Romanulu, aprilie 1892 (Anul 36)
1892-04-22
ANUL AL 36-LEA—Ediția La Scrisorile nefrancate se refusă.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația farului. EXEMPLARUL 10 REDACȚIA Și ADMINISTRAȚIA. Strada Brezoianu, 12 VINERI, 22 APRILE, (10 APRILE) 1892 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI> BAsIl Lumineză-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesc: IN FRANCIA, la d-niî Lorette, rue Caumartin (îl —Havas S place de la Bourse —Jones, 31 bis rue Faub. Montmartre—Adam, BdRaspail 105 bis GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt.) IȚIA, la Haasenstein și Vogler.—AUSDukes, l Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote birourile poștale din țară și străinătate. Dina din 8 Aprilie Eri, ca în fiecare an s’a făcut procesiunea la mormântul lui C. A. Rosetti. Încă de dimineță, deși ploua forte tare, mai multe persone se îndreptară spre a visita mormântul marelui democrat și a depune flori. Cu ocasiunea acestei aniversări C. Procopescu a adus un frumos potret al lui C A. Rosetti, lucrat în uleia, pe un taler de teracotă, de d-na Procopescu. Asemănarea este forte mare, și potretul este un adevărată operă de artă. El a fost depus erl, pe mormântul lui C. A. Rosetti, unde cei cari au fost presenți au putut să'l admire. Telegrame de adesiune. In timpul zilei am primit următorele telegrame : Galați 8 Aprilie. D-lui Vintilă Rosetti Directorul ziarului * Românul*. Departe cu corpul de voi, particip cu spiritul la procesiunea de omagiu ce se face prea iubitului vostru părinte C. A. Rosetti al nostru mare patriot și al țărei regenerator. Parthenie. Episcop al Dunărei de jos. Câmpina 8 Aprilie. D-lui Vintilă Rosetti, directorul ziarului «Românul * ’Mi pare real că împrejurări de famlie mă împedică de a putea veni la Bucuresci ar fi să iau și ea parte la procesiunea ce se face pentru celebrarea memoriei neobositului luptător pentru democrație și liberalism ilustrul vostru părinte. C. Dissescu. Vaslui 8 Aprilie D-lui Vintilă Rosetti, Directorul ziarului 1)Românul“ Cel mai profund respect memoriei ilustrului cetățian C. A. Rosetti, prietinul poporului și părintele sătenilor. Malinescu, Avocat. Craiova 8 Aprilie D-lui Vintilă Rosetti, Directorul ziarului C.Românul. Salutăm cu venerațiune memoria marelui democrat C. A. Rosetti. Acțiunea liberală Fălticeni 8 Aprilie D-lui Vintilă Rosetti, Directorul ziarului «Românul» Democrației Române, urez isbândă, amintire părintelui ei, venerație și vecinică neuitare. Nicolae Boroianu. V. Frnnzetti C.-Lung 8 Aprilie D-lui Vintilă Rosetti, Directorul ziarului «Românul*» Eternă memoria marelui bărbat, unul din cei mai neîntrecuți reinființatori al patriei nóstre și gloriosului apostol al democrației române. Urechia. Botoșani, 8 Aprile. D-lui Vasile Lascar. Liberalii din Botoșani vă delega al represinta la pelerinagiul mormântulu ilustrului cetățean C. A. Rosetti. Ciolac, Urzica, Sava, Bucsănescu, Zamfirescu, Ioanovici, Sardin, Popovici, Arapu, Botosani, 8 Aprilie Voinței Raționale. Suntem din inimă și suflet cu totu suflarea liberală ce va merge la mormântul marelui cetățean C. A. Rosetti, sperăm că aceste pelerinagiuri la mormintele marilor patrioți va reaminti țărel și colonel cine a dat prestigiu tronului și cine a făcut independența și mărirea României moderne. Ilie C. Ciolac, Gh. Urzica, I. Arapu, A. Sava, dr Bucșănescu, dr. Stefanovici G. Beleik, Apateami, C. Lizieáf, C. Zamfirescu, M. Baznosanu, N. lanovici, D. Horia Rosetti, fiind