Romanulu, august 1892 (Anul 36)
1892-08-05
ANÖL AL 36-LEA—EdițU ll-a Yoesce și vei putea. ABONAMENTE: 42 lei pe an în totaléra; 60 lei „ „ streinătate. ANUNCIURI: Pag. IV linia 20 bani; P. HI 1 lei. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrăncate se refusă.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația farului. EXEMPLARUL 15 BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE țILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI \BMPIOARE... BANI . •• " .Ai*" A Luminéza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesc: LA PARIS, la d-nil Lorette, rae Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis rue Faub. Montmartre -Adam, Bd Raspail 105 bú IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote biurourile postale din țară și străinătate. BULETIN Bucuresti 23/4 Cuptor Asta-IT se deschide parlamentul englez. Deși nu putem să ne așteptăm la nimic înainte de opt zilile, până când va veni în desbatere adresa, totuși din zihua de adică altă atmosferă politică domnescă In Englitera. Până acum partidele nu ’și au dat intențiunile lor pe față despre cea ce au de gând să facă. S’a vorbit că guvernul conservator ar face încercări pe lângă camera ronilitor să anuleze alegerile, ar voi să proroge Camera comunelor până la Februarie sau să se retragă la cel mai mic conflict când ar rămânea în minoritate. Dar se pare că tóte acestea au fost sein răspândite fără nici un temeiu. Pe de altă parte s’a spus că sumă de lucruri despre d. Gladstone, i s’a atribuit preocuparea asupra unor reforme radicale. Dar până acum nimic nu se scră positiv. Este drept că a schimbat de mai multe ori cuvinte cu colaboratorii săi asupra personelor care au să compue noul minister, însă nu a hotărît nimic, nu a voit să tocmască pielea ursului pe câtă vreme el se află în pădure, cum zice cu drept cuvânt un confrate francez. De asemenea a ținut forte secret planul ce va întreprinde dupe deschiderea parlamentului și după venirea sa la putere. Va presenta numaidecât în sesiunea din Februarie Parlamentului proiectul de lege pentru homerule în Irlanda ori va aștepta câtva timp pentru a face acesta introducere, sau chiar, lăsândul fără termen, va pune pe același plan alte reforme care intereseza direct statul englez, cum este de exemplu plata deputaților care va face să fie susținut de opiniunea publică engleză in lupta mea cu Camera lorzilor? Nimeni nu ne póte spune, căci nimeni nu a intrat în consiliul Șeilor, și trei ei singuri sunt forte discreți ca să dea pe facă planul lor. «Vor trece șase luni de la căderea lordului Salisbury și reuniunea Parlamentului,zice un corespondent din Londra al unui ziliar francez. «Daca liberalii vor anunța planul lor de pe acum, ei vor da ocasiune minorității conservatdre de a se înțelege în acesta vreme de șase luni asupra celor mai bune mitjloce de a’l dâmma. Singurul lucru ce are să facă este de a profita din contra de acest lung pericdl de vacanțe pentru a se înțelege între el și a cimenta unirea diferitelor grupuri. Confratele nostru parisian prevede prin urmare că Adunarea cea nouă englesă nu va lucra nimic acum și că munca sa producatore va începe In Februarie viitor. Poate să fie bine informat. Insă scrii tot din Londra către alte fiare, și chiar filiare englezesc, preved desvelirea programului liberal cu cea dintéia ocasiune care nu se va mărgini numai la proectul de lege homerale, ci se va întinde și la alte reforme, între care și modificarea legei electorale. D. Gladstone a înțeles că un partid, oricât de glorios ar fi trecutul seu, trebue să mergá cu spiritul timpului, cu progresul. Poporul, clasele muncitore, până acum nedreptățite, în Englit era mai mult decât oriunde, trebue să intre și ele în drepturi egale cu cele lalte clase. Unde până acum numai cei bogați puteau să pătrundă în Parament, pentru că trebuiau să cheltuiască la alegeri și pe urmă să nu aibă cu ce trăi, neavând nici uă