Romanulu, mai 1892 (Anul 36)
1892-05-04
ANUL AL 36-LEA—Ediția la Voesce și vei putea. ABONAMENTE: 3,50 pe lună In toto,era 5 lei „ „ streinătate. ANUNCIURI: Pag. IV linia 20 bani; P. III I leii. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația sarului. EXEMPLARUL I6 BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE BILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILĂ C. A. ROSETTI MERCURI, 4 MAIU, (22 APRILE) 1892 Luminezate și vei fi. IN STREINĂTATE anunciurî se primeác: I - FRANCIA, la d-nií Lorette, rue Caumartin 61 —Havas S place de la Bourse — Joue*. 81 bis rue Faub. Montmartre - Adam, Bd Raspaíl 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ți Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt.) EXEMPLARUL IN ELVEȚIA, la Haaseustein și Vogler.—AUSTRIA la Dukes, 1 Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote biurourile postale din țară și străinătate. BULETIN Bucuresci, 21/3 Florar Manifestațiunile lucratorilor în ziua de 1 Maiü au fost mai pacinice decât părea a se crede. In România, pretutindeni a domnit liniște. In Bucuresci, manifestanții s’au întrunit in gradina Cișmegiu de unde cu drapelul roșiii in frunte au mers la grădina «Trocadero»,unde s’au rostit discursuri de către dml Morțun Mille și A. Ionescu. Poliția neamestecându-se, ordinea cea mai mare a domnit pretutindeni. La Ploesoi și la Galați asemenea s’au făcut manifestări. La Paris in ajunul lui 1 Main s’a făcut mai multe arestări, deși anarhiștii au declarat că nu vor lua parte la manifestare, spre a nu pncinui Încurcături socialiștilor. Nici uă dată, după cum ne spune telegramele, ziua de 1 Maine a fost atât de liniscită, atât la Paris, cât și la Lyon, Marsilia, St. Etienne, Lille, etc. etc. In meetingurile ce s’au ținut s’a cerut 8 ore de lucru. La Roma s a ținut asemenea mai multe conferințe de lucratori, fără nici un incident. Din aceste serii precum și din acele ce au venit din Londra, Berlin, Bruxelles, reiese in mod vedit ca lucratorii n’au voit decat sa se manifesteze, In mod pacinic, pentru reducerea orelor de lucru. In câteva provincii insa, anarhiștii au profitat de aceasti, spre a arunca bombe. Astfel la Liege, in Belgia, a fost trei explozii, una in Elveția, alta in Italia. Mișcarea anarhista ne trebuind să fie confundată cu acea a muncitorilor, putem constata că ordinea n’a fost nicăeri tulburată de aceștia. Telegramele de ap?I ne anunță că la Lingana s’a aruncat uă bombă contra casinului; paguba este neînsemnată. La Barcelona, poliția a găsit un petardă pentru uă explosie; s’au făcut 18 arestări. La Londra, șasesprezece tribune s’au ridicat In Hyde Park, cu ocazia meetingurilor. Mai cu sema era un tribună internațională, unde au luat cuvântul oratori germani, francesi, austriaci, polonezi și ruși. La Liege, două exprosii anteriore celor semnalate s’a întâmplat in casa senatorului Descly și a fiului său ; nimeni nu a fost rănit, dar pagubele sunt considerabile. La Viena, in timpul nopței mai mulți lucrători, care au eșit din «Prater» au voit să înalțe batiste roșii; un conflict a urmat de act cu poliția, care a arestat pe agitatori. D. Philipescu ’și a desvoltat interpelarea in ședința de erl cu termenii cei mai energici și în aplausele unui număr însemnat de deputați. D-sea a arătat că d. Populeanu, autorul devastărilor de la redacțiuni va fi chiamat se susțină acusația contra lor; apărătorul d-lui Schihleanu în procesul lui Meskin, va fi acum acusatorul seu. Autorul interpelării arată rolul d-lui Populeanu în procesul Oroveanu la 15 Martie contra căruia chiar