Romanulu, aprilie 1892 (Anul 36)

1892-04-22

ANUL AL 36-LEA—Ediția La Scrisorile nefrancate se refusă.—Artico­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația farului. EXEMPLARUL 10 REDACȚIA Și ADMINISTRAȚIA. Strada Brezoianu­, 12 VINERI, 22 APRILE, (10 APRILE) 1892 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI­­> BAsIl Lumineză-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesc: IN FRANCIA, la d-niî Lorette, rue Caumartin (îl —Havas S place de la Bourse —Jones, 31 bis rue Faub. Montmartre—Adam, BdRaspail 105 bis GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt.) IȚIA, la Haasenstein și Vogler.—AUS­­Dukes, l Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote bi­rourile poștale din țară și străinătate. Dina din 8 Aprilie Eri, ca în fie­care an s’a făcut procesiunea la mormântul lui C. A. Rosetti. Încă de dimineță, deși ploua for­te tare, mai multe persone se îndrep­tară spre a visita mormântul mare­lui democrat și a depune flori. Cu ocasiunea acestei aniversări C. Procopescu a adus un frumos po­­tret al lui C­ A. Rosetti, lucrat în uleia, pe un taler de teracotă, de d-na Procopescu. Asemănarea este forte mare, și potretul este un adevărată operă de artă. El a fost depus erl, pe mormân­tul lui C. A. Rosetti, unde cei cari au fost presenți au putut să'l admire. Telegrame de adesiune. In timpul­­ zilei am primit urmă­­torele telegrame : Galați 8 Aprilie. D-lui Vintilă Rosetti Directorul ziarului * Românul*. Departe cu corpul de voi, parti­cip cu spiritul la procesiunea de o­­magiu ce se face prea iubitului vos­tru părinte C. A. Rosetti al nostru mare patriot și al țărei regenerator. Parthenie. Episcop al Dunărei de jos. Câmpina 8 Aprilie. D-lui Vintilă Rosetti, directorul ziarului «Românul * ’Mi pare real că împrejurări de famlie mă împedică de a putea veni la Bucuresci ar fi să iau și ea parte la procesiunea ce se face pentru ce­lebrarea memoriei neobositului lup­­tător pentru democrație și liberalism ilustrul vostru părinte. C. Dissescu. Vaslui 8 Aprilie D-lui Vintilă Rosetti, Directorul ziarului 1)Românul“ Cel mai profund respect memo­riei ilustrului cetățian C. A. Rosetti, prietinul poporului și părintele săte­nilor. Malinescu, Avocat. Craiova 8 Aprilie D-lui Vintilă Rosetti, Directorul ziarului C.Românul. Salutăm cu venerațiune memoria marelui democrat C. A. Rosetti. Acțiunea liberală Fălticeni 8 Aprilie D-lui Vintilă Rosetti, Directorul ziarului «Românul­» Democrației Române, urez isbândă, amintire părintelui ei, venerație și vecinică neuitare. Nicolae Boroianu. V. Frnnzetti C.-Lung 8 Aprilie D-lui Vintilă Rosetti, Directorul ziarului «Românul*» Eternă memoria marelui bărbat, unul din cei mai neîntrecuți rein­­ființatori al patriei nóstre și glorio­sului apostol al democrației române. Urechia. Botoșani, 8 Aprile. D-lui Vasile Lascar. Liberalii din Botoșani vă delega al represinta la pelerinagiul mormântulu ilustrului cetățean C. A. Rosetti. Ciolac, Urzica, Sava, Bucsănescu, Zam­­firescu, Ioanovici, Sardin, Popovici, A­­rapu, Botosani, 8 Aprilie Voinței Raționale. Suntem din inimă și suflet cu totu suflarea liberală ce va merge la mor­mântul marelui cetățean C. A. Ro­­setti, sperăm că aceste pelerinagiuri la mormintele marilor patrioți va reaminti țărel și colonel cine a dat prestigiu tronului și cine a făcut in­dependența și mărirea României mo­derne. Ilie C. Ciolac, Gh. Urzica, I. Arapu, A. Sava, dr Bucșănescu, dr. Stefanovici G. Beleik, Apateami, C. Lizieáf, C. Zam­­firescu, M. Baznosanu, N. lanovici, D. Horia