Romanulu, iunie 1892 (Anul 36)
1892-06-10
544?......... ! ! Chestiunea dilel împăratul Franz Iosif la Buda Pesta. — Bulgaria și Austria. Un Te-Deum s’a celebrat; primatul Vassary a oficiat: Imparatul, Curtea, Corpul diplomatic, miniștrii, numerose deputațiuni asistau. Primatul a rostit un discurs mișcător în care a lăudat rarele virtuți ale Suveranului și credința nesdruncinată a Ungariei, împăratul a primit apoi deputațiunile. Respungând la discursul președintelui Camerei Magnaților, Maiestatea sea a exprimat bucuria că încrederea sea uneihile virtuți ale națiunei unguresci și mai cu semn ale Magnaților a fost justificată de marele avânt luat de Ungaria și de crescerea forței întregii monarhii. La discursul rostit de contele Szapary ca șef al deputațiunilor municipalitaț lor, imperatul a respins mulțumind tuturor populațiunilor Ungariei, făra deosebire de naționalitate sau de religie pentru dovezi de de iubirea lor tradițională pentru casa imperiala, a espimat ferma speranța de a se putea bisui în orice cas pe tote poporele Ungariei. Imperatul a mulțumit de asemenea președintelui.Camerel deputaților pentru expresiunea omagiilor Camerei; el a reamintit pe marii patrioți unguri de acum 25 ani, al căror spirit trǎesce încă în țară. Discursurile imparatului au fost primite prin aclamări frenetice. Recepțiunea deputațiunilor a ținut doua cosuri și jumătate și a dat loc la niște manifestații entusiaste și constante. Aici, cu ocazia jubileului încoronării lui Franț Josef, un serviciu divin s’a celebrat la biserica catolică din Botta in presența d-lui Burian, agent diplomatic al Austro- Ungariei, a personalului aceleași agenții în uniformă în presența d-nei Buian, a d-lui Grecoff, ministrul Afacerilor streine și a numeroșilor membrii al coloniei. D -nii Grecoff și corpul diplomatic au făcut apoi visită de felicitări d-lui Burian. Agenția a arborat pavilionul; sora a fost prîns la d. Burian la care au asistat notabilii coloniei. Agenția era iluminată. Meu și al țârei va aduc iiele Mele mulțu'i miri. Ea declar închisă sesiunea extraordiinară a corpurilor legiuitore. Carol, i Urmază semnăturile miniștrilor. închiderea parlamentului Erî, Mercuri 27 Mai 9, s’a dat citire la Adunarea deputaților de către d. Lascar Catargiu, președintele consiliului miniștrilor, și la Senat de către d. Al. Lahovari, ministrul afacerilor streine, următorului mesagiu regal pentru închiderea sesiunei Corpurilor legiuitore, Domnilor Senatori, Domnilor Deputați, Chiamați, mai ales, pentru a face posibilă aplicarea din vremea nouilor budgete, Domniele Vostre, doritori de a realisa acele reforme cari au constituit programul guvernului Meu, nu ați voit să ve despărțiți fără de a începe cel puțin, marea operă care ea v’ați devotat. «Astfel, votând legea organisărei ministerului de interne și aceea a erviciilor administrative exteriore, a’ți îndrumat reforma administrativa către un bun și repede sfârșit. «Prin legile creditului agricol, a tabelelor de prețuri pentru moșiile ce se vînd in loturi mici și a spitalelor rurale, ați ținut sâ arătați, cât de vie este îngrijirea Domnielor-Vóstre pentru pătura cea mai numerasa a Statului român. «Cazărmile, pușca cu repetiție, pentru cari Domniele-Vóstre a’ți votat mijlocele necesare, vor completa întărirea armatei, scutul vieței nóstre de stat independent. «Votând legea organisărei ministerului instrucțiunei publice, ați pus temelia pe care, cu patrioticul și luminatul Domnielor Vóstre concurs, guvernul Meu va putea da Țerei reforma învățământului pe care de atâta vreme ea o aștepta. Domnilor senatori, Domnilor deputați, «Opera de reforme necesara organismului nostru de Stat nu se póte coprinde în cadrul unei sesiuni. Munca neobosită și hotarîrea statornica pe care o întrerupe numai închiderea acestei scurte, dar rodnice, sesiuni este uă garanție puternică, că acea operă o veți săvirși’o. In numele Marele incendiu din Brăila Corespondentul nostru din Brăila ne scrie : In ziua de 26 curent, pe la orele 1 