diurnă, d. Gladstone voea ce să introducă sistemul democratic din mai tote statele constituționale, ca orice muncă să fie plătită. Bătrânul liberal, în sfârșit, e hotărât să dea oă lovitură puternică organisațiunei actuale a statului englez care, deși în unele punluri este liberală, în altele este aristocratică în cel mai înalt grad. Munca va fi grea, dar cu ajutorul poporului englez el va isbuti. Când este vorba a se da autonomia unui popor și a se câștiga reforme folositore mulțimei, nici Camera lorzilor, nici Regina nu se mai pot împotrivi, pentru că nimeni nu póte resista spiritului adus de timp, cum nimic nu pote resista torentului din munte. In Englitera trebue să ne așteptăm la uă schimbare șicura internă. Cât pentru politica estonă, deși d. Gladstone a fost totdeuna pentru principiul naționalităților și constituirea statelor mici de subt diferite imperii, se pare că și a mai schimbat opiniunea și a devenit mai circumspect. Causa principală este desigur situațiunea Engleterel față cu Rusia în Asia și față cu Franța în Egipt. Interesul Marei Britanii cerând prin urmare a se asigura în aceste două ponturi, noul guvern nu pate decât se urmeze calea celuilalt și se încline mai mult în partea întreitei alianțe care asigură pacea și tot deuă dată posesiunile engleze în Indii și Egipt. Rusii au și început expediția la Palmir care este vecin cu Indiile, nu va putea decide Gladstone să se închine dinaintea acestui act și să lase să se facă fără a umili țărarea. El va urma la rândul său politica de infânare contra Rusiei și va aștepta timpul ca să fică jos mâna și altor puteri când vor ajunge se răspândescă tererea în populațiuni. tescu a găsit că un om nu se póte plimba sca pe cheia fara a avea vre-uâ intentiune rea și l’a arestat. Arestatul a protestat de inocenta lui, inde funcționarul Regiei n’a voit să’i libereze decât în urma unor interverțiuni energice cari au cautat sa’i dovească ca nu pate să aresteze pe nimeni fara ce fi găsit asupra lui obiecte da contrabanda. Deși cestiunea nu prea pare însemnata din puntul de vedere a’l formei, dar din punctul de vede a’l fondul este forte grava. E vori libertatea individuala a cetățenilor, și acesta trebue să ne preocupe serios. Este ceva neadmisibil ca un funcționar, fie ca esces de zel, fie ca interes pentru a storce câtiva lei, îmbatânduse, cum a făcut Stefan Christescu, se caute a face venatore de ómeni pe marginea cheiului și a’i aresta fara nici un drept și fara nici uă caută. Legile nóstre prescriu anume cazuri când cineva pate să fie arestat, lipsit de libertate. Orice arestare, care ese din cercul acelor legi, este un abuz, și acela care uzeza de puterea ma pentru a’l săvârși merita pedepsa cea mai aspră. Cetățianul arestat era un cismar din oraș. Fiind sarbatore, el s’a dus la uă cârciuma pe marginea cheiului, a petrecut două trei ore acolo și apoi a plecat spre casa. In acel timp funcționarul Regiei l’a întâlnit și l’a arestat fără sa gasesca nimic asupra lui. A sevârșit prin urmare un călcare de lege, a comis un atentat la libertatea individuala. Trebue deci pe de ua parte justiția se intervie și Direcția Regiei se’l distitae. Stim că administrația centrala este forte scrupulosa când se atinge de violarea legilor și de aceia avem credința că ea Își va face datoria, pentru a da exemplu și altor cutezători. Nu e bine să ne lase la din rcțiunea unor bețivi cari nu cunosc nici regulile bunei cuviințe, nici legile ce sunt puși sé aplice. Ni s’a asigurat de unele persone că acest Ștefan Chirițescu pe unde a fost in funcțiune a făcut scandaluri și a sevârșit abuzuri de putere de felul celui citat mai sus, pentru a buzunări pe cetațieni. Noi înse nu punem temeri pe zgomote, înse constatăm faptul de la Giurgiu și cerem pedepsirea funcționarului pentru el. Nevikoff, din fondurile de ocupațiune, suma de 68,000 franci. U notă a d-lui Hitrovo, cu data de 20 ianuarie 1888 adresată departamentului