Rosetti, fiind bolnav, în urma unei operațiuni ce i s’a făcut, n’a putut lua­­ parte la procesiunea de erl. D-na Maria Rosetti asemenea, fiind indispusă, n’a putut eși din casă. La Cișmegiu Cu toată ploia de dimineță, cu tote că cerul era încărcat de nori grei, gata a se revărsa din moment In moment, totuși manifestația de erl a fost una din cele mai frumose și imposante. La orele 1, aleea principală din gradina Cișmegiului se umplu de lume, bărbați, femei, negustori, muncitori, profesiuni libere, studenți, intr’un cuvănt, de toți acei cari știu a a­­precia munca, abnegațiunea și sacri­ficiile. S’a putut vedea înc’uă dată că meritul și calitățile cui­va de­și sunt tratate în viață cu nepăsare, după marte însă sunt scose în relief, și servesc altora drept pildă. Cei ce au luat parte la pelerinagiul la mormântul democratului român, au ținut să spue sus și tare că democrația se afirmă și se întărește din Zi în Zi-Au fost ori mulți la număr. In primul rând vom cita delega­­țiunea sătenilor din jud. Romanați, săteni pe cari­e l-a iubit atât de mult Costache Rosetti. Pe urmă vine mulțimea de socie­tăți comerciale și industriale din Bu­curesci, Intre care am putut observa următarele drapele și corane : Lui C. A. Rosetti, societățile Uni­rea (încălțăminte) , Bucur (croitori), Arcul (tapițeri și plăpămari), Comer­cianților de băuturi spirtose, Dreptatea (cooperatori), Meseriașii de încălță­minte, Taurul, Curelarii, uă prea frumos, corona de stejar argintat, Societatea Cofetarilor, lui C. A. Rosetti, uă corona de frunze de ste­jar cu roze. Neuitatului C. A. Rosetti, Socie­tatea Gutemberg, lauri. Precupeții, măcelarii și pescarii, lui C. A. Rosetti, uă corona de frunze de stejar. Pe urmă vine corona naționalilor­­liberali care a fost admirată de toți cei presenți. Corona Clubului Muncitorilor, cu panglice roșii, de ederă și mușețel, Coröna societăței studenților uni­versitari, Unirea. Coröna Asociațiunei generale a stu­denților din România. Vă prea frumose coröna de frunze de stejar aurite, din partea d-lui Grig. Heliade, cu inscripția : Celui mai mare democrat și cugetător al secolului. Uă corona de lauri din partea fa­miliei Carol Gobi, (tipograf). Uă corona anonimă cu inscripția Marelui cetățen C. A. Rosetti. Uă corona mică de flori naturale. Uă coröna prea frumosä din par­tea societăței Presei. O­ mulțime de drapele între cari s'a putut remarca : al societăților , plăpămarilor, pălărierilor, «Mielul de aur» al blânarilor și cojocarilor, dra­pelul roș al Clubului Muncitorilor, cofetarilor, curelarilor, lăutarilor, etc. Delegațiuni din județe au venit din Giurgiu și din alte câte­va orașe ale țărei. D. V. Lascar represinta pe libe­ralii din Botoșani. Printre asistenți am putut nota în fuga condeiului pe d-nil : D. A. Sturdza, C. Nacu, G. Pallade, I. G. Bibicescu, G. C. Cantacuzino, Barbu de la Vrancea, G. F. Robescu, D. Gianni, Gh. Panu, Const. Milte, Bur­­san, Gr. Serurie, Pană­ Buescu, A. Beldiman, I. Roman, V. Rosetti, P. S. Aurelian, N. Fleva, A. Stolojan, Ionel I. Brătianu, Mircea Pilat, I. L. Bratianu, C. Nottara, Hasnaș, Nicu­­lescu, P. Velescu, D-nele D. Gianni, G. Vulturescu, D. Bilcescu, C. Nacu, M. Gianni, E- lisa Rosetti. Pe la mai multe case s'a putut observa în semn de omagiu, memo­riei lui C. A. Rosetti, draperii și steaguri negre, ca la hotel Dacia, câte­ va case din strada 11 Iunie, etc. etc. Imposantul cortegiu, după ce a tre­cut stradele stabilite în itinerariu, a ajuns pe la orele 2 și jum. la câm­pia Libertățel unde aprigul luptător și apostol al