Romanulu, august 1892 (Anul 36)

1892-08-05

ANÖL AL 36-LEA—EdițU ll-a Yoesce și vei putea. ABONAMENTE: 42 lei pe an în tota­léra; 60 lei „ „ streinătate. ANUNCIURI: Pag. IV linia 20 bani; P. HI 1 lei. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrăncate se refusă.—Artico­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația farului. EXEMPLARUL 15 BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ț­ILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VIN­TILA C. A. ROSETTI \BMPIOARE.­.. BANI . •• " .Ai*" A L­uminéza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesc: LA PARIS, la d-nil Lorette, rae Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis rue Faub. Montmartre -Adam, Bd Raspail 105 bú IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUS­TRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote biurourile postale din țară și străinătate. BULETIN Bucur­esti­ 23/4 Cuptor Asta-­IT se deschide parlamentul englez. De­și nu putem să ne aș­teptăm la nimic înainte de opt zilile, până când va veni în desbatere a­­dresa, totuși din zih­ua de adi­că altă atmosferă politică domnescă In En­glitera. Până acum partidele nu ’și au dat intențiunile lor pe față despre cea ce au de gând să facă. S’a vorbit că guvernul conservator ar face în­cercări pe lângă camera ronilitor să anuleze alegerile, ar voi să proroge Camera comunelor până la Februarie sau să se retragă la cel mai mic conflict când ar rămânea în minoritate. Dar se pare că tóte acestea au fost sein răspândite fără nici un temeiu. Pe de altă parte s’a spus că sumă de lucruri despre d. Gladstone, i s’a atribuit preocuparea asupra unor re­forme radicale. Dar până acum ni­mic nu se scră positiv. Este drept că a schimbat de ma­i multe ori cu­vinte cu colaboratorii săi asupra personelor care au să compue noul minister, însă­ nu a hotărît nimic, nu a voit să tocmască pielea ursu­lui pe câtă vreme el se află în pă­dure, cum­­ zice cu drept cuvânt un confrate francez. De asemenea a ținut forte secret planul ce va în­treprinde dupe deschiderea parla­mentului și după venirea s­a la pu­tere. Va presenta numai­de­cât în sesiunea din Februarie Parlamentu­lui proiectul de lege pentru home­rule în Irlanda ori va aștepta cât­va timp pentru a face acesta introducere, sau chiar, lăsândul fără termen, va pune pe același plan alte reforme care intereseza direct statul englez, cum este de exemplu plata deputaților care va face să fie susținut de opi­­niunea publică engleză in lupta mea cu Camera lorzilor? Nimeni nu ne póte spune, căci ni­meni nu a intrat în consiliul Șeilor, și trei­ ei singuri sunt forte discreți ca să dea pe fac­ă planul lor. «Vor trece șase luni de la căde­rea lordului Salisbury și reuniunea Parlamentului,­­zice un corespondent din Londra al unui ziliar francez. «Daca liberalii vor anunța planul lor de pe acum, ei vor da ocasiune minorității conservatdre de a se în­țelege în acesta vreme de șase luni asupra celor mai bune mitjloce de a’l dâm­ma. Singurul lucru ce are să facă este de a profita din contra de acest lung pericdl de vacanțe pentru a se înțelege între el și a cimenta unirea diferitelor grupuri­. Confratele nostru parisian prevede prin urmare că Adunarea cea nouă englesă nu va lucra nimic acum și că munca sa producatore va începe In Februarie viitor. Poate să fie bine informat. Insă scrii tot din Londra către alte­­ fiare, și chiar filiare en­glezesc­, preved desvelirea progra­mului liberal cu cea dintéia oca­­siune care nu se va mărgini numai la proectul de lege home­rale, ci se va întinde și la alte reforme, între care și modificarea legei electorale. D. Gladstone a înțeles că un partid, ori­cât de glorios ar fi trecutul seu, trebue să mergá cu spiritul timpu­lui, cu progresul. Poporul, clasele muncitore, până acum nedreptățite, în Englit era mai mult de­cât ori­unde, trebue să intre și ele în drepturi egale cu cele l­alte clase. Unde până acum numai cei bogați puteau să pătrundă în Parament, pentru că trebuiau să chelt­uiască la alegeri