Romanulu, septembrie 1892 (Anul 36)

1892-09-01

ANUL AL 36-LEA—Ediții fl­a­goesce și vei putea. ABONAMENTE. ANUNCIURI: 42 lei pe an In tota­l era; 60 lei „ „ streinătate. Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 lefi. Inserții și reclame 21el 15 BANI REDACTIBIlJi^ Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE Z­ILELE DE LUCRU ȘI DO1 CNEBBLI Ofmtor, VIATTILA C, A. ROSETTI JOI, 1 SEPTEMBRE, (20 AUG, st.y.) 1892 Loiminózá-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciurî sa primesc: LA PAKIS, la d-niî Lorette, me Caumartia 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bi« rue Faub. Montmartre—Adam, Bd Kaspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). EXEMPLARULm Scrisorile nefrancate se refusă.—Artico­­lele nepublicate se ard. Anundiuri și abonamente se primesc la administrația­­ ziarului. LA GENEVA, la Hannenstein și Vogler.—AUS­TRIA la Dukes, I Wollzeile­r—6, Viena Abonamente se pot face la tote biurourile­­ poștale din țară și străinătate. BULETIN București, 19­31 Gustar Interpretarea articolului 7 din re­gulamentul telegrafo-poștal a ajuns afi batjocură. Cel din urmă funcțio­nar de la telegraf, plătit din banii contribuabililor, tâlmăcesce acest ar­ticol după poftele sale, priimind sau refusând uă telegramă. Exemplele sunt numerose și nu e se nu se înregistreze de presa cotidiană câte un fapt arbitrar, comis de un im­piegat telegrafist pe contul bietului articol 7. Creerul cel mai ingust vine de-țl face un comentar asupra unui text de lege, îți refuză transmiterea unei telegrame pe arhhi-ridicolul mo­tiv, că «textul e in contra siguranței statului» și... basta , du-te și te salue la Dumnedeu. E imposibil cu d nil de la telegraf; arbitrariul, bunul plac, pofta inimei lor și d’asupra judecata Îngustă a unui creer pus la ordinele unor su­periori. Intele acestea un confrate, direc­torul unui­­ fiar din capitală, telegra­­fiază din Lacul Sărat, unul redactor al seu de a scrie un articol asupra răscule­i for anilor. Ce credeți ca face telegrafistul de la stația balneară? Negreșit, că trans­mite telegrama la Bucuresci. Ași, ți-ai găsit. Vorbele «răscula țăranilor» ’i-a cam lovit autjul, și fără a sta mult la gânduri, refuză transmiterea depeșei pe ridicolul motiv, că «con­­form art. 7 din regulament, ea nu se póte transmite la destinație.» «Siguranța statului» era în joc, «ordinea de lucruri stabilită» era amenințată, deci se transmitea tele­grama confratelui! Naivitate omenească, numele téu e direcția telegrafelor ! Dar gluma la­să parte, uă campa­­nie din cele mai seriose trebue de întreprins în contra ignoranței și a relei voințe ce domnesce la telegraf, uă luptă care să aibă de vâde uă interpretare justă și nu ridicola a articolului 7 din regulamentul tele­­grafo-poștal. Abuzul ce se face pe seama a­­supra acestui articol, trebue să dis­pară și va dispare. Purtarea unor subalterni de la po­liție e mai mult de­cât revoltatore. Alalta­ieri séra niște fete onorabile, însoțite de fratele lor, fiind im­­itate în grădina Cișmegiu, gardistul in loc să sprijene pe victime a voit să le aresteze, și a protejat pe agresori. A trebuit intervenirea publicului ca sé poată face pe gardist să revie la datoria lui, totuși nu mai înainte de a fi scos tesacu și de a fi lovit pe una din victime. Aspra un alt caz a venit să dea pe față reaua crescere și deprinde­rile abuzive ale unor polițiști. Duci domni au mers la secția a 6-a 80 reclame pentru că li s a furat nis­­ce obiecte—obiecte pe cari le-au și descoperit unde sunt. La secție au găsit