Romanulu, iunie 1892 (Anul 36)

1892-06-01

ANUL AL 36-LEA — Ediția I a Voesce și vei putea. i DAvra iLITHTmn 42 lei P6 în tota țara. ABONAMENTE. G0 lei „ „ streinătate. A Marmin DT. ^ linia 20 ba>:1; P. III AIX I ii ij 1 U U1. 1 lefi. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrâncate se refusă.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația farului. EXEMPLARUL, 10 BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 MERCURI, 1 IUNIE, (20 MAIU) 1892 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE BILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI Luminezate și vel îl IN STREINĂTATE anunciurî se primes« LA PARIS, la d-nil Lorette, nie Caumartin 61 —Havas S place de la Bourse—Jones, 31 bis rue Paub. Montmartre—Adam, BdRaspail 105 bis IN QERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ți Berlin) și <L G. L. Daube (Frankfurt.) LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena ' vvi? Jbonamente se pot face la tote birourile poștale din țară și străinatate. Am spus că vom ținea pe cetitorii noștrii în curent cu cele ce s’au petrecut ln Coent. Adi primim următorele amănunte, asupra cărora atragem atențiunea justiției, persona care nu le comunică răspunzând de exactitatea lor. BULETIN Bucuresci, 18/30 Florar Nu e vorbă, cei din Viena își fac de dragoste cu naționalitățile din imperiul austro—ungar! Se sciă că românii din Transilvania și Banat au făcut un memoriu pentru a-l presenta împăratului Frantz Iosef prin care se pling contra împilării ce sufer de la autoritățile ungureșci. Ei au hotorit ca acel memoriu sâ fie presentat suveranului de un număr considerabil de locuitori din acele părți. Aceștia au sosit în Viena zilele trecute și înainte de a cere audiența la împăratul, au voit să facă uă întrunire în care să se discute cestiunea. întrunirea s’a convocat, câțiva deputați din parlamentul austriac s’au înscriși ca să vorbăscă în favorul românilor și la ora fixă toți s’au aflat la locul unde își dedese întâlnirea. Insă ce se întâmplă ? Poliția, subt protestul că nu i s’a înfățișat lista cu numele tuturor personelor cari trebuiau să ia parte la acea întrunire, a disolvat’o și ea n’a putut să se ție. Acesta este un indiciu că comisiunea care trebue să presinte memoriul suveranului nu va fi priimită nici de Frantz Iosef nici de miniștrii său subt secretarii de stat. Prin acest singur fapt cestiunea devine forte gravă. Naționalitățile din Ungaria sufere. Ele privesc cu spaimă cum drepturile lor sunt călcate în piciiire, cum libertățile săle sunt suprimate, cum limba și religiunea lor sunt amenințate, cum copii lor sunt expuși a nu mai putea auzi graiul românesc al învățătorilor români, nu mai pot simți îmbrățișarea caldă a pârinților. Expuse astfel la desnaționalizare, ele se luptă cu tostă puterea ce le dă consciința drepturilor și intereselor lor de rasă. Insă pe calea legală. Când vede acum că acea cale nu’I folosesce la nimic, ca tocmai acel cari trebue să le proteje și scape nu numai că rămân indiferenți, dar nncă sprijină pe călăii lor, ce trebue să facă ele ? Ori câtă bună-voință ar avea pentru casa de Austria, ori cât devotament ar păstra lui Frantz Joseph, poporul român e silit, în interesul sfiu propriu, să-și întorrcă spatele, să se strângă în jurul drapelului național și să declare resbel chiar acelora în care pusese tdtă speranța lui. Acesa nu o va face din punctul de vedere al orgoliului sau amorului său propriu, ci din punctul de vedere a l legitimei