democrației, strîngea în 1848 lumea și-i vorbea de ideile-i nobile ce-l însuflețea. Aci pe câmpia Libertățel, studen­tul Mircea S. Petrescu de la drept, rosti cel d’intuia următorele cuvinte cari produseră vă adînca impresiune asupra variatului auditoriu . Discursul d-lui Petrescu Talentatul nostru poet, Mihail Emainescu, făcând aluzie la cuvântările ce se rostesc în asemenea durerase împrejurări a­r fl­: «Iar deasupra tuturora va vorbi vr’un mititel c­u slăvindu te pe tine, lustruindu-se pe el c­ub­a numelui téű umbră.» Cu tot entusiasmul ce’l simțim pentru cânturile nemuritorului maestru, putem spune că nu e acesta scopul nostru. Avem un țel mal ’nalt, un ideal mal mare. Admirația, și mai ales recunoștiința că­tre neobositul luptător pentru naționalitate și libertate, sunt singurile cauze cari ne-a determinat să ridicăm slabele nóstre gla­suri In amintirea lui. Și cine, dacă nu noi, tinerii, acel Ia spre care Rosetti ’și îndreptase tóte pri­virile, acel in care Rosetti ’și pusese tóte speranțele unui viitor mai strălucit al scum­pei sale Țari, acel pentru care Rosetti a muncit atât de mult pentru ca să le lase uă moștenire de reforme mântuitore, acei cărora Rosetti li se adresa astfel: „Tineri Români­ pentru lumea cea nouă cne trebue omeni noul, pentru lumea de clibertate și frăție, ne trebue suflete tinere, c ne­lânțuite cu obiceiuri ; suflete drepte d­esbârcite in nedreptăți; inimi­ ce umede e încă de faptele maicei lor, pot Îmbrățișa, e cu iubire România întreagă.“ Cine ehic, dacă nu noi, discipolii săi, datoreza mai multă recunoștință acestui apostol al democrației Române? Rosetti a fost una din cele mai mărețe figuri ale patriei nóstre. Un jumătate de secol a luptat în tote mișcările contra vechilor instituțiuni, îm­­pedicatóre de progres și demne numai de acele timpuri de tristă memorie ale evului mediu. El­­ și-a început ilustra’l carieră desbrân­când haina privilegilor boerești, pe care o găsea nepotrivită unui om cu simți­­minte și aspirațiuni divine, ca ale lui! Și ne luând in sema clevetirile aristocrați­ei, înființa­t o tipografie pentru răspândirea generoselor idei ce stăpânea pe patrioții noștrii in timpul revoluției. Cu autoritatu­l glas și maestra­t pană, susținu emanciparea țăranilor, care în a­­cele vremuri erau impovorați de indatoria, dar n’aveau nici un drept. Chiar în durerosul moment **1 morțel, Rosetti ’și alina suferințele privind la a­­cesta masă muncitore, și ultimele sale sus­pine au fost: Muncitorii și oatenii «de a căror sorță trebue să ne preocupăm“ (Vezi ultimele cuvinte ale lui C. A. Rosetti). Ca ministru al instrucțiun­i publice, el lucra pentru răspândirea luminei și puse temelia mărețului edificiu cultural «Acade­mia Română » întrebat de Rege, dacă să participăm la răsboiul din 1877 și încrezător la vitejia urmașilor lui Mircea și Stefan, Rosetti, răspunse că se mergem la luptă și sa pre­ferăm mortea în locul negrei sclavii ! Dar cel mai mare merit al séu, pe care nici un talent nu pate să’l zugravesca in ade­­verata sa splendore, este lupta nestrămutata ce a dus-o întrega sa viața pentru dobân­direa și păstrarea sfintei libertăți! «Libertatea!» acest cuvint sacru ce conține uă­lume de cugetări și fapte, pa­gina cea mai frumosa din istoria omeni­rei, pentru câștigarea căreia s’a luptat secole întregi, în numele căreia s’a comis atâtea crime ; libertatea 1 foc pătrunzător la a cărui flacără s’a încălzit tot ce au avut națiu­nile mai mare și mai demn; libertatea prin presă, graiii, instrucțiune ; in fine libertatea in tóte