor a supus aprobărei consiliului de miniștri un referat, prin care cere ca urmatorelor fabrici ale d-lor Ilie Mihailescu, de ferăstrae din Gorj; Mihail Trandafirescu, de tăbăcăne din Bucuresci; Rasoiu și Comșa de tăbacărie din Gorj; Vasile Ștefănescu de brânzeturi din Argeș și Societatea Elvețiană de conserve de carne, din Severin, se li se acorde avantagiele pentru încurajarea industriei naționale. —x— Din Ploesci ne vine trista scrie despre încetarea din viață a d-lui Radu Pătărlăgianu, advocat și fost deputat, precum și a d-lui Constantin Christodor Constantinescu, mare agricultor. Condoleanțele nóstre familielor. —x— Următórele moșii ale Statului se vor pune în vânzare în loturi mici, spre a se cumpăra de țărani. Moșia Găvanești, împărțită In 278 loturi. Moșia Beilicu, împărțită In 87 loturi. Ambele limitrofe, din plasa Câmpului, județul Buzeu. Moșm Cislan, împărțită în 68 loturi, având pe lângă dânsa 10 bunuri mici între care 3 mori, care se vor publica prin Monitorul oficial și care se vor vinde prin licitație deosebită. Moșia Măgura-Unguriu, împărțită în 74 loturi. Moșia Mărunțișu, împărțită In 7 loturi. Câte trele din plaiul Buzeu. Planurile acestor moșii s’au depus la minister de d. inginer Pasculescu anca de la 12 August, de unde se vor trimite la comunele respective cel mult pana la 22 ale acestei luni. —x— In Ziua de 3 August a. c. femeia Anica G. Chirvasa, din comuna Bogdana județul Tutova, a născut un copilă, de șalele căreia era lipit Un corp având forma unei ființe, la care se poate distinge capul și puțin gura.