apărări, al conservației săle. Națiunele nu se mai sacrifică apoi ca vitele la măcelăria, cel puțin în centrul Europei. Dăcă se mai permite în Rusia contra popoarelor barbare din Asia, spiritul public european s’a modificat mult de când cu progresele cari s’au făcut de jumătate secol încolce. S’au înlăturat luptele pentru religiune, dar au început acelea pentru conservarea și unitatea naționalităților. Noi românii de dincolce de Carpați dacă am stat calmi până acum, a fost că aveam încredere in înțelepciunea împăratului Austriei. AcjT când vedem că chiar el lasă jertfă pe frații noștrii șovinismului unguresc, nu mai putem sta indiferind. Când vedem pe nisce asasini infigând cuțitul desnaționalisării în sinul lor, ne este peste putință a nu da țipătul de disperare care cu timpul ne va împinge la o acțiune spăimentătdre. Când ținem acest limbagiu, nu o facem ca în contra unui vrăjmași, ci ca în contra unui om pe care voim să-l scăpăm de la uă catastrofă sigură. Crima din Coeni (Amănunte particulare) Causa Crimei Viu asta Jl a complecta mai bine notița ce vom dat la 15 curent st. vech, relativ la infamul omor din Comuna Isvoru Cătunul Coeni din județul Ilfov. In ziua de 13 curenți Anton Protopopa, arendașul moșii Coeni a d-lui Nicu Stefanescu, a bătut porumbu cu mașina pentru care a scos ómcul din sat luând de adjutori pe alți 2 greci anume Stamate nepotul său ce se afla in serviciu la Haralambie Protopopas, frate cu Anton, și pe un alt nepot Costică, ce se afla in Comana In serviciul lui Zisu Protopopas, tot frate cu Anton. Notați bine, ca Anton, Haralambie și Zisu Protopopas sunt frați buni, toți arendași, iar Greci Stamate și Costică nepoți buni ai lor. Ei mai au și alți nepoți, incă 5, veniți toți din Grecia acum 2 ani aduși fiind de Haralambie. Pornind mașina, au mers bine până la orele 2 p. m. când unul din baeți care era cu saci porumb de la mașina s’au rugat de grecu Costică a’l schimba de la sac, fiind prea grea. In acel timp vine și Stamate, care nu numai nu’l schimbă, dar pune mâna pe un lopată și bate pe om pene il lăsa lungit la pamânt, rupând de trupul lui 2 lopeți țiapene. La țipetele bactului sare In adjutoriul sau un alt frate al victimei, care întrebând pe grecu Stamate pentru ce omora pe fratele său acest grec 8cóte cuțitu și revolveru. Și trage, batu fuge in drum strigând, se aduna și a venit altă lume se vara ce e. Unu din ómeni înjură pe grec, atunci grecu Stamate vroind a sări peste porta, armat cum era, a fost reținut de Anton, unchiul seu care trâgândul din vârful porți au căzut amândouă grămadă. Dupa uâ îndelungata ciarta între greci din curte și ómeni din drum, fără niciun bârne, Anton a luat pe nepoții sai Costică și Stamate, iau băgat in casă, si iau încheiat cu cheia, iar dupa aceea a început a da bilete la ómeni. In care timp venind tatal baetului bătut și alte rude a întrebat pe Anton: „bine naștcule pentru ce mi-ați omorît baetu in batal“ Atunci Stamate și Costică ce se aflau închiși în odne încep a înjura, sparg ferestile se încerca a scote cercevelile pentru a eși afară și ne putând eși au început a trage focuri de revolver pe ferestra, însă nu în ameni, ci in streșina casei care e tara ciuruita. La care zgomot alergând lume, Anton au intrat în bucătărie, focurile au încetat momentan fără victime, însă au reînceput din nou, Anton trăgând din bucătărie în carne vie rănind de marte pe un om Toma, ce se află în spital la Bucuresci, iar cel mort este împușcat din casă, pe feresta