și pe urmă să nu aibă cu ce trăi, ne­având nici uă diurnă, d. Gladstone voea ce să introducă sis­temul democratic din mai tote sta­tele constituționale, ca ori­ce muncă să fie plătită. Bătrânul liberal, în sfârșit, e ho­­tărât să dea oă lovitură puternică organisațiunei actuale a statului en­­­glez care, de­și în unele punluri este liberală, în altele este aristo­cratică în cel mai înalt grad. Munca va fi grea, dar cu ajutorul poporului englez el va isbuti. Când este vorba a se da autonomia unui popor și a se câștiga reforme folosi­­tore mulțimei, nici Camera lorzilor, nici Regina nu se mai pot împotrivi, pentru că nimeni nu póte resista spiritului adus de timp, cum nimic nu pote resista torentului din munte. In Englitera trebue să ne aștep­­tăm la uă schimbare șicura internă. Cât pentru politica estonă, de­și d. Gladstone a fost tot­deuna pentru principiul naționalităților și constitui­rea statelor mici de subt diferite imperii, se pare că­­ și a mai schim­bat opiniunea și a devenit mai cir­­cumspect. Causa principală este de­sigur situațiunea Engleterel față cu Rusia în Asia și față cu Franța în Egipt. Interesul Marei Britanii cerând prin urmare a se asigura în aceste două ponturi, noul guvern nu pate de­cât se urmeze calea celui­l­alt și se încline mai mult în partea în­treitei alianțe care asigură pacea și tot de­uă dată posesiunile engleze în Indii și Egipt. Rusii au și înce­put expediția la Palmir care este vecin cu Indiile, nu va putea deci­de Gladstone să se închine dinaintea acestui act și să lase să se facă fără a umili țăra­rea. El va urma la rân­dul său politica de infânare contra Rusiei și va aștepta timpul ca să­­ fică jos mâna și altor puteri când vor ajunge se răspândescă tererea în populațiuni. tescu a găsit că un om nu se póte plimba sc­a pe cheia fara a avea vre-uâ inten­­tiune rea și l’a arestat. Arestatul a pro­testat de inocenta lui, inde funcțio­narul Regiei n’a voit să’i libereze de­cât în urma unor interver­țiuni energice cari au cautat sa’i dovească ca nu pate să aresteze pe nimeni fara ce fi găsit asupra lui obiecte da contrabanda. De­și cestiunea nu prea pare însemnata din puntul de vedere a’l formei, dar din punctul de ved­e a’l fondul este forte grava. E vor­­i libertatea individuala a cetățenilor, și acesta trebue să ne preo­cupe serios. Este ceva neadmisibil ca un funcționar, fie ca esces de zel, fie ca interes pentru a storce câti­va lei, îmbatându­se, cum a făcut Stefan Christescu, se caute a face venatore de ómeni pe marginea cheiului și a’i aresta fara nici un drept și fara nici uă caută. Legile nóstre prescriu anume cazuri când cine­va pate să fie arestat, lipsit de liber­tate. Orice arestare, care ese din cercul acelor legi, este un abuz, și acela care u­­zeza de puterea m­a pentru a’l săvârși me­rita pedepsa cea mai aspră. Cetățianul arestat era un cismar din o­­raș­. Fiind sarbatore, el s’a dus la uă cârciuma pe marginea cheiului, a petrecut două trei ore acolo și apoi a plecat spre casa. In acel timp funcționarul Regiei l’a întâlnit și l’a arestat fără sa gasesca ni­mic asupra lui. A sevârșit prin urmare un călcare de lege, a comis un atentat la li­bertatea individuala. Trebue deci pe de ua parte justiția se intervie și Direcția Regiei se’l distitae. Stim că administrația centrala este forte scrupulosa când se atinge de violarea le­gilor și de aceia avem credința că ea Își va face datoria, pentru a da exemplu și altor cutezători. Nu­­ e bine să ne lase la din rcțiunea unor bețivi cari nu cu­nosc nici regulile bunei cuviințe, nici le­gile ce sunt puși sé aplice. Ni s’a asigurat de unele persone că acest Ștefan Chirițescu pe unde a fost in funcțiune a făcut scandaluri și a se­­vârșit abuzuri de putere de felul celui ci­tat mai sus, pentru a buzunări pe ceta­­țieni. Noi înse nu punem temeri pe zgo­­mote, înse constatăm faptul de la Giurgiu și cerem pedepsirea funcționarului pen­tru el. Nevikoff, din fondurile de ocupațiune, suma de 68,000 franci. U­ notă a d-lui Hitrovo, cu data de 20 