asiatic, face cunoscut că misiunea lui Novikoff a devenit grea din cauza măsurilor severe ale autorităților bulgare și sfârșesce de a întrebuința dinamita ; ea cere cartușe de la fabricele imperiale, și expedierea lor la Rusciuc, unde era așteptat prințul Ferdinand. Agenția Balcanică adaugă că orice silințe de acum înainte, de a contesta autenticitatea acestor documente, devin ridicule ; guvernul bulgar mai posedă încă un număr orecare de piese a căror publicare va urma. Agenția Balcanică desminte de asemenea setrea expediată din Berlinghazajul Tribuna după care guvernul bulgar, bazându-se pe documentele secrete ruseșci, ar avea de gând să ceară puterilor regularizarea Bulgariei. Agenția Balcanică, adaugă că opiniunea publică în Bulgaria se miră că un aseminea scrie s’a putut da din Berlin, unde există uă censură aspră contra scrrilor false. Prin publicarea acestor documente, a căror autentiticitate este probată, guvernul bulgar nu are altceva în vedere decât a denunța Europei manogerile nelegale ale diplomației rusesci. Respectul legilor Se constată pe tata fana ca respectul legilor n’a pătruns In spiritul tuturor funcționarilor nostril. Bunul plac e pus totdeuna d’asupra oricăror alte consideratiuni. Sunt funcționari care, daca se gasesc Investiti cu vre-uâ demnitate, cred ca le ești“ permis totul. Dumineca trecuta s’a întâmplat la Giurgiu un abus de putere din partea unui funcționar al Regiei monopolului tutunurilor care probeza cu prisos acea ce susținem noi. Gardul clasa II _Ștefan Ghics Bulgaria și Husia Agenția Balcanică ne transmite următorea telegramă : Funcționarul rus care a publicat hârtiile secrete, publică o lungă scrisere amănunțită, comentând 6 documente moî de asemenea publicate cu numerile și datele lor și în astfel de forme încât ele pun capăt oricârei discuțiuni, stabilind în mod definitiv și irefutabil autenticitatea lor. Aceste hârtii relevăză în cele mai mici ale săle amănunte teme circumstanțiale, organizația complotului de la 1887 contra principelui și în care locotenentul rus Kalopkoff și negustorul Novikoff, aveau rolul principal. Ei au fost trimeși la Sofia sub falsul pretext de a vinde arme Bulgariei. Spre a ascunde focul lor și a adormi bănuelile autorităților bulgare, conjurații au obținut un decret imperial, autorizând furnisarea de către fabricele imperiale de pusei și revolvere. In același timp se prepara lovitura de la Burgas. Din ordinul șefului departamentului asiatic No. 1068 de la 18 Noembre 1887 d. Hitrovo era însărcinat să pluiască în acest scop lui VINERT, 5 AÜGUST, (24 IULIE), 1892 Scirl de ia băl Lacul-Sărat, 21 Iulie, 1892. D. Moldoveanu, unul dintre aprigii luptători pentru causa românismului, primind un scrisore din partea studenților universitari prin care-1 anunță de sosirea lor Sâmbătă 25 curent. In stațiunea balneară Lacul Sărat, cu concursul a vreuă trei studenți aflători aici al d-lor Ciocasan, Bratu, dr. Lungu etc., convocau o intrunire pentru 5 ore p. m. in salonele casinului. La 5 și jum. în fata unui public numeros ședința se deschide sub președinta d-lui Ciocasan. Dupa nisce discuțiuni adevărat patriotice intre d nii dr. Apostoleanu, Ciocasan, C. P. Docan, Baboianu, Lascar, I. Antoniu, dr. Lungu și George. C. Ion, se redacteza următorul proces verbal: Proces verbal Intrunindune astazi spre a stabili modul primirii studenților universitari și serbările ce se vor da în scopul străngerei unui fond pentru ridicarea statuei nemuritorului român C. A. Roseti, ideie pornita din inițiativa studentlor am decis urmatorele: 1. Ne am constituit un comitet alegând de președinte pe marele filantrop Gh. Basarabeanu, vice președinți dr. I. Apostoleanu, C. Ciocasan , secretari Lascar I. Antoniu, Ernest Niculescu. 2. In flina de 25 curent d. Ciocasan vice-președinte și d-nii Moldovanu, Baicoianu, George C. Ion și Lascar I. Antoniu, membrii, vor primi pe studenți la gara Brăila unde li se va da adresele Incuartizarel lor. 3. La sosirea lor in Lacul Sarat vor fi primiți de d. președinte și întregul comitet. 