Romanulu, mai 1892 (Anul 36)

1892-05-04

ANUL AL 36-LE­A—Ediția l­a Voesce și vei putea. ABONAMENTE: 3,50 pe lună In toto,­­era­ 5 lei „ „ streinătate. ANUNCIURI: Pag. IV linia 20 bani; P. III I leii. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă.—Artico­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația sarului. EXEMPLARUL I6 BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE BILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILĂ C. A. ROSETTI MERCURI, 4 MAIU, (22 APRILE) 1892 Lumineza­te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciurî se primeác: I - FRANCIA, la d-nií Lorette, rue Caumartin 61 —Havas S place de la Bourse — Joue*. 81 bis rue Faub. Montmartre - Adam, Bd Raspaíl 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ți Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt.) EXEMPLARUL IN ELVEȚIA, la Haaseustein și Vogler.—AUS­TRIA la Dukes, 1 Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote biurourile postale din țară și străinătate. BULETIN Bucuresci, 21/3 Florar Manifestațiunile lucratorilor în­­ ziua de 1 Maiü au fost mai pacinice de­cât părea a se crede. In România, pretutindeni a dom­nit liniște. In Bucuresci, manifestanții s’au întrunit in gradina Cișmegiu de unde cu drapelul roșiii in frunte au mers la grădina «Trocadero»,unde s’au ros­tit discursuri de către d­ml Morțun­ Mille și A. Ionescu. Poliția ne­amestecându-se, ordinea cea mai mare a domnit pretutindeni. La Ploesoi și la Galați asemenea s’au făcut manifestări. La Paris in ajunul lui 1 Main s’a făcut mai multe arestări, de­și anar­­h­iștii au declarat că nu vor lua parte la manifestare, spre a nu pn­­cinui Încurcături socialiștilor. Nici uă dată, după cum ne spune telegramele, z­iua de 1 Main­e a fost atât de liniscită, atât la Paris, cât și la Lyon, Marsilia, St. Etienne, Lille, etc. etc. In meetingurile ce s’au ținut s’a cerut 8 ore de lucru. La Roma s a ținut asemenea mai multe conferințe de lucratori, fără nici un incident. Din aceste serii precum și din acele ce au venit din Londra, Berlin, Bruxelles, reiese in mod vedit ca lucratorii n’au voit de­cat sa se manifesteze, In mod pacinic, pentru reducerea orelor de lucru. In câte­va provincii insa, anarh­iștii au profitat de acea­sti, spre a arunca bombe. Astfel la Liege, in Belgia, a fost trei explozii, una in Elveția, alta in Italia. Mișcarea anarh­ista ne trebuind să fie confundată cu acea a muncitorilor, putem constata că ordinea n’a fost nicăeri tulburată de aceștia. Telegramele de ap?I ne anunță că la Lingan­a s’a aruncat uă bombă contra casinului; paguba este neîn­semnată. La Barcelona, poliția a găsit un petardă pentru uă explosie; s’au fă­cut 18 arestări. La Londra, șase­spre­zece tribune s’au ridicat In Hyde­ Park, cu ocazia meetingurilor. Mai cu sema era un tribună internațională, unde au luat cuvântul oratori germani, francesi, austriaci, polonezi și ruși. La Liege, două exprosii anteriore celor semnalate s’a întâmplat in casa senatorului Descly și a fiului său ; nimeni nu a fost rănit, dar pagubele sunt considerabile. La Viena, in timpul nopței mai mulți lucrători, care au eșit din «Pra­ter» au voit să înalțe batiste roșii; un conflict a urmat de act cu po­liția, care a arestat pe agitatori. D. Philipescu ’și a desvoltat in­terpelarea in ședința de erl cu ter­menii cei mai energici și în aplausele unui număr însemnat de deputați. D-sea a arătat că d. Populeanu, au­torul devastărilor de la redacțiuni va fi chiamat se susțină acusația contra lor; apărătorul d-lui Schihleanu în procesul lui Meskin, va fi acum acusatorul seu. Autorul interpelării arată rolul d-lui Populeanu