trei sub-comisari înnotând în­­tr-un nor de fum de tutun. Datoria acestor funcționari era să asculte re­­clamația și unul din ei care era de serviciu să facă un început de an­chetă. Doi d­nii sub-comisari, ședând călare pe mese, cu câte un băț în mână și cu țigările Intr’alta s’au pus la vorbă cu reclamanții, arătându-se care de care mai cu cap, făcând strâmbături pretențioase In fața recla­­manților și cântând vorbele pe tóte tonurile de la soprano până la bas profund, pe când cu mâinele și cu tot corpul faceau gesturi largi ca la teatru de pantomine. Rezultatul a fost, că reclamanții s’au lipsit de serviciul inteligenților polițiști, au lăsat lucrurile lor pier­dute și pungașii nepedepsiți, încă vă dată s’a văz­ut, că în poli­ție nu e nici uă ordine, și agenții nici uă dată nu sciu cum trebue să 'și facă datoria. Pe lângă că acești omeni sunt recrutați din rândurile acelora cărora le e arîtă munca onorabilă, apoi nici șefii lor nu se ocupă se-i învețe cum trebue să’și facă datoria. Ar trebui să se convingă uă dată șefii poliției noutre, că poliția este facu­t pentru a se găsi tot­deuna în piciure la serviciul ordinei publice, deci la serviciul cetățenilor , iar nu cetățenii la serviciul poliției. Când un cetățean vine se adreseze uă plângere, poliția trebue se se gâ­­sească la datoria ei imediat, ori­când și ori­unde, ea trebue să asculte plângerea și să se misce fără replica și fără discuții. La noul agent al poliției stă necu­viincios în fața reclamantului și par­­lamentară, sofisticată în felul cum se pricepe el a sofistica, pe când in­teresele reclamantului suferă, legea și ordinea suferă. Din Berna primim să scrie imbu­­curatöre, că conferința interparlamen­tară a păcii a adoptat în unanimi­tate propunerea care spune că mem­brii conferinței vor supune, parla­mentelor lor respective uă moțiune, care invită guvernele lor a face să se recunoască printr’uă conferință in­ternațională principiul dreptului gin­ților al inviolabilității proprietății par­ticulare pe mare în timp de resbel. Congresul din Berna t­elegramă particulară a «Românului» Berna 30 August La banchetul oferit congresiș­­tilor de comitet la Lucerna de­putatul Ciuflea a ridicat un toast in sănătatea comitetului mulțu­mind pentru simpatica primire făcută romănilor. Dânsul a fu­rat republice­ elvețiene deplina prosperitate, putând fi pururea în fruntea marilor mișcări sa­lutarii pentru omenire. Toastul a fost viu aplaudat. Presa f­ranceză 91 BLAQARIA fiarele francese sunt incorigibile. De câte ori sunt în joc popare cari nu pot suferi pe Rusia pentru ten­dințele ei cotropitore, foile parisiene, mai cu semn, se năpustesc asupra lor și le încarcă de insulte. Ideia că Rusia va da concursul său Franciei ca sé ’și resiune contra Germaniei, care a umilit’o în 1870 și 1871, a făcut pe un număr oare­care de fran­­cesi să nu mai raționeze. Ura contra vrăjmașilor de acum 21 ani nu mai are nici uă considerație. Puțin le pasă francezilor, dacă un popor mic este sacrificat ambițiunei nemăsurate a rușilor. Tradițiunea po­porului de la 1879 a dispărut, tra­­dițiunea lui Napoleon III, care susți­nea principiul naționalităților și in­dependența poporeelor mici, nu mai are atil nici să valore înaintea co­mercianților republicani cari guver­­nără acum Francia. Mai intârn, au căutat să ne lovască pe noi în tote modurile. Ei au stă­ruit la congresul din Berlin să se dea Rusiei Basarabia și să se im­­pue împământenirea evreilor în masă de către România, ei au voit să dea Dunărea Austro-Ungariei. Mulțumită vise unor circonstanțe, cari