4. La orele 5 p. m. se va da un concert de către studenții universitari în parc, unde se va plăti intrarea 1 leu. 5. Seara la orele 9 va avea loc un bal în sala casinului a cărei intrare va fi de lei 2 de fiecare persona. 6. In fiua de Sâmbătă 25 c. toti insitatorii ce vor intra în stațiunea balneara vor plati taxa de 50 bani. 7. Locatarii și propietarii sunt rugați a contribui cu ce vor vor precum și a ilumina seara casele lor. 8. Duminică 26 c. se va da un banchet la participarea căruia se va plati prețul stabilit. 9. Banii concertului, intrarea și baiii vor fi încasate de către d. casier d-rul A. Lungu care apoi ’i va da d-lul președinte, al comitetului central al ligei culturale pentru fondul statuiei C. A. Rosetti, G. O Basarabeanu, dr. I. Apostoleanu, C. Ciocasan, Nae Moldoveanu, dr. Lungu, George Bauaba, Giani, Lascar I. Antoniu, George C. loan, P. Arbore, Alexandrescu, G. Pantia, I. Mateescu, T. Saulescu, Pirnog, N. Ionescu, G. Hagiopol, dr. Mihăilescu, Nicolae Tipei, Popescu, Nicolescu, etc. I Sfaturi contra holerei Cine nu tremură, audind de ua epidemie de holera? Cu tote acestea bala -n sine nu este atât de ingrozitore, incât sa nu se pota omul feri de ea, chiar in cas de epidemie. Cholera un astfel de bula, este care, din fericire, permite a se lua măsuri prin cari se se puta omul pune la adăpost de dânsa. Contagiunea cholerei provine numai din varsaturile bolnavilor, cu cari se pote răspândi la alte persane și ajunge în tot felul de obiecte cu cari se lațesce mai departe. Astfel de obiecte sunt de: paturi, haine, mâncări, apă, lapte și alte liquide. Cu acestea se pute lati epidemia chiar daca se afla pe ele sau In ele va rămășița cât de mică din vărsătură, fie ea și neobservabilă cu simțurile nóstre, împrăștierea în alte locuri se produce astfel ușor prin aceea, ca bolnavi de cholerare( persane ce au fost bolnave, sau cari au venit în atingere cu choleric), părăsesc locuințele lor de mai înainte crezând ca astfel să scape de pericol. De acesta e cu atât mai necesar d’a admonia sé se paziasca omul, cu cât pe două parte la părăsire póte fi deja infectator pe de alta printr’un viată potrivită și urmare a măsurilor ce vom arăta mai jos se pote feri mai bine în căsnicia obicinuită decât In străinătate, mai ales decât ln călătorii. In timpul holerei să se ducă ln vrăă cât se pote de regulată. Esperiența a arătat, că tote deranjările digestiunei favorizăzâ cu deosebire îmbolnăviri de hholera. De aceea trebue să se fereascâ fiecare de tot ce pote produce indigestiuni, precum mâncarea și băutura peste măsura, mai ales mâncarea de bucate greu de mistuit cu deosebire de acelea ce strică stomacul și produc diarie. Daci totuși se ivesce diarie, atunci e de făcut cât se pote de repede apel la consiliul medicului. Se nu mănânce nimeni nimic din ua casă unde domnesce holera. Astfel de nutrimente prin care se pate ușor transplanta bóla, ca de, pâme, legume, lapte, unt, brânza prospata sunt de ocolit, ori să se mănânce numai fierte, mai ales de laptele nefiert să se ferească omul. Orice apă, ce pote fi murdărita să fie ocolită. Astfel de apă este cea din fântâni din locuri tare locuite, din bălți, din lacuri, din agredicte, din rîuri, deorece acesta conține de regulă multe necurățenii; cu deosebire periculosa este apa ce a fost murdărita într’un fel orecare prin vărsături de boleric). Cu privire la acesta e de îndreptat atențiunea mai ales la aceea, ca lăturile provenite de la curățirea vaselor și rufelor murdare să nu ajungă in fântâni și in locuri de păstrat apa, ba nici măcar in apropiere de ele. Cea mai bună pază contra murdărirea apei de fântână o dau tuburile de fier, cari scot apa direct din pământ, și nu de la un mica alunesime a acestuia (fântâni abisinice). De nu e posibil să se procure apă sigura ca fiind curată, atunci e bine să se