ianuarie 1888 adresată de­partamentului asiatic, face cunoscut că misiunea lui Novikoff a devenit grea din cauza măsurilor severe ale autorităților bulgare și sfârșesce de a întrebuința dinamita ; ea cere car­tușe de la fabricele imperiale, și expedierea lor la Rusciuc, unde era așteptat prințul Ferdinand. Agenția Balcanică adaugă că orice silințe de acum înainte, de a con­testa autenticitatea acestor docu­mente, devin ridicule ; guvernul bul­gar mai posedă încă un număr ore­care de piese a căror publicare va urma. Agenția Balcanică desminte de asemenea setrea expediată din Ber­lin­ghazajul Tribuna după care guvernul bulgar, bazându-se pe do­cumentele secrete ruseșci, ar avea de gând să ceară puterilor regulari­­zarea Bulgariei. Agenția Balcanică, adaugă că o­­piniunea publică în Bulgaria se miră că un aseminea scrie s’a putut da din Berlin, unde există uă censură aspră contra scrrilor false. Prin publicarea acestor documente, a căror autentiticitate este probată, guvernul bulgar nu are alt­ceva în vedere de­cât a denunța Europei manogerile nelegale ale diplomației rusesci. Respectul legilor Se constată pe tata fa­na ca respectul legilor n’a pătruns In spiritul tuturor func­ționarilor nostril. Bunul plac e pus tot­­de­una d’asupra ori­căror alte considera­tiuni. Sunt funcționari care, daca se­ gasesc Investiti cu vre-uâ demnitate, cred ca le ești“ permis totul. Dumineca trecuta s’a întâmplat la Giur­giu un abus de putere din partea unui funcționar al Regiei monopolului tutunu­rilor care probeza cu prisos acea ce sus­ținem noi. Gardul clasa II _Ștefan Ghics­ Bulgaria și Husia Agenția Balcanică ne transmite următorea telegramă : Funcționarul rus care a publicat hârtiile secrete, publică o­ lungă scrisere amănunțită, comentând 6 documente m­oî de asemenea publi­cate cu numerile și datele lor și î­n ast­fel de forme încât ele pun capăt oricârei discuțiuni, stabilind în mod definitiv și irefutabil autenticitatea lor. Aceste hârtii relevăză în cele mai mici ale săle amănunte teme circumstanțiale, organizația complo­tului de la 1887 contra principelui și în care locotenentul rus Kalop­­koff și negustorul Novikoff, aveau rolul principal. Ei au fost trimeși la Sofia sub falsul pretext de a vinde arme Bulgariei. Spre a ascunde fo­cul lor și a adormi bănuelile auto­rităților bulgare, conjurații au obți­nut un decret imperial, autorizând furnisarea de către fabricele impe­riale de pusei și revolvere. In ace­lași timp se prepara lovitura de la Burgas. Din ordinul șefului departamen­tului­­ asiatic No. 1068 de la 18 Noembre 1887 d. Hitrovo era însăr­cinat să plu­iască în acest scop lui VINERT, 5 AÜGUST, (24 IULIE), 1892 Scirl de ia băl Lacul-Sărat, 21 Iulie, 1892. D. Moldoveanu, unul dintre aprigii luptă­tori pentru causa românismului, primind un scrisore din partea studenților univer­sitari prin care-1 anunță de sosirea lor Sâmbătă 25 curent. In stațiunea balneară Lacul­ Sărat, cu concursul a vre­uă trei studenți aflători aici al d-lor Ciocasan, Bra­­t­u, dr. Lungu etc., convoca­u o intrunire pentru 5 ore p. m. in salonele casinului. La 5 și jum. în fata unui public numeros ședința se deschide sub președinta d-lui Ciocasan. Dupa nisce discuțiuni adevărat patriotice intre d nii dr. Apostoleanu, Cio­casan, C. P. Docan, Baboianu, Lascar, I. Antoniu, dr. Lungu și George. C. Ion, se redacteza următorul proces verbal: Proces verbal Intrunindune asta­z­i spre a stabili mo­dul primirii studenților universitari și ser­bările ce se vor da­­ în scopul străngerei unui fond pentru ridicarea statuei nemu­ritorului român C. A. Roseti, ideie pornita din inițiativa studen­tlor am decis urma­­torele: 1. Ne am constituit un comitet alegând de președinte pe marele filantrop G­h. Basarabeanu, vice președinți dr. I. Apos­toleanu, C. Ciocasan , secretari Lascar I. Antoniu, Ernest Niculescu. 2. In flina de 25 curent d. Ciocasan vice-președinte și d-nii Moldovanu, Baico­ianu, George C. Ion și Lascar I. Antoniu, membrii, vor primi pe studenți la gara Brăila unde li se va da adresele Incuarti­­zarel lor. 3. La sosirea lor in Lacul­ Sarat vor fi primiți de d. președinte și întregul co­mitet. 