d. Marghiloman a protestat. D. Marghioman se rădică mai intein contra amestecului puterei legiuitare în prerogativele puterei administrative. D-sa susține numirea d-lui Populeanu facând că ea este făcută din puntul de vedere al unei bune administrațiuni in justiție. Declară că a numit pe d. Populeanu procuror general fiindcă este energic și esperimentat căci avea trebuință de serviciele sale. Ministeriul de interne a primit comunicări despre nisce proecte periculose în vecinătatea granițelor nóstre cari impun trebuința de a avea pe d. Populeanu in capul parchetului. D. Marghiloman susține ca d. Populeanu e un om onest, un încercat magistrat și că avea nevoe de serviciile sale. Dupe ce a vorbit ministrul justiției, discuția s’a închis fără că nici uă voce să se mai ridice. Chiar d. Priilipescu părea convins de cuvintele d-lui Marghiloman, căci n’a mai scos nici un cuvânt. Interpelarea dar, afirmarea unor confrați guvernamentali că s’a subscris de 40 deputați oă moțiune de blam contra ministrului de justiție, nu a fost decât uă farsă. Cu tote acestea chiar în farse, se găsesce uă parte seriosä. Din farsa jucată era la Camera ese și partea seriosa de care vorbim. Căsătoria Intre conservatori și junimiști se află cam aprope de divorțist. Acesta a fost prima certa care se Împacă, dar care lasă urme pentru a mări neînțelegerile din <ji In -Ji. Conservatorii nu vor uita nici vă deta că d. Marghiloman a adus un vrăjmași al lor in cetate și junimiștii își vor aduce necontenit aminte de cuvintele violente ale d-lui Philipescu: Persia cu monopolul tutunurilor care ajunsese la un fel de revoltă din causa propagandei preoților escitați de agenții rusesci. Am mai vorbit altă data de acesta afacere și am arătat lupta înverșunată dechisă între englezi și ruși, între Marea Britanie și Rusia. Cestiunea monopolului tutunurilor de și s-a sfârșit in mod satisfăcător pentru populațiunea persiană agitată prin intrigi, totuși pare că a luat un altă fașă, care In fond ascunde pericole noul. Societatea engleză a renunțat la concesiune, cu condițiunea Inse de a i se da uă despăgubire, fiind constrânsă de a se retrage. Șahul a consimțit la acesta despăgubire și a hotărît’o la 12 500,000 franci, inse greutatea a venit la modul cum trebuia să se platesca acesta sumă. Englezii nu au voit să primesca bonurile statului persian, ei au reclamat monedă sunatare de care separe că Persia nu dispune îndestul. Situațiunea se afla astfel când veni uă lovitură de testru, cum z ice un fiiar parisian forte însemnat. Representantul Rusiei se presează șahului cu mâinile pline și a oferi cele 12 și jumătate milione de care avea trebuință, In schimbul concesiunei unei ipotece pe de cari venituri vamale. Suveranul fu ispitit a primi oferta. Acesta începu să neliniscesca pe englezi, căci un asemenea serviciu pele se atragă cu desăvârșire pe Persia, care până acum se legăna între cele doua inimi aprinse de dragostea ei. Cineva iubește mai mult pe un împrumutător care vine să ’l scape dintr’uă încurcătură, decât pe un creditor călare pe drepturile sale. Pe urmă ipoteca pe veniturile vămilor va asigura guvernului rusesc oă influență preponderantă în Persia. Pentru aceste cuvinte la Londra se caută a se înlătura acesta nenorocită aventură care pate să dea Rusiei legata de mâini și de piciore Persia, calea cea mai directă și mai lesnicies ä către Indii. In Afganistan, neputând isbuti pe cale diplomatică a nimici Influența engleză. Rusia a ajuns la revolte și la măceluri săngerose cari continue. In Persia de Hitrowo a încercat același lucru