bolnav, în urma unei operațiuni ce i s’a făcut, n’a putut lua parte la procesiunea de erl. D-na Maria Rosetti asemenea, fiind indispusă, n’a putut eși din casă. La Cișmegiu Cu toată ploia de dimineță, cu tote că cerul era încărcat de nori grei, gata a se revărsa din moment In moment, totuși manifestația de erl a fost una din cele mai frumose și imposante. La orele 1, aleea principală din gradina Cișmegiului se umplu de lume, bărbați, femei, negustori, muncitori, profesiuni libere, studenți, intr’un cuvănt, de toți acei cari știu a aprecia munca, abnegațiunea și sacrificiile. S’a putut vedea înc’uă dată că meritul și calitățile cuiva deși sunt tratate în viață cu nepăsare, după marte însă sunt scose în relief, și servesc altora drept pildă. Cei ce au luat parte la pelerinagiul la mormântul democratului român, au ținut să spue sus și tare că democrația se afirmă și se întărește din Zi în Zi-Au fost ori mulți la număr. In primul rând vom cita delegațiunea sătenilor din jud. Romanați, săteni pe carie l-a iubit atât de mult Costache Rosetti. Pe urmă vine mulțimea de societăți comerciale și industriale din Bucuresci, Intre care am putut observa următarele drapele și corane : Lui C. A. Rosetti, societățile Unirea (încălțăminte) , Bucur (croitori), Arcul (tapițeri și plăpămari), Comercianților de băuturi spirtose, Dreptatea (cooperatori), Meseriașii de încălțăminte, Taurul, Curelarii, uă prea frumos, corona de stejar argintat, Societatea Cofetarilor, lui C. A. Rosetti, uă corona de frunze de stejar cu roze. Neuitatului C. A. Rosetti, Societatea Gutemberg, lauri. Precupeții, măcelarii și pescarii, lui C. A. Rosetti, uă corona de frunze de stejar. Pe urmă vine corona naționalilorliberali care a fost admirată de toți cei presenți. Corona Clubului Muncitorilor, cu panglice roșii, de ederă și mușețel, Coröna societăței studenților universitari, Unirea. Coröna Asociațiunei generale a studenților din România. Vă prea frumose coröna de frunze de stejar aurite, din partea d-lui Grig. Heliade, cu inscripția : Celui mai mare democrat și cugetător al secolului. Uă corona de lauri din partea familiei Carol Gobi, (tipograf). Uă corona anonimă cu inscripția Marelui cetățen C. A. Rosetti. Uă corona mică de flori naturale. Uă coröna prea frumosä din partea societăței Presei. O mulțime de drapele între cari s'a putut remarca : al societăților , plăpămarilor, pălărierilor, «Mielul de aur» al blânarilor și cojocarilor, drapelul roș al Clubului Muncitorilor, cofetarilor, curelarilor, lăutarilor, etc. Delegațiuni din județe au venit din Giurgiu și din alte câteva orașe ale țărei. D. V. Lascar represinta pe liberalii din Botoșani. Printre asistenți am putut nota în fuga condeiului pe d-nil : D. A. Sturdza, C. Nacu, G. Pallade, I. G. Bibicescu, G. C. Cantacuzino, Barbu de la Vrancea, G. F. Robescu, D. Gianni, Gh. Panu, Const. Milte, Bursan, Gr. Serurie, Pană Buescu, A. Beldiman, I. Roman, V. Rosetti, P. S. Aurelian, N. Fleva, A. Stolojan, Ionel I. Brătianu, Mircea Pilat, I. L. Bratianu, C. Nottara, Hasnaș, Niculescu, P. Velescu, D-nele D. Gianni, G. Vulturescu, D. Bilcescu, C. Nacu, M. Gianni, E- lisa Rosetti. Pe la mai multe case s'a putut observa în semn de omagiu, memoriei lui C. A. Rosetti, draperii și steaguri negre, ca la hotel Dacia, câte va case din strada 11 Iunie, etc. etc. Imposantul cortegiu, după ce a trecut stradele stabilite în itinerariu, a ajuns pe la orele 2 și jum. la câmpia Libertățel unde aprigul luptător și apostol al