4. La orele 5 p. m. se va da un con­cert de către studenții universitari în parc, unde se va plăti intrarea 1 leu. 5. Seara la orele 9 va avea loc un bal în sala casinului a cărei intrare va fi de lei 2 de fie­care persona. 6. In fi­ua de Sâmbătă 25 c. toti insi­­tatorii ce vor intra în stațiunea balneara vor plati taxa de 50 bani. 7. Locatarii și propietarii sunt rugați a contribui cu ce vor vor precum și a ilu­mina seara casele lor. 8. Duminică 26 c. se va da un banchet la participarea căruia se va plati prețul stabilit. 9. Banii concertului, intrarea și baiii vor fi încasate de către d. casier d-rul A. Lungu care apoi ’i va da d-lul președinte, al comitetului central al ligei culturale pentru fondul statuiei C. A. Rosetti, G. O Basarabeanu, dr. I. Apostoleanu, C. Ciocasan, Nae Moldoveanu, dr. Lungu, George Bauaba, Giani, Lascar I. Antoniu, George C. loan, P. Arbore, Alexandrescu, G. Pantia, I. Mateescu, T. Saulescu, Pir­­nog, N. Ionescu, G. Hagiopol, dr. Mihăi­­lescu, Nicolae Tipei, Popescu, Nicolescu, etc. I Sfaturi contra h­olerei Cine nu tremură, audind de ua epidemie de h­olera? Cu tote acestea bala -n sine nu este atât de ingrozitore, in­cât sa nu se pota omul feri de ea, chiar in cas de epidemie. Cholera un ast­fel de bula, este care, din fericire, permite a se lua măsuri prin cari se se puta omul pune la adăpost de dânsa. Contagiunea cholerei provine numai din varsaturile bolnavilor, cu cari se pote răs­pândi la alte persane și ajunge în tot felul de obiecte cu cari se lațesce mai departe. Ast­fel de obiecte sunt d­­e: paturi, haine, mâncări, apă, lapte și alte liquide. Cu acestea se pute lati epidemia chiar daca se afla pe ele sau In ele va rămășița cât de mică din vărsătură, fie ea și ne­observabilă cu simțurile nóstre, împrăștie­­rea în alte locuri se produce ast­fel ușor prin aceea, ca bolnavi de cholera­re( per­sane ce au fost bolnave, sau cari au ve­nit în atingere cu choleric), părăsesc lo­cuințele lor de mai înainte crezând ca ast­fel să scape de pericol. De acesta e cu atât mai necesar d’a admonia sé se pa­­ziasca omul, cu cât pe do­uă parte la pă­răsire póte fi deja infectat­or pe de alta printr’un viată potrivită și urmare a mă­surilor ce vom arăta mai jos se pote feri mai bine în căsnicia obicinuită de­cât In străinătate, mai ales de­cât ln călătorii. In timpul h­olerei să se ducă ln vră­ă cât se pote de regulată. Esperiența a a­­rătat, că tote deranjările digestiunei favo­­rizăzâ cu deosebire îmbolnăviri de hholera. De aceea trebue să se fereascâ fie­care de tot ce pote produce indigestiuni, precum mâncarea și băutura peste măsura, mai ales mâncarea de bucate greu de mistuit cu deosebire de acelea ce strică stomacul și produc diarie. Daci totuși se ivesce diarie, atunci e de făcut cât se pote de repede apel la consiliul medicului. Se nu mănânce nimeni nimic din ua casă unde domnesce h­olera. Ast­fel de nutrimente prin care se pate ușor transplanta bóla, ca d­­e, pâme, legume, lapte, unt, brânza prospata sunt de ocolit, ori să se mănânce numai fierte, mai ales de laptele nefiert să se ferească omul. Ori­ce apă, ce pote fi murdărita să fie ocolită. Ast­fel de apă este cea din fântâni din locuri tare locuite, din bălți, din lacuri, din ag­red­icte, din rîuri, de­ore­ce acesta conține de regulă multe necurățenii; cu deosebire periculosa este apa ce a fost murdărita într’un fel ore­care prin vărsă­turi de b­oleric). Cu privire la acesta e de îndreptat atențiunea mai ales la aceea, ca lăturile provenite de la curățirea vase­lor și rufelor murdare să nu ajungă in fântâni și in locuri de păstrat apa, ba nici măcar in apropiere de ele. Cea mai bună pază contra murdărirea apei de fântână o dau tuburile de fier, cari scot apa direct din pământ, și nu de la un mica alunesime a acestuia (fântâni abisi­­nice). De nu e posibil să se procure apă sigura ca fiind curată, atunci e bine să se

Next