nu de­­pindeau nici de ruși nici de fran­­cezi, noi am scăpat de evrei și am conservat Dunărea; însă acum a venit riadul Bulgariei. Acesta țară pentru că s’a opus a sări din lac in puț, a trece de subt, jugul tur­cesc subt cel rusesc, voind a rămâ­nea liberă pe destinele ei, a căz­ut in disgrația celor din Petersburg, și cel din Paris, ca se placa acelora in cari au pus totä speranța lor, țin­isonul tuturor alomenielor și tutu­ror nedreptăților ce se fac bulga­rilor. Toți sciü limbagiul presei ruse până acum contra vecinilor noștrii de peste Dunăre ș­i acela al presei franceze. Ele nu­­ au cruțat nimic. Au reprodus ori­ce putea sa compromi­tă existența statului bulgar și s’au revoltat contra acelora cari îi susțin. Acum altă ocasiune li s’a dat. Cu ocasiunei unei intrevorbiri între un chiarist strein și d. Stambuloff, acesta din urmă a <zis, că poporul bulgar susține și iubesce at­ât pe prințul Ferdinand cât și pe miniștrii ac­tuali. Acesta declarație nu a plăcut u­­nei foi parisiane, XIX Siecle. Vor­bind despre ea, se esprimă ast­fel: «D. Stambuloff voes ce se susție, că are cu sine și cu prințul Ferdi­nand opiniunea poporului bulgar. Ar­gumentul nu este decisii, fiind-că popo­rul bulgar este încă prea tînăr și prea neesperimentat pentru a avea u­ opi­­niune netedă. De la puținul timp de când există, a văz­ut multe schim­bări și le-a indurat cu multă supu­nere, care nu permite nici de­cum de a crede, că are uă voință bine hotărîtă. Dar alături cu supunerea maselor, sunt conspirațiunile cari nasc necontenit, de cari d. Stambu­loff se plinge și pe cari le suprimă cu asprimea cunoscută. Aceste conspira­­țiuni nu sunt d­e ele singure vă probă, că sistemul d-lui Stambuloff nu este aprobat de toată lumea în Bulgaria ? Nu probă că ele are neli­niștea acelora, cari voesc indepen­dența națională și cari se tem că politica brutală și violentă a dicta­torului să nu espue câte­va­­ zile­­ era la tote pericolele ?» Acest limbagiu tot ar mai fi per­mis fiarelor rusesci, căci ele cred, că dacă Rusia a ajutat să se eman­cipeze Bulgaria de subt jugul turcesc pentru scopurile ei, ea e detare să intre la un nou jug. Nu înțelegem însă pe un «jliar republican să vie să susție robia poporelor. , Bulgaria are atit un guvern na­țional. Acesta e destul, ca să fie în­țeles de ori­ce popor, fie el cât de tînăr și cât de mărginit in educa­­țiunea politică. Dacá animalul are instictul conservării și simțul binelui și răului, cu atât mai mult omul trebue să-l aibă. Cât pentru conspirațiuni, ele nu au nici uă valore în ochii omenilor serioși, pentru că ele nu sunt pro­vocate de interese naționale, ci nu­mai de ambițiuni orbe și de auzul străinului. Conspirațiuni au fost și sunt încă și în Francia ; dar acesta nu probeza, că poporul frances nu voesce și nu iubesce Republica și guvernul republican. Déci ar trebui să admitem opiniunea foiei parisiene, atunci Boulanger era espresiunea o­­piniunei publice și acei cari l’au ur­mărit, l’au gonit peste graniță și i au redus la trista stare de a se sinu­cide, au fost nișce dictatori, nisce criminali cari merită cea mai aspră critică. Noi nu credem acesta. Guvernul frances­c și-a făcut datoria­rea către el. Tot așa Își face datoria guvernul bulgar către conspiratorii cari sunt mult mai vinovați de­cât Boulan­­giștii, pentru­ că daca unii lucrau pentru că idee de organisare a sta­tului pe nisce baze mai largi, cei­lalți s’au făcut instrumentele străine pentru a compromite independența țărei lor. D. Stambuloff și prințul Ferdinand sunt prin urmare