în proce­sul Oroveanu la 15 Martie contra căruia chiar d. Marghiloman a pro­testat. D. Marghi­oman se rădică mai intein contra amestecului puterei le­­giuitare în prerogativele puterei ad­ministrative. D-sa susține numirea d-lui Populeanu fa­când că ea este făcută din puntul de vedere al unei bune administrațiuni in justiție. De­clară că a numit pe d. Populeanu procuror general fiind­că este ener­gic și esperimentat căci avea trebu­ință de serviciele sale. Ministeriul de interne a primit comunicări despre nisce proecte periculose în vecinătatea granițelor nóstre cari impun trebu­ința de a avea pe d. Populeanu in capul parchetului. D. Marghiloman susține ca d. Po­puleanu e un om onest, un încercat magistrat și că avea nevoe de ser­viciile sale. Dupe ce a vorbit ministrul justi­ției, discuția s’a închis fără că nici uă voce să se mai ridice. Chiar d. Priilipescu părea convins de cuvin­tele d-lui Marghiloman, căci n’a mai scos nici un cuvânt. Interpelarea dar, afirmarea unor confrați guvernamentali că s’a sub­scris de 40 deputați oă moțiune de blam contra ministrului de justiție, nu a fost de­cât uă farsă. Cu tote acestea chiar în farse, se găsesce uă parte seriosä. Din farsa jucată era la Camera ese și partea seriosa de care vorbim. Căsătoria Intre conservatori și junimiști se află cam aprope de divorțist. Acesta a fost prima certa care se Împacă, dar care lasă urme pentru a mări neîn­țelegerile din <ji In -Ji. Conservatorii nu vor uita nici vă deta că d. Mar­ghiloman a adus un vrăjmași al lor in cetate și junimiștii își vor aduce necontenit aminte de cuvintele vio­lente ale d-lui Philipescu: Persia cu monopolul tutunurilor care ajunsese la un fel de revoltă din causa propagandei preoților escitați de agenții rusesci. Am mai vorbit altă data de acesta afacere și am arătat lupta înverșunată dechisă în­tre englezi și ruși, între Marea Bri­­tanie și Rusia. Cestiunea monopolului tutunurilor de și s-a sfârșit in mod satisfăcător pentru populațiunea persiană agi­tată prin intrigi, totuși pare că a luat un altă fașă, care In fond as­­cunde pericole noul. Societatea engleză a renunțat la concesiune, cu condițiunea Inse de a i se da uă despăgubire, fiind con­strânsă de a se retrage. Șahul a consimțit la acesta despăgubire și a hotărît’o la 12 500,000 franci, inse greutatea a venit la modul cum tre­buia să se platesca acesta sumă. Englezii nu au voit să primesca bonurile statului persian, ei au re­clamat monedă sunatare de care se­pare că Persia nu dispune în­des­tul. Situațiunea se afla ast­fel când veni uă lovitură de testru, cum z ice un fiiar parisian forte însemnat. Representantul Rusiei se presează șahului cu mâinile pline și a oferi cele 12 și jumătate milione de care avea trebuință, In schimbul conce­­siunei unei ipotece pe d­e cari ve­nituri vamale. Suveranul fu ispitit a primi oferta. Acesta începu să ne­­liniscesca pe englezi, căci un ase­menea serviciu pele se atragă cu desăvârșire pe Persia, care până a­­cum se legăna între cele doua inimi aprinse de dragostea ei. Cine­va iu­­bește mai mult pe un împrumutător care vine să ’l scape dintr’uă în­curcătură, de­cât pe un creditor că­lare pe drepturile sale. Pe urmă ipo­teca pe veniturile vămilor va asigura guvernului rusesc oă influență pre­­ponderantă în Persia. Pentru aceste cuvinte la Londra se caută a se înlătura acesta nenorocită aventură care pate să dea Rusiei le­gata de mâini și de piciore Persia, calea cea mai directă și mai lesni­­cies ä către Indii. In Afganistan, ne­putând isbuti pe cale diplomatică a nimici Influența engleză. Rusia a a­­juns la revolte și la măceluri săn­­gerose cari continue. In