de către Costicăscu Stamate asemenea și cel l’alți răniți. Văzând lumea un mort căzut, alți 3 răniți, căzuți la pământ, alții răniți ușor luându-o la fuga, copii și fetele ce au fost la mașină țipând, focurile continuând înainte sau înspăimântat și au fugit care nu nimerea drumul de frică. Atunci Grecii au eșit din casă Înspăimântați de vederea victimelor, cari zäceau la pământ, în cele mai grozave chinuri. Fuga asasinilor Âujind alarma și țipetele în sat strigând, săriți: „ómeni buni că grecii ne-au împușcat copii,* criminalii au eșit din casă au eșit din sat și au rupt’o de fugă, fugind la fratele séu, alăturea tot în Coeni, anume Haralambe, aci dânduli-se 3 cal de câtva un alt grec Neculache, ce se afla In serviciului Haralambie, au fugit în comuna Greaca, la un alt grec anume Neculache, care le au procurat 2 căruțe din care un căruță au luat pe Costică și pe Stamate, apucând după cum se zice direcțiunea spre Giurgiu. Cu tote acestea se zice ca acești 2 greci sunt tot aci ascunși, în pădurea Coeni, unde au fost vâjuți de băeți ce pasc vitele, în ziua de 16 curent, carora le-au luat mămăligă din traista ne având ce mânca. Anton Protopopos cu căruțașii Nastasache din Greaca iau luat direcțiunea spre Comana la fratele său Zisu și fiind urmărit de primarul comunei Isvor au fost prins in pădurea Comana, dupa un gana ca de 7 kilometre, fiind ca căruțași Nastasache vârându-se urmărit de primar au dat bici cailor. Mulțumită primarului înainte de a eși din pădure au fost ajunși și prinși, și înmânați primarului comunei Comana. Aci, ln primărie, a venit Zisu, a convorbit cu fratele seu Anton, a spus că e revoluție, a bătut telegraf, și cu trenul de sâră, a sosit armata, procurorul, judecătorul de instrucție, prefectul etc. care toți vin ln Coeni și când colo, ce văd, liniște, afara de bocetele femeilor, rudelor și orfanilor mortului și răniților. Se constată ca justiția a fost amăgită de Zisu, și ca vinovați sunt acești 3 frați arendași greci cu nepoții lor, iar nu țâranii dupe cum pretind el. Vedeți mișelie, ei omora, el bat, el jefuesc și tot el reclamă ajutorul armatei. Zisa Protopopa. Acum pentru a cunosce pe adevaratul autor al nerușinatei crimei trebue a cunosce antecedintele numiților greci, frații Protopopas, și anume Zisu, Haralambie și Antonis și ale nepoților lor Costică și Stamate, plus alți 5 nepoți, cari nefiind amestecați în acest complot, ’l las în pacea Domnului, căci și lor le va veni rândul a ’și da sema de faptele lor mai curând sau mai târziu. Încep a ve descrie întâi pe Zisu fratele cel mai mare. Acum 20 ani, Zisu Protopopal, plecând din Patrie, au venit în léra, pe care cutreierând’o tara nici ua avere, s’au așezat în comuna Radovanu din Ilfov, făcând negoțul de cârciumar. Venind câ’l merge bine, a adus din Patrie pe al 2-lea frate, Haralambie, facându’l tot cârciumar. La un timp mai încóce, au aduseși pe Antonios, frate mai mic și făcându’și negoțul lor cu băuturi otravitore, au făcut bani, de unde în urma s’au făcut arendașii d-lui Nicu Stefanescu la Coeni, unde a fâcut bani prin diferite mijloce, de unde a devenit acest Zisu, arendaș al moșiei Comana, în tovărășie cu un alt grec Vasilcopulo, cât timp au fost în Coeni s’au purtat fórte aspru cu țerani’., a scos revolverul se împușce pe țăranul Stan Pana din Coen^ pe Tudor Ungureau din Ciumata, pentru diferite motive, umblând până în ziua de sfi armați până în eiul, ca și cum s’ar afla în Turcia. Devenind arendașul moșiei Comana, spoliat pe