p. m. un mare incendiu a izbucnit la proprietatea d-lui G. Petrovici, după calea regală, alături cu casele moștenitorilor Th. Apostola. In mai puțin de 2 ore focul a cuprins trei clădiri Învecinate. Cu tot sprijinul dat de pompieri, a fost imposibil să se potă localiza până in momentul acesta. Tot aparatul administrativ este la fața locului pentru menținerea ordinei și paza mărfurilor scose din prăvălii. Lipsa mare de apă se simte, serviciul comunid a pus la disposiția pompierilor lacalele sale. Focul a luat naștere din camerile de locuit de deasupra rachieriei Pascu Solomoneanu. Pagubele se pot evalua după acum aproximativ la 260.000 lei. Proprietățile erau asigurate. Vom da amănunte. Căsătoria principelui Ferdinand Răspunsul Majestăte) Sele Reginei la adresa de felicitare trimisă de d. președinte al Senatului. D-lu. George Gr. Cantacuzino, președinte al Senatului. Bucuresci. Bucuria Țorei a fost și va fi totdeuna pentru Mine cea mai mare dorință. Rog pe Prea Puternicul Dumnezeu, ca tinera Principesă să fie pentru scumpa Noistră Patrie o adevărată benedicțiune. Elisabeta. Răspunsul, Alteței Sale Regale Ducelui și Alteței Sale Imperiale Ducesei d’Edimburg, la adresa de felicitare trimisă de D. președinte al Senatului. D-lüí George Gr. Cantacuzino, pre ședinte al Senatului. Bucuresci. Mulțumim amenduos Senatului României pentru urările atât de caldurose ce ne exprimă cu ocasiunea atât de fericita, care unesce ambele Nóstre Familii. Facă Cerul, ca Fiica Nóstrá sé Se arétá demnă de afecțiunea cel se arétá de către noua Sa Patrie de adopțiune, și se sce a câștiga inima și simpatia poporului român, cu tata tinerețea și neexponența Sea. Ducele și Ducesa d'Edimburg. Răspunsul A. S. R. Principelui Leopold la adresa de felicitare trimisă de D. președinte al Senatului. D-lui George Gr. Cantacuzino, președinte al Senatului Bucuresci. Vo rog se bine-voiți a trasmite Senatului expresiunea unei Nóstre recunoscințe pentru urările de fericire ce Ne aț exprimat in numele Seui, cu ocasia logodnei Principelui Ferdinand, și simțimintele de lealitate al căror interpret ai fost Domnia-ta. Nuci, nu încetăm de a face urări caldurose pentru prosperitatea României. Leopold. Răspunsul Majestatel Sale Reginei la adresa de felicitare trimisa de d. Președinte al Adunărei deputaților. D-lui General G. Manu, președintele Adunărei deputaților. București. Primiți deplinele Mele mulțumiri și fiți interpretul sentimentelor mele ROMANULU, 10 IUNIE pe lângă Adunarea deputaților; de departe, ca și de aprope, viitorul Terei Nostre nu póte înceta un minut măcar, ca să umple întrega Mea cugetare. Elisabeta. Uă scrisore a Regelui, către d. Lascar Catargiu Scumpul MIU președinte al consiliului «Vestea fericita a logodnei prea iubitului Meu nepot cu Principesa Mana de Marea Britanie și Irlanda, a fost primita de Țăra Intrega cu un adevarata bucurie. Din tote unghiurile României, din orașele cele mai mari, din satele cele mai depărtate, am primit nenumărate felicitări. Corpurile legiuitare, înaltul cler, tote autoritățile constituite, armata, consiliurile judetiane, comunale, cetațienii din tote clasele societarei, un șir nesfărșit, de la cel mai mare pana la cel mai mic, au ținut a se uni cu fericirea ce resimt la sevărșirea unui eveniment așa de însemnat pentru Dinastia Mea. Aceste caldurose urări, dovedi de simpatie și de iubire pentru Moștenitorii Coronei, sunt tot de la data la garanție puternica de strânsa legătură, între Țară și Tron, pentru fericirea României. Dumnedeu, care cârmuesce arta popórelor, să binecuvinteze acesta scumpa unire. Constat încă ua dată cu fericire, că ați fost cu adevărat dar, scumpul Meu președinte al consiliului, „sâ fii tot la cârma afacerilor Statului și la acesta mult important epoca a României și a Mea. Ași fi dorit se mulțumesc fiecâruia în parte, dar în fața acestui mare număr de felicitări, care cresce încă în fiecare zi, trebue să te rog, ca se exprimi mulțumirile Reginei și ale Mele, cele mai vii, tuturor cari cu inima și cu sufletul s’au unit la manifestarea acestor simțiminte de patriotică bucurie. Primesce, scumpul Meu președinte al consiliului, cu acesta fericită împregiurare, pentru Noi toți, încredințarea simțimântelor Mele afectuose.