Persia de Hitrowo a încercat același lucru ca în Afganistan, prin preoți cari osci­­tau populațiunea contra monopolului, dar n’a isbutit din cauză că atât representantul englez cât și guver­nul șahului au înțeles gravitatea și au pus capăt acelei concesiuni prin bună înțelegere. Acum situațiunea pare mai gravă, căci nu numai populațiunea cade în cursa rusescá, dar încă și suveranul cu guvernul sef. Cu modul acesta politica englezâ nu numai că încerca un eșec, dar încă și perde un t­ren care era u­ apărare puternică a gra­nițelor sale indiene. Guvernul englez prin urmare tre­­bue se caute a împedeca prin tote n­ujhideele isbutirea tacticei ruseșci. El trebue s­a se facă pe concesio­narii monopolului să priimescá des­păgubirea în polițe, séü se plătască el suma și să devie creditorul direct al Persiei. Și acesta nu e greu. Décá Rusia, care se află într’un mare încurcătură financiară, se oferă a versa imediat 12­­ fa milióne de franci, cu atât mai mult Englitera, ale cărei finance sunt mai înflorite de­cât ale tuturor sta­telor din Europa. Așteptăm cu interes sfârșitul aces­tei lupte care pate se aducă chiar uă complicațiune. Căci deca șahul Din lume­ a de la­ 1. 2km aică. In: România D. Cercul studiilor sociale în cap cu Const. Dobrogeacu-Gherea cu steagul roșu al Cercului, s’a grafiat Duminică într’un tablou foto­co- prinzând vre-un 40 inși. De asemenea, procesiunea de Maia împreună cu tote drapelele a­­ fost fotografiată pe uă colină, de la Trocadero. Post-a H&xxilet grraa © xî ® la"to ? Uă nouă polemică s’a angajat în lumea așa numită a «Shakespearie­­nilor“. Chestiunea e de a se scie deca Hamlet era gras ori slab. Un «aliar din Paris umple colanele sale cu scrisori primite în acesta privință. Cele mai multe conchid la obesi­­tatea. Hamlet era limfatic, scrie unul, deci densul era gras și faptul că Shakespeare îi atribuise tempera­mentul limfatic constitue póte «cel «mai frapant exemplu a adâncei «cunosciințe ce o avea marele poet «despre omenii». Cerc iaa.texxxa.'țloja.al ele iernai Nizza va fi cel d’ântăiel oraș care va avea un cerc internațional de femei. Câte­va Americane, trei fran­ceze și două Alsaciene, tote femei de litere și de merit au decis de a nu mai merge pe la cafeterii și a se constitui un cerc. In acest scop au luat cu chirie uă vilă și după ce au mobilat-o elegant, au angajat uă pozitare, uă servitóre care se servesca diferite consumațiuni și mai cu semn ceai, tocmind și un pia­nistă. Iată deci cercul format. Chel­­tuelile sunt ținute in comun de că­tre membrele acestui cerc. "O'xx xxxa.xna.scxipt al l-val Tasso Un deputat italian, d. Louis Roux, a făcut dil ele acestea un descoperire importantă din punctul de vedere li­terar. E vorba de un manuscript ce conține povestirea despre călătoria făcută de Tasso In Egipet, ceia ce demonstra că poetul a visitat locu­rile descrise de el în Ierusalimul eli­berat. Acest manuscris conține și câte­va sonete de o formă forte elegantă. tTi -voxXoă. la •va.xxxiă. La un bal. După un cadril. — Vedeți d-șură, pe acest blond de lângă colina, dânsul dorește a ve fi presentat. El e un savant, un pro­fesor distins de fisică. — El, distins de fisic ! Se vede că glumești. Dar nu vezil că e oribil de de stut. Să nu mi-l aduci că fug. Un autor.—Vra să tji că e conve­nit, îmi promiteți piesa mea ? Directorul.—Mai mult de­cât sigur. Autorul.