locuitorii, dovada petițiile ce se afla la Ministerul Domeniilor din anii 1890 și 1891, iar cranii din Budeni, fiind mai deștepți, i-au dat un bună tritité la în anul 1891, dupa ce mai íntaiu l’au desarasat, finit pentru care s’au trimes armata din Giurgiu, împreună cu parchetul. Iasă a râmas tot el vinovat ca și acum Cum a dus’o cu tovarășul lui Vasilcopulo, lumea o sole, căci în cele din urma a fost nevoit a se desface, cum o duce cu țâranul din Comana, se póte cerceta. Cum a indrăsnit a aduce armata și justiția din Bucuresci, în cazul de față, se vede. In anul 1884, pe când era arendaș încă la Coeni, aflând ca prin moșia lui au trecut mocanii cu oile, i-a urmărit, i a ajuns, a dat cu arma în el, i-a speriat, a adus oile la obor, a pus 3 martori mincinoși, ca sa spue că atunci, când el a închis oile mocanilor, se aflau in moșia lui, cu condiție ca globa ce va lua de la mocanii, sâ impartă cu acești 3 martori mincinoși. El a luat 400 lei amenda și martorilor le-a dat câte un leu. De acest fapt, scie Stan Panu din Coeni fiind cu el în acest timp și care trăesce și azi, plus altele care nu le pot scrie nici pe 3 cale. Haralambie Protopopal Al douilea frate Haralambie, actual arendaș al moșiilor Coeni Ghica și Costești din Olt — fiind cârciumar în Radovan, s’a facut mai bogat ca Zisu, s’a facut arendaș în Radovan — in care timp au bătut mai multă lume. A împușcat un om. A făcut lucru mușama prin protecția unei înalte persane al cărui nume il fac din respect pentru acea persona—acest fapt incâ’i prospat înaintea omenilor, se póte constata în comuna Radovan, cine voesce a se convinge). A devenit arendaș al moșii Coeni Ghica, s’a purtat cu omenii mai mult turcește — ’la șicanat în diferite moduri pena acum 2 ani când ómenii au fost nevoiți a’l da un sdravânu bârne, atât lui cât și inginerului adus de el — și spre a -și resbuna pe omeni au adus din Grecia 7 greci nepoți ai lui din care cei mai spânzurați și nelegiuiți sunt Costică și Stamate autori materiali ai omorului de a fi —cărora le-a pus la disposiție arme și munițiuni (cartușe) spre a înspăimânta lumea, și resultatul se vede. Acum pe iarnă acest Haralambie venind pe drum și ajungând un evreu în pădurea Comana, au tras 6 focuri de revolver în aer și când l’a întrebat viziti de ce da focuri a röspuns: Se speriu evreii. Au primit diferite reclamații de la locuitori — care reclama in contra nepotului lui Stamate ca le sperie copil cu atâtea împușcaturi dupa vite și ómeni și Haralambie răspunde: Bravo Palicar, lasă sâ va împușce ca sa deveniți ómeni de treba. Antonia Protopopas Se iau pe Antonia care fiind in tovărășie cu Zisu, fratele său, în orice moment îl cauți, el e armat cu iatagan scurt și revolver.— A împușcat 2 capre ale unui om din Coeni fiindca ajunsese in moșia lui , ar fi împușcat și pe om insa acesta fugise. Lucru ce ușure se póte constata când cineva va voi. Au rîs de femei cât poftesci, a adus ln moșia Coeni pe țigani Catirilești cari bântue cu hoțiile— a vîndut acum în iarnă la ómeni cu 24 lei pogonul de păduri mici cu condiție țâranul sâ ia lemnele—sâ are locul și sâ’i pue cu pepeni și la tomna sâ il lase liber—ómenii au scos lemnele cu buturugi cu tot, au arat locul și când era a’l pune cu pepeni l’a luat el de a pus porumb—este just acesta? Nepotul său Stamate a provocat omorul infam in ziua de 13 curent, nepotul a împușcat pe ferestra, în aer, Anton a intrat în bucătărie, a tras cu arma în carne vie și numai atunci a împușcat și nepotul in