“ CAROL. CURIERUL SCIINȚIFIC Sumarul: De câți ani e pământul.— Populațiunea lumei: învățații așa numiți geologi au aflat, ca tot la 10,500 ani, vine din nou pe pământul nostru câte un period de catastrofe de ghiața și potop de apa, când în urma ruperilor de nori ca parte a pământului se cufunda sub apa. Asta o dovedesce și diluviul. Cea mai de aprope catastrofa se póte ascepta pe la anii 6400 fiind ca cel din urma diluviü, după cronologia nostra, a fost înainte de asta cu 4000 de ani, ceea ce de altmintrelea se pote sei și din tradițiune. Cea mai mare ovââ pentru a căuta sunt de altfel și tradițiile Tătarilor, Indienilor, ba chiar și a semințiilor sălbatice din America, dar mai ales istoria Egiptenilor și a Chinesilor, care ne duce în timpurile vechi cu 4000 de ani Înainte de Christos. Ac nise de uâdată ne lasă în întuneric, ceea ce este cu atât mai surprinselor cu cât istoria lor originara din acele timpuri ne arata, ca numitele popore au avut un cultura înaintata încă cu mii de ani înainte de aceea. In urma acesta aprope sigur, ca evenimentele au fost înetrerupte printr’un catastrofa elementara, ce a venit pe pământ, și care a nimicit orice cultura esistenta mai Înainte, și catastrofa acesta n’a putut fi altceva decât deluviul, dinaintea caruia omenii s’au refugiat pe cele mai înalte vârfuri de munți de unde, după cum istorice se constata, s’au coborât iarăși ia șesuri și vai maeia ce apa a scatui, continuând cultura nimicită. Dupe cele din urma statistice, în Europa sunt 357 379,000 locuitori, in Asia 852 954.000, in Africa 163 963.000, in Amerca 121.713.OUO, în Australia 3 230.OUO In Insulele Racitice 7.420.O00 in Regiunile polare 60.000. In total omenirea de peste tot parnumul se urca la cifra de 1 miliard si 480 mi ione. In cât privesce desti.a omenirei, ea este deosebita în diferite continente, ținând socotela de întinderea acestora. Acesta desime, in Europa este îndoită decât acea din Asia, iar acesta este întreită decât acea din Africa. Acestei desime, socotită în deosebite țări, este cea mai mare în Belgia, apoi în Olanda, după care vine în Englitera, și după acesta Franța. DIN LUME Generalul belgian Brialmont, după cum se telegrafiază din Bruesella, a trecut în retragere. Regele, i-a adresat un sens are, prin care îl mulțumesce pentru partea ce a luat la organizația țerii și ridicarea fortificațiilor de la Maas. Generalul a privit pentru alegerile iminente în Belgia un candidatură liberală pentru Bruxella. Numele generalului Brialmont e cunoscut și publicului nostru. El a fost experiui când cu proiectarea fortificațiilor în România. Sinucideri în armată. Se scrie din Budapesta, că acolo iar sau intamplat doua sinucideri In armată. Tot atâtea s’au intamplat in septemâna trecuta. De asta data sau sinucis doul soldați de la regimentul Maria Teresia. Foile unguresci spun, că ambii sinuciși au fost îndemnați la acest nenorocit gând de brutalitățile locotenentului Pritsch. Cei sinuciși sunt baron Wilhelm Mainville, caporal și un soldat infanterist. Căsătoria contelui Herbert Bismarck. Din Fiume se anunță, că cununia contelui Herbert Bismarck cu contesa Hoyos va avea loc totuși in Viena, și anume in palatul Paiffy. Palatul se renoveza cu totul, deorece cu prilegiul nunții vor fi mai multe petreceri la care va asista și principele Bismarck. Un discurs al dî Stambuloff După cum se telegrafiază din Sofia, la un banchet al ofițerilor in Gurubleni, Stambuloff a ridicat un toast semnificativ. A zis că Bulgarii nu nutresc nici uă veleitate rasboinica și nu vor ataca pe nimenea. Bulgaria va continua liniștită calea progresului și civilisațiunii. Décanse o va provoca cineva, va sti fiecare bulgar să-și implinesca datoria și se va arăta in ora pericolului ca un operator nefricos și vitéz. r