iubiți de popor, fiind­că națiunea bulgară vede în el aspirațiunele ei. -------- »—■ Mersul ch­olerei — Prin fir telegrafic — In privința mersului cholerei, A­­genția română ne transmite următo­­rele telegrame cu data de a<jl : Francia Dóul copii și un femeie detrăna ad­ mu­rit de hholera la Saint-Ouen. Patru decese choleriforme s’au ivit la satul Sarcelles. ■* An fi au fost 71 cașuri de hholera și 17 decese In Havre. * S’au deschis servicii noul pentru hho­­lerici la spitalele P­ité și Charité din Paris. S’au semnalat vr’ua 30 cașuri noul, 3 decese, in spitale și unul In Paris. Germania Cașul de h­oler a semnalat ieri in Ber­lin nu a fost mortal. In districtul Schleswig au fost pom­­ieri 100 cașuri și 82 decese. * Un cas s’a constatat la Leipzig, un cas la Neustadt în Mecktemburg, amândoue la indivizi veniți din Hamburg. * Dumineca au fost 457 cașuri de h­o­lera in Hamburg și 202 decese; ieri 447 cașuri și 173 decese (139 cașuri și 48 decese pana la amiada. In total, de la 18 August, 2621 cașuri și 989 decese. Ungaria dă observație medicala de cinci s’a ordonat pentru casetorii cari vin din Galiția, Bucovina și Germania. Serbia Consiliul sanitar a decis in fața primej­diei h­olerei de a propune suspendarea serviciului vagonelor directe cu Austro - Ungaria. Anglia Compania de navigație Donald a sus­­pendat serviciul de la Hamburg in A­­frica. ♦ Dóal germani care locuesc In City Road (Londra) s’au îmbolnăvit de hholera. S’au constatat doua cazuri choleriforme pe bordul vaporului Beibac sosit la Gra­vesend din Hamburg ; vaporul a fost pus în carantina ; bolnavii trimeși la spital. Niște simptome choleriforme s’au consta­tat la 4 evrei ruși sosiți la Liverpol. Elveția Consilul Federal opreșce cu începere de la 2 Septembre intrarea și transitul peș­telui, icrelor, etc. care vine din Rusia, Germania, Belgia si Francia. FI a trimes autorităților cantonate, instrucțiuni pentru cașul de epidemia de h­olera. Danemarca Da carantina s’a impus provenințelor porturilor germane ale Balticei, porturilor francese ale Mânecii și Ocenului Atlantic și porturilor belgiana. America . Qud­ul sanitar din New Yark a ordonat un carantina de 3 <­ire pâna la 5 pentru tote corăbiile cari vin din porturile infec­tate. ♦ Tote porturile oceanului Atlantic s’au închis bastimentelor venite din porturile infectate. Afacerea Mores Doctorii și profesorii de arme as­cultați au declarat, c­ă căpitanul Mayer nu avea nici un causă de inferiori­tate in duelul cu d. ae Mores. Deposiția d-lui Leo Paxil aduce un viu incident; d. Guerin, unul din martorii duelului, traiesc pe d. Leo Paxil de ticălos infan. Curtea a achitat pe d. Morei și pe martori. ....... -- ii—■—wmmmmi ---------­ Afacerea de la Brusturoasa Corespondența particulară a «Rom­ânului» Moinescl» 16328 August 8­2 Domnule director. Intr’unul din numerile trecute ale Românului am cetit la Informațiunii căte-va cuvinte despre revolta de la Brusturasa. Vé pot spune cu siguranță, că in­­formațiunea ce ați căpătat era lip­sită de temeri. Nu din causă că proprietarul nu a voit să le dea pămănt de arătură, s’au revoltat țăranii, ci incă din ce causă . Pe valea Trotușului, de la Comă­­nesci In sus, sunt niște păduri se­culare, proprietăți ale fraților Ghicu­­iesci, cari le-au dat­­ n­esplonsa­rea așa -j fisei societăți anonime (fosta Göetz). Acesta societate ’și instalază fe­­restr­e sistematice și au început a corecta albina riului Trotușul, pen­tru ca se le servesca la transportarea butucilor pe riu în jos.—încă vre-vă câți­va ani și vom vedea și munții

Next