democrației, strîngea în 1848 lumea și-i vorbea de ideile-i nobile ce-l însuflețea. Aci pe câmpia Libertățel, studentul Mircea S. Petrescu de la drept, rosti cel d’intuia următorele cuvinte cari produseră vă adînca impresiune asupra variatului auditoriu . Discursul d-lui Petrescu Talentatul nostru poet, Mihail Emainescu, făcând aluzie la cuvântările ce se rostesc în asemenea durerase împrejurări ar fl: «Iar deasupra tuturora va vorbi vr’un mititel cu slăvindu te pe tine, lustruindu-se pe el cuba numelui téű umbră.» Cu tot entusiasmul ce’l simțim pentru cânturile nemuritorului maestru, putem spune că nu e acesta scopul nostru. Avem un țel mal ’nalt, un ideal mal mare. Admirația, și mai ales recunoștiința către neobositul luptător pentru naționalitate și libertate, sunt singurile cauze cari ne-a determinat să ridicăm slabele nóstre glasuri In amintirea lui. Și cine, dacă nu noi, tinerii, acel Ia spre care Rosetti ’și îndreptase tóte privirile, acel in care Rosetti ’și pusese tóte speranțele unui viitor mai strălucit al scumpei sale Țari, acel pentru care Rosetti a muncit atât de mult pentru ca să le lase uă moștenire de reforme mântuitore, acei cărora Rosetti li se adresa astfel: „Tineri Români pentru lumea cea nouă cne trebue omeni noul, pentru lumea de clibertate și frăție, ne trebue suflete tinere, c nelânțuite cu obiceiuri ; suflete drepte desbârcite in nedreptăți; inimi ce umede e încă de faptele maicei lor, pot Îmbrățișa, e cu iubire România întreagă.“ Cine ehic, dacă nu noi, discipolii săi, datoreza mai multă recunoștință acestui apostol al democrației Române? Rosetti a fost una din cele mai mărețe figuri ale patriei nóstre. Un jumătate de secol a luptat în tote mișcările contra vechilor instituțiuni, împedicatóre de progres și demne numai de acele timpuri de tristă memorie ale evului mediu. El și-a început ilustra’l carieră desbrâncând haina privilegilor boerești, pe care o găsea nepotrivită unui om cu simțiminte și aspirațiuni divine, ca ale lui! Și ne luând in sema clevetirile aristocrației, înființat o tipografie pentru răspândirea generoselor idei ce stăpânea pe patrioții noștrii in timpul revoluției. Cu autoritatul glas și maestrat pană, susținu emanciparea țăranilor, care în acele vremuri erau impovorați de indatoria, dar n’aveau nici un drept. Chiar în durerosul moment **1 morțel, Rosetti ’și alina suferințele privind la acesta masă muncitore, și ultimele sale suspine au fost: Muncitorii și oatenii «de a căror sorță trebue să ne preocupăm“ (Vezi ultimele cuvinte ale lui C. A. Rosetti). Ca ministru al instrucțiuni publice, el lucra pentru răspândirea luminei și puse temelia mărețului edificiu cultural «Academia Română » întrebat de Rege, dacă să participăm la răsboiul din 1877 și încrezător la vitejia urmașilor lui Mircea și Stefan, Rosetti, răspunse că se mergem la luptă și sa preferăm mortea în locul negrei sclavii ! Dar cel mai mare merit al séu, pe care nici un talent nu pate să’l zugravesca in adeverata sa splendore, este lupta nestrămutata ce a dus-o întrega sa viața pentru dobândirea și păstrarea sfintei libertăți! «Libertatea!» acest cuvint sacru ce conține uălume de cugetări și fapte, pagina cea mai frumosa din istoria omenirei, pentru câștigarea căreia s’a luptat secole întregi, în numele căreia s’a comis atâtea crime ; libertatea 1 foc pătrunzător la a cărui flacără s’a încălzit tot ce au avut națiunile mai mare și mai demn; libertatea prin presă, graiii, instrucțiune ; in fine libertatea in tóte