carne vie. Acum fratele său Zissu în ziua de 16 curent a plecat la Bucuresci cu ispravnicelul Chitin, frate cu cel rănit numit Toma promițându-i lui Toma rănitul căruța cu osii de fer, ca să spue la instrucție că nu este împușcat de Anton, dar de Stamate— câci deja Toma mărturisise d-luî jude instructor ca este împușcat de mâna lui Anton. Sigur ca omul în fața promisiunii va ceda. Dar sa se cerceteze fosta soți in Chitin la Toma la spital ? a stăruit cineva de el a nega ce a spus la Comana Toma rănitul d-lui judecător ? și sigur ca va afla cele de mai sus. Asta Jl 17 curent la orele 3 Zissu a plecat la Oltenița singur pentru a unge fetele sâ nu scârție, iar Haralambie e ac^ pânâ la orele 11, când va scria aceste rânduri, umblând și el după martori ca sa zica că numai Stamate a dat cu arma iar nu și Anton, adică vor din buna lor voe un grec a se acusa, care nu e prins pentru unul prins și depus. Suma socotita, dar sa vedem daca vor isbuti până în cele din urmă. Lucru ânsa cum nu e tocmai la locul lui căci un grec e depus anume Anton iar Haralambie și Zissu liberi caută a gasi martori prin diferite promisiuni—spre a învinovăți pe Stamate și Costică și a scapa pe Anton, lucru la care vor ajunge daca vor fi lăsați liberi—dar de unde justiția póte lua pe Stamate și Costică acesta va spune-o Haralambie și Zissu după ce și ei vor fi depuși, spre a nu conrupe pe marmartori, în cas contrariu, nu se va face nimic. Grecul Stamate Stamate autorul scandalului este nepot bun d-lui Anton Zisu și Haralambie, adus acum 2 ani din Patrie, fiind In serviciu la unchiu sau Haralambie s’a ținut numai de bucluc. Dupa cât spune Voicu G. Dinu din Ciumați, Costantin Fragner, Radu Dr. Bercu și alți inși, acum 2 ani a împușcat In mâna pe Panu Luca din Ciumați, gâsindul trecând prin pădure, dar rana nefiind gravă,—omu nu a mai reclamat—In fine a făcut mai multe nebunii pânâ In ziua de 13 curent, când infundându-se a fos nevoit a fugi. Acum intrebare este : știe d. Haralambie Protopopal ca nepotul seu Stamate împușca dupe amul ? Ca a împușcat In mâna pe Pană Luca ? Eu Jic da. Este adevarat ca arme și cartușe s’au cumpărat de Stamate cu banii lui Haralambie ? Ca fiind că sunt trecuți în condica între socotelele moșii. A mustrat sau nu Haralambie pe nepotul său Stamate pentru aceste fapte ? Nu—ca daca’l mustra nu se mai făcea — Prin urmare cine e autorul moral și intelectual al crimei de azi ? Lumea și justiția il vor găsi. Tot ce am scris nn’l decăt purul adevér—cine voesce a se convinge, omeni de cari vorbesc mai sustruesc, asemenea cei din Radovan, prin urmare se pute constata tot ce am scris aci. Regret, că justiția necunosc nic nimic din tote acestea a plecat prea grăbită, erodând, ca numiților li se imputa numai faptele de la 13 curent. Va vei comunica cele ce voi mai afla. Avis Statului și particularilor ași da moșiile Ia arendă numai grecilor. Avis Camerei de a’l Împământeni cu duiumu, pentru moment ar fi mai nemerit a le interzice grecilor dreptul de a fi arendași—ne fiind împământeniți, fiindca ei când nu pot scote la capat cu țâranul aduce nepoți paliari din patrie, pe care -i urmază până la dinți—spre a speria lumea. Numai spre a prinde curagiu și li se infunda. Vâ reg uzați de aceste notițe asta cum veți crede de cuvința, ne fiind e spus prin ele decât purul adevar și nu pe larg dar fórte ingust. Cum au fost nepoții ? Cum, s’au facut din cârciumari astaji arendași, de 190000 lei? Veți deduce d-vóstra daca sunt sau nu corecți.