—Și când credeți să-mi jucați piesa mea? Totä lumea a început se­cred­a acum că interpelarea d-lui N. Philipescu, asupra numirei d-lui Populeanu ca procuror general, a fost uă farsă, dupe modul cum s’a resolvat. In urma reducerei de preț ce am făcut, abonamentele nu se primesc de­cât cel puțin pe trei luni, plătindu-se prin anticipațiune 10 lei 50 bani pe trimestru. In România și 15 lei în străinătate Reducerea considerându-se numai de la 1 Aprilie stil nou, sumele datorite din trecut se vor plăti conform ve­chiului preț. Abonamentele încep la 1 și 15 stil nou, în fie­care lună. DOUI KIVAIJ Nu e vorba In articolul acesta despre cei doui antagoniști din opera d-lui I. Calenderu. Lucrarea mem­brului corespondent al Academiei române asupra rivalității lui Cesar și Pompeiu este forte importantă și merită un articol special. Dar nu a­­cesta e afil preocuparea nostru, ci uă rivalitate modernă, nu intre doui omeni ci între două state. Cititorii nostrii reiț conflictul din Directorul.—Peste șase luni. Ai cuvântul meu de onore. Autorul.—Dacă ați voi sÖ scrieți doua vorbe asupra acestei chestiuni ? Directorul.­Imposibil... acesta m'ar angaja, se va grăbi să priimescá suma de la Rusia până a nu lua Engliteza nici uă decisiune, de­sigur că Per­sia pute să devie câmpul de luptă nu numai al diplomației engleze și ruse, dar chiar al armatelor. Toți seim cum lucrezi de câți­va ani En­gliteza in China, în Turcia și în tote statele de unde póte se traga un profit contra Rusiei. —x— S’a depus la biuroul Senatului un propunere prin care art. 39 din pro­cedura Curtei de Casație se modi­fică ast­fel: «Un proces după ce se va judeca «pe rând de tote curțile de apel din «țară va fi casat a se trimite din «nou la Curțile de apel, Insă jude­cătorii cei d’ante’­ț vor fi recuzați.» —x— In­­formațiuni Sub titlul de «Fapte Ciocoiești» Opiniunea din Craiova denunța ur­­matorele : Invâțătorul din Fișcădia (Vâlcea), voind a veni la congresul didactic, și mergând a cere bilet de drum de fer de la șeful stației leneșei, acesta adică șeful Negumirescu, un sbir și înșelător începe a insulta și a adresa cele mai murdare vorbe Șișului în­vățător, obiectând că ce congres e acela și ce e învățătorul să mergă la congres ? Intre altele adresate Invâțătorului au fost și acestea : « Ți grăbesci mar­tea»... și la întrebarea din par­tea Snvâțătorului: «Care morte»? șe­ful a răspuns : «care știO eu». Opiniunea face cunoscut acestea, spre a se avea în vedere, atât de ,d-nn Pro­curor, amintind că acest șef se laudă că a mai omorât ameni, cât și onor direcției a căilor ferate române. —x— Ministrul de resbel a declarat ca încasată garanția casei franceze Da­­lidat, care se oferise a instala­tă fa­brică de conserve alimentare, și care mai târziu a refuzat să încheie con­tractul. —x— Un confrate află că: Ministerul justiției a proectat modificarea art. 62 și 69 din legea judecatoresca de la 1 Septembre 1890, In sensul ca pe viitor să se potă numi procurori generali dintre avocați, și ca pe vii­tor stagiul In barou să se socotesca ca și in cel făcut In magistratură. —x— Adunarea generală a membrilor Societăței Industria, ținută In sara de 12 Aprilie 1892, după ce a a­­probat lucrările Comitetului de direc­țiune din anul trecut, s’a ocupat și cu întocmirea unei bănci de credit industrial, iar In ședința de la 18 Aprilie curent a continuat discuțiunea asupra înființărei creditului industrial și s’a însărcinat Comitetul de direc­țiune să ’i prezinte cât mai neîn­târziat un proect de organisare al creditului. S’a admis în principiu ca creditul sa se creeze cu desăvârșire independent de Stat. A treia ședință a adunărei gene­rale se va ține în sera de 24 Apri­lie ora 9 sera. Resultatul balului dat de socie­tatea „Furnica“ In sera de 8 Feb­ruarie a. c., a fost următorul: Venit brut lei 7444.50 Ch ltuiell » 3371.30 Benefic'ü net lei 4073 20 -----------—Hfc.---------------------

Next