manifestările ei; a fost visul, idealul sau măreț ideal pe care l’a realizat, de­ore­ce ilustrul fiu ce’l plânge România de 7 ani, era însu­flețit de devisa «voește și vei putea!» «Asociația generală a Studenților din România, Secția Bucuresci, și Societatea «Junimea Studiósa medicală», admiratori, ai măreței opere la a cărei lucrare a luat u­ parte activă neuitatul bărbat de stat , salută prin slabu­­l organ pe Câmpia libertăței memoria marelui democrat C. A. Rosetti și merge la mormîntul seu, spre a se îmbărbăta pentru lupta viitorului!... bine fâcât d­e inspirație, au prins deja ră­dăcini adânci în sufletul și­rului Român, — acum ca și în inima popo­un viitor apropiat, eu și cu toții avem ferma sigu­ranță că rudele și fructul acestui bine se va întinde pretutindeni în țară va propâși și se va generaliza în toți bunii și patrioții români. Dacă in acest trist timp nu m’ași găsi în așa hal de tristețe — durere și des­curajare de nedescris. In urma fatalei perderi ce am încercat prin mortea cruda și prea matură a celei mai iubitei mele fiice (l­ia născuta) Maria Ghika de 25 ani, abia de aprope 2 ani măritată, lăsând un soț desolat și matud, cu două copilași mici (un baețel de 1 an și un fetiță de 15 zile !) Credeți, că ași fi sburat cu trenul, ast­fel ca mâine să am și eü onorea a parti­cipa la procesiunea ce va avea loc la s­impul mormânt al tatălui vostru iubit. Gândul Insă siincer și inima mea este acolo; Dumnezeu pare ’mi va lungi viața ca anii viitori să pot asista la acest grav pelerinaj, care se va perpetua de aă data cu democrația lățită în România Iui iubită. Cu plăcere ce trimit un mic episod din viața lui pe când era ministru de interne al țerei, el este pe atât de original pe cât și de veridic. Respectele mele întregii d-vestre familii. Până la revedere va strâng mâna cu un sincera și inalterabila amicie. I. Manolescu-Mlădianu­ maior în retragere. , April 5, Brălești. Iubite Vintilă. La 8 Aprilie este a 7-a aniversare a morței lui C. A. Rosetti. Gândirea mea se întorce acum 18 ani, când la Paris, cu­noscut pe marele Român, pe Mircea, fa­milia ta. Când inima mea începu să se electri­zeze de acele simțiri pe care numai C. A Rosetti și Ion Bratianu ler insufla prin mis­teriosul lor farmec. La pleiada íntrega de tineri trasareaă la numele acestor omeni, cari intrupau gân­direa neamului Românesc. Tineri atunci, bărbați acum, este că datorie sfîntă să venim la mormîntul lor. Amintirea, se ne desghețe inimele a­­morțite, să ne întaresca caracterul slăbit, și dragostea pentru patrie. Amintirea lor se însuflețască pe toți Ro­manii la îndeplinirea idealului comun, împreună cu voi toți depun lacrimi pe mormântul celor ce­­ i-am iubit. Al teu prieten G. Bion. Iași 7 Aprilie, 1892. Stimate D-le V. C. A. Rosetti și Iubite amice, Mâine 8 Aprilie 1892 fiind o versare trista, de când onor. D-v 7 -a ani familie a perdut pe cel mai viguros stâlp al ei, D-v pe prea iubitul vostru părinte; iar Țara Intrega și amicii ce au avut ferici­rea a’l cunoște și aprecia pe cel mai ilustru, onest și merituos Cetățean , loial liberal, Părintele și f­iul Apostol al­ Democrației Române , a cărui sacră și ne asociăm din inimă la omagiul adus memoriei unuia din primii Zia­riști români și unul democrat, căci suntem și noi, deși conservatori, democrați sinceri și Ziariști mo­dești , dar devotați, ca ilustrul nos­tru predecesor, causel binelui pu­blic. (Bucarest) Procesiunea a fost imposantă și cel mai mare calm a domnit în tot timpul parcursului.­ ­L'Indépendance Roumaine) *—————

Next