și de cari nici nu viséza el, sunt aduse cu bucurie de tatăl de familie, pentru soție și copii. Friedrich Jacobs. D-Zeu n’a făcut pe femee din capul bărbatului, pentru ca sĕ nu'l stapânéscu pe acesta ; nici din picióre, ca sĕ nu’l fie sclava; ci a format’o din cósta sea, ca sé’l fie mai aprope de inimă. Talmudul. Unde bărbatul și femeia se îmbrațișaza strâns și cu credință, acolo se formeza cercul, cercul cel tare, în care locuesc cele mai sublime bucurii omenesc. Friedrich Hebbel. Familia este izvorul binecuvlntărei poporelor, căsătoria este basa și fundamentul familiei. Luther. Fără căsătorie e spânzurată în aer moralitatea nostra, numai în viața familiara își câștigă ea fundamentul, adevaratul caracter omenesc, ua ființa, ce se înalță către cer în istoriile de iubire și de fidelitate. Bogumil Göle. Intre soți să fie mijlocitor numai cerul, nu și altui strein. Adam Oehlenschlager. Soția este jumătatea omului; soția este cel mai bun amic; soția este rădăcina bogăției, a plăcerilor și a virtuții. Israelit. DIN ALBUMUL DRAGOSTEI Culegere de aforisme asupra femeilor, dragostei și căsătoriei IN PARADISUL PAMKNTULUI Nimic nu înlânțuesce mai mult de vatră, de patrie și de omenire, ca ua căsătorie fericita. Burlacul nu este al nimănui, este un cosmopolit, un jidov rătăcitor, fara odihnă, necontenit în calatorii fara scop. H. Zschokke. Dragostea casnicul este puternica, mai puternica ca intrega lume; dar In momentul când îndoiala cade intr’însa, este nimicita ; deasa este ca un somnambul, care cu siguranta minunata pate sa trăca peste locurile cele mai periculose ; de ’i chiama insa cineva pe nume, cade numai decât jos. Sören Kierkegaard. Neobosit se lupta spiritul gânditor ca sa afle ce este vecinicia ; cine nu se ține pe inima soție și copil, acela în pace binecuvântată se simte legat de marea putere a vieții nóstre. Gustav Freytag. Intr’ua lume, în care totul se clatină, este necesitate de un punct fics, de care sa se póta omul susținea Acest punct este vatra căsniciei; vatra acesta nu este inse uă piatra tare cum fic omenii, ci uă inima, și inca vnL a femeii. 1. Michelet. Căsătoria este basa moravurilor bune, pe cari le nutresce și le susține, descepta și ușurărâ virtutea. Nenumarate jertfe ale egoismului, la cari burlacul abia gândesce FELURIMI Cruijimea dervișilor. — Corespondentul Ziarului Daily News din Cair dă amănuntele urmatore asupra dervișilor din Serra: Dervișii percurg mai bine de un sută de leghe fără să se atingă, decât vă dată de fluviu. Înlăturând astfel patrulele egiptene. Intr’un sat, pe care îl ocuparu mai multe ciasuri și sâvîrșirâ acte de cruzime neaurită asupra femeilor și copiilor, dintre caii tăiarâ în bucăți mai mulți. Detașamentul corpului de dromaderi îl fugări, dar nu’i putu prinde. Uă furtună de nisip le-a ajutat fuga. Chinezii la Berlin. Există actualmente la Berlin patru Chinezi, care s-au însurat cu femei berlineze, d-nn Gu-Sinvo Wong-Alchim, The-Entschim și Kok Kwangsow. Aceste patru persone sunt amplaiați ai firmei Taen-Arr-Hee. D-nul Taen-Arr- Hee-Tien, împreuna cu fratele său, Taen- Hee-Tien, cei două șefi ai firmei, au luat și el de neveste femei europene. Aâ vorbă la sfârșit. La club.—Un membru Zicea unui prieten al său : — Eu prefer, când mǎ voia însura, sâ iau uâ femee mică. — Pentru ce asta? îl întrebă prietenul. — Pentru că între doua rele trebue sa alegi pe cel mai mic. La un restaurant. — Baete, ce ai rece ? — Piciorele, d-le. Nu-s In stare să merg de frig ce mi-i la piciore. Intre două prietine.—Elena jicea Martel . — Iți spun, că Cleopatra are sinul fals ! — Dar cine ți-a spus ? — Bărbatul meu, care l’a venut. 1 SCIRI ECONOMICE * Operațiunile cerealelor efectuate în portul Brăila la 24—26 Main st. v. Porumb 2800 60 8.15 Magazie „ 1300 601/* 8.15 » 1600 S68/* 8.20 » 2100 61‘/a 8.42 */» „ 950 58/» 7.80 » 2600 581/» 7.85 „ » 7800 59l/i 8.10 Caic » 1100 611/* 8.421/» » 7000 59 V» 8.12'/a „ 2300 58 7.85 „ „ 1320 60 8.25 , 1600 60 8.171/» * 4700 59 8.05 „ Orz 3800 45 6.90 «