manifestările ei; a fost visul, idealul sau măreț ideal pe care l’a realizat, deorece ilustrul fiu ce’l plânge România de 7 ani, era însuflețit de devisa «voește și vei putea!» «Asociația generală a Studenților din România, Secția Bucuresci, și Societatea «Junimea Studiósa medicală», admiratori, ai măreței opere la a cărei lucrare a luat u parte activă neuitatul bărbat de stat , salută prin slabul organ pe Câmpia libertăței memoria marelui democrat C. A. Rosetti și merge la mormîntul seu, spre a se îmbărbăta pentru lupta viitorului!... bine fâcât de inspirație, au prins deja rădăcini adânci în sufletul șirului Român, — acum ca și în inima popoun viitor apropiat, eu și cu toții avem ferma siguranță că rudele și fructul acestui bine se va întinde pretutindeni în țară va propâși și se va generaliza în toți bunii și patrioții români. Dacă in acest trist timp nu m’ași găsi în așa hal de tristețe — durere și descurajare de nedescris. In urma fatalei perderi ce am încercat prin mortea cruda și prea matură a celei mai iubitei mele fiice (lia născuta) Maria Ghika de 25 ani, abia de aprope 2 ani măritată, lăsând un soț desolat și matud, cu două copilași mici (un baețel de 1 an și un fetiță de 15 zile !) Credeți, că ași fi sburat cu trenul, astfel ca mâine să am și eü onorea a participa la procesiunea ce va avea loc la simpul mormânt al tatălui vostru iubit. Gândul Insă siincer și inima mea este acolo; Dumnezeu pare ’mi va lungi viața ca anii viitori să pot asista la acest grav pelerinaj, care se va perpetua de aă data cu democrația lățită în România Iui iubită. Cu plăcere ce trimit un mic episod din viața lui pe când era ministru de interne al țerei, el este pe atât de original pe cât și de veridic. Respectele mele întregii d-vestre familii. Până la revedere va strâng mâna cu un sincera și inalterabila amicie. I. Manolescu-Mlădianu maior în retragere. , April 5, Brălești. Iubite Vintilă. La 8 Aprilie este a 7-a aniversare a morței lui C. A. Rosetti. Gândirea mea se întorce acum 18 ani, când la Paris, cunoscut pe marele Român, pe Mircea, familia ta. Când inima mea începu să se electrizeze de acele simțiri pe care numai C. A Rosetti și Ion Bratianu ler insufla prin misteriosul lor farmec. La pleiada íntrega de tineri trasareaă la numele acestor omeni, cari intrupau gândirea neamului Românesc. Tineri atunci, bărbați acum, este că datorie sfîntă să venim la mormîntul lor. Amintirea, se ne desghețe inimele amorțite, să ne întaresca caracterul slăbit, și dragostea pentru patrie. Amintirea lor se însuflețască pe toți Romanii la îndeplinirea idealului comun, împreună cu voi toți depun lacrimi pe mormântul celor ce i-am iubit. Al teu prieten G. Bion. Iași 7 Aprilie, 1892. Stimate D-le V. C. A. Rosetti și Iubite amice, Mâine 8 Aprilie 1892 fiind o versare trista, de când onor. D-v 7 -a ani familie a perdut pe cel mai viguros stâlp al ei, D-v pe prea iubitul vostru părinte; iar Țara Intrega și amicii ce au avut fericirea a’l cunoște și aprecia pe cel mai ilustru, onest și merituos Cetățean , loial liberal, Părintele și fiul Apostol al Democrației Române , a cărui sacră și ne asociăm din inimă la omagiul adus memoriei unuia din primii Ziariști români și unul democrat, căci suntem și noi, deși conservatori, democrați sinceri și Ziariști modești , dar devotați, ca ilustrul nostru predecesor, causel binelui public. (Bucarest) Procesiunea a fost imposantă și cel mai mare calm a domnit în tot timpul parcursului. L'Indépendance Roumaine) *—————