ca în Afganistan, prin preoți cari oscitau populațiunea contra monopolului, dar n’a isbutit din cauză că atât representantul englez cât și guvernul șahului au înțeles gravitatea și au pus capăt acelei concesiuni prin bună înțelegere. Acum situațiunea pare mai gravă, căci nu numai populațiunea cade în cursa rusescá, dar încă și suveranul cu guvernul sef. Cu modul acesta politica englezâ nu numai că încerca un eșec, dar încă și perde un tren care era u apărare puternică a granițelor sale indiene. Guvernul englez prin urmare trebue se caute a împedeca prin tote nujhideele isbutirea tacticei ruseșci. El trebue sa se facă pe concesionarii monopolului să priimescá despăgubirea în polițe, séü se plătască el suma și să devie creditorul direct al Persiei. Și acesta nu e greu. Décá Rusia, care se află într’un mare încurcătură financiară, se oferă a versa imediat 12 fa milióne de franci, cu atât mai mult Englitera, ale cărei finance sunt mai înflorite decât ale tuturor statelor din Europa. Așteptăm cu interes sfârșitul acestei lupte care pate se aducă chiar uă complicațiune. Căci deca șahul Din lume a de la 1. 2km aică. In: România D. Cercul studiilor sociale în cap cu Const. Dobrogeacu-Gherea cu steagul roșu al Cercului, s’a grafiat Duminică într’un tablou fotoco- prinzând vre-un 40 inși. De asemenea, procesiunea de Maia împreună cu tote drapelele a fost fotografiată pe uă colină, de la Trocadero. Post-a H&xxilet grraa © xî ® la"to ? Uă nouă polemică s’a angajat în lumea așa numită a «Shakespearienilor“. Chestiunea e de a se scie deca Hamlet era gras ori slab. Un «aliar din Paris umple colanele sale cu scrisori primite în acesta privință. Cele mai multe conchid la obesitatea. Hamlet era limfatic, scrie unul, deci densul era gras și faptul că Shakespeare îi atribuise temperamentul limfatic constitue póte «cel «mai frapant exemplu a adâncei «cunosciințe ce o avea marele poet «despre omenii». Cerc iaa.texxxa.'țloja.al ele iernai Nizza va fi cel d’ântăiel oraș care va avea un cerc internațional de femei. Câteva Americane, trei franceze și două Alsaciene, tote femei de litere și de merit au decis de a nu mai merge pe la cafeterii și a se constitui un cerc. In acest scop au luat cu chirie uă vilă și după ce au mobilat-o elegant, au angajat uă pozitare, uă servitóre care se servesca diferite consumațiuni și mai cu semn ceai, tocmind și un pianistă. Iată deci cercul format. Cheltuelile sunt ținute in comun de către membrele acestui cerc. "O'xx xxxa.xna.scxipt al l-val Tasso Un deputat italian, d. Louis Roux, a făcut dil ele acestea un descoperire importantă din punctul de vedere literar. E vorba de un manuscript ce conține povestirea despre călătoria făcută de Tasso In Egipet, ceia ce demonstra că poetul a visitat locurile descrise de el în Ierusalimul eliberat. Acest manuscris conține și câteva sonete de o formă forte elegantă. tTi -voxXoă. la •va.xxxiă. La un bal. După un cadril. — Vedeți d-șură, pe acest blond de lângă colina, dânsul dorește a ve fi presentat. El e un savant, un profesor distins de fisică. — El, distins de fisic ! Se vede că glumești. Dar nu vezil că e oribil de de stut. Să nu mi-l aduci că fug. Un autor.—Vra să tji că e convenit, îmi promiteți piesa mea ? Directorul.—Mai mult decât sigur. Autorul.—Și când credeți să-mi jucați piesa mea? Totä lumea a început secreda acum că interpelarea d-lui N. Philipescu, asupra numirei d-lui Populeanu ca procuror general, a fost uă farsă, dupe modul cum s’a resolvat. In urma reducerei de preț ce am făcut, abonamentele nu se primesc decât cel puțin pe trei luni, plătindu-se prin anticipațiune 10 lei 50 bani pe trimestru. In România și 15 lei în străinătate Reducerea considerându-se numai de la 1 Aprilie stil nou, sumele datorite din trecut se vor plăti conform vechiului preț. Abonamentele încep la 1 și 15 stil nou, în fiecare lună. DOUI KIVAIJ Nu e vorba In articolul acesta despre cei doui antagoniști din opera d-lui I. Calenderu. Lucrarea membrului corespondent al Academiei române asupra rivalității lui Cesar și Pompeiu este forte importantă și merită un articol special. Dar nu acesta e afil preocuparea nostru, ci uă rivalitate modernă, nu intre doui omeni ci între două state. Cititorii nostrii reiț conflictul din Directorul.—Peste șase luni. Ai cuvântul meu de onore. Autorul.—Dacă ați voi sÖ scrieți doua vorbe asupra acestei chestiuni ? Directorul.Imposibil... acesta m'ar angaja, se va grăbi să priimescá suma de la Rusia până a nu lua Engliteza nici uă decisiune, desigur că Persia pute să devie câmpul de luptă nu numai al diplomației engleze și ruse, dar chiar al armatelor. Toți seim cum lucrezi de câțiva ani Engliteza in China, în Turcia și în tote statele de unde póte se traga un profit contra Rusiei. —x— S’a depus la biuroul Senatului un propunere prin care art. 39 din procedura Curtei de Casație se modifică astfel: «Un proces după ce se va judeca «pe rând de tote curțile de apel din «țară va fi casat a se trimite din «nou la Curțile de apel, Insă judecătorii cei d’ante’ț vor fi recuzați.» —x— Informațiuni Sub titlul de «Fapte Ciocoiești» Opiniunea din Craiova denunța urmatorele : Invâțătorul din Fișcădia (Vâlcea), voind a veni la congresul didactic, și mergând a cere bilet de drum de fer de la șeful stației leneșei, acesta adică șeful Negumirescu, un sbir și înșelător începe a insulta și a adresa cele mai murdare vorbe Șișului învățător, obiectând că ce congres e acela și ce e învățătorul să mergă la congres ? Intre altele adresate Invâțătorului au fost și acestea : « Ți grăbesci martea»... și la întrebarea din partea Snvâțătorului: «Care morte»? șeful a răspuns : «care știO eu». Opiniunea face cunoscut acestea, spre a se avea în vedere, atât de ,d-nn Procuror, amintind că acest șef se laudă că a mai omorât ameni, cât și onor direcției a căilor ferate române. —x— Ministrul de resbel a declarat ca încasată garanția casei franceze Dalidat, care se oferise a instalată fabrică de conserve alimentare, și care mai târziu a refuzat să încheie contractul. —x— Un confrate află că: Ministerul justiției a proectat modificarea art. 62 și 69 din legea judecatoresca de la 1 Septembre 1890, In sensul ca pe viitor să se potă numi procurori generali dintre avocați, și ca pe viitor stagiul In barou să se socotesca ca și in cel făcut In magistratură. —x— Adunarea generală a membrilor Societăței Industria, ținută In sara de 12 Aprilie 1892, după ce a aprobat lucrările Comitetului de direcțiune din anul trecut, s’a ocupat și cu întocmirea unei bănci de credit industrial, iar In ședința de la 18 Aprilie curent a continuat discuțiunea asupra înființărei creditului industrial și s’a însărcinat Comitetul de direcțiune să ’i prezinte cât mai neîntârziat un proect de organisare al creditului. S’a admis în principiu ca creditul sa se creeze cu desăvârșire independent de Stat. A treia ședință a adunărei generale se va ține în sera de 24 Aprilie ora 9 sera. Resultatul balului dat de societatea „Furnica“ In sera de 8 Februarie a. c., a fost următorul: Venit brut lei 7444.50 Ch ltuiell » 3371.30 Benefic'ü net lei 4073 20 -----------—Hfc.---------------------