Romanulu, septembrie 1892 (Anul 36)
1892-09-01
ANUL AL 36-LEA—Ediții flagoesce și vei putea. ABONAMENTE. ANUNCIURI: 42 lei pe an In total era; 60 lei „ „ streinătate. Pag. IV linia 20 bani; P. III 1 lefi. Inserții și reclame 21el 15 BANI REDACTIBIlJi^ Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DO1 CNEBBLI Ofmtor, VIATTILA C, A. ROSETTI JOI, 1 SEPTEMBRE, (20 AUG, st.y.) 1892 Loiminózá-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciurî sa primesc: LA PAKIS, la d-niî Lorette, me Caumartia 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bi« rue Faub. Montmartre—Adam, Bd Kaspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). EXEMPLARULm Scrisorile nefrancate se refusă.—Articolele nepublicate se ard. Anundiuri și abonamente se primesc la administrația ziarului. LA GENEVA, la Hannenstein și Vogler.—AUSTRIA la Dukes, I Wollzeiler—6, Viena Abonamente se pot face la tote biurourile poștale din țară și străinătate. BULETIN București, 1931 Gustar Interpretarea articolului 7 din regulamentul telegrafo-poștal a ajuns afi batjocură. Cel din urmă funcționar de la telegraf, plătit din banii contribuabililor, tâlmăcesce acest articol după poftele sale, priimind sau refusând uă telegramă. Exemplele sunt numerose și nu e se nu se înregistreze de presa cotidiană câte un fapt arbitrar, comis de un impiegat telegrafist pe contul bietului articol 7. Creerul cel mai ingust vine de-țl face un comentar asupra unui text de lege, îți refuză transmiterea unei telegrame pe arhhi-ridicolul motiv, că «textul e in contra siguranței statului» și... basta , du-te și te salue la Dumnedeu. E imposibil cu d nil de la telegraf; arbitrariul, bunul plac, pofta inimei lor și d’asupra judecata Îngustă a unui creer pus la ordinele unor superiori. Intele acestea un confrate, directorul unui fiar din capitală, telegrafiază din Lacul Sărat, unul redactor al seu de a scrie un articol asupra răsculei for anilor. Ce credeți ca face telegrafistul de la stația balneară? Negreșit, că transmite telegrama la Bucuresci. Ași, ți-ai găsit. Vorbele «răscula țăranilor» ’i-a cam lovit autjul, și fără a sta mult la gânduri, refuză transmiterea depeșei pe ridicolul motiv, că «conform art. 7 din regulament, ea nu se póte transmite la destinație.» «Siguranța statului» era în joc, «ordinea de lucruri stabilită» era amenințată, deci se transmitea telegrama confratelui! Naivitate omenească, numele téu e direcția telegrafelor ! Dar gluma lasă parte, uă campanie din cele mai seriose trebue de întreprins în contra ignoranței și a relei voințe ce domnesce la telegraf, uă luptă care să aibă de vâde uă interpretare justă și nu ridicola a articolului 7 din regulamentul telegrafo-poștal. Abuzul ce se face pe seama asupra acestui articol, trebue să dispară și va dispare. Purtarea unor subalterni de la poliție e mai mult decât revoltatore. Alaltaieri séra niște fete onorabile, însoțite de fratele lor, fiind imitate în grădina Cișmegiu, gardistul in loc să sprijene pe victime a voit să le aresteze, și a protejat pe agresori. A trebuit intervenirea publicului ca sé poată face pe gardist să revie la datoria lui, totuși nu mai înainte de a fi scos tesacu și de a fi lovit pe una din victime. Aspra un alt caz a venit să dea pe față reaua crescere și deprinderile abuzive ale unor polițiști. Duci domni au mers la secția a 6-a 80 reclame pentru că li s a furat nisce obiecte—obiecte pe cari le-au și descoperit unde sunt. La secție au găsit trei sub-comisari înnotând într-un nor de fum de tutun. Datoria acestor funcționari era să asculte reclamația și unul din ei care era de serviciu să facă un început de anchetă. Doi dnii sub-comisari, ședând călare pe mese, cu câte un băț în mână și cu țigările Intr’alta s’au pus la vorbă cu reclamanții, arătându-se care de care mai cu cap, făcând strâmbături pretențioase In fața reclamanților și cântând vorbele pe tóte tonurile de la soprano până la bas profund, pe când cu mâinele și cu tot corpul faceau gesturi largi ca la teatru de pantomine. Rezultatul a fost, că reclamanții s’au lipsit de serviciul inteligenților polițiști, au lăsat lucrurile lor pierdute și pungașii nepedepsiți, încă vă dată s’a văzut, că în poliție nu e nici uă ordine, și agenții nici uă dată nu sciu cum trebue să 'și facă datoria. Pe lângă că acești omeni sunt recrutați din rândurile acelora cărora le e arîtă munca onorabilă, apoi nici șefii lor nu se ocupă se-i învețe cum trebue să’și facă datoria. Ar trebui să se convingă uă dată șefii poliției noutre, că poliția este facut pentru a se găsi totdeuna în piciure la serviciul ordinei publice, deci la serviciul cetățenilor , iar nu cetățenii la serviciul poliției. Când un cetățean vine se adreseze uă plângere, poliția trebue se se gâsească la datoria ei imediat, oricând și oriunde, ea trebue să asculte plângerea și să se misce fără replica și fără discuții. La noul agent al poliției stă necuviincios în fața reclamantului și parlamentară, sofisticată în felul cum se pricepe el a sofistica, pe când interesele reclamantului suferă, legea și ordinea suferă. Din Berna primim să scrie imbucuratöre, că conferința interparlamentară a păcii a adoptat în unanimitate propunerea care spune că membrii conferinței vor supune, parlamentelor lor respective uă moțiune, care invită guvernele lor a face să se recunoască printr’uă conferință internațională principiul dreptului ginților al inviolabilității proprietății particulare pe mare în timp de resbel. Congresul din Berna telegramă particulară a «Românului» Berna 30 August La banchetul oferit congresiștilor de comitet la Lucerna deputatul Ciuflea a ridicat un toast in sănătatea comitetului mulțumind pentru simpatica primire făcută romănilor. Dânsul a furat republice elvețiene deplina prosperitate, putând fi pururea în fruntea marilor mișcări salutarii pentru omenire. Toastul a fost viu aplaudat. Presa franceză 91 BLAQARIA fiarele francese sunt incorigibile. De câte ori sunt în joc popare cari nu pot suferi pe Rusia pentru tendințele ei cotropitore, foile parisiene, mai cu semn, se năpustesc asupra lor și le încarcă de insulte. Ideia că Rusia va da concursul său Franciei ca sé ’și resiune contra Germaniei, care a umilit’o în 1870 și 1871, a făcut pe un număr oarecare de francesi să nu mai raționeze. Ura contra vrăjmașilor de acum 21 ani nu mai are nici uă considerație. Puțin le pasă francezilor, dacă un popor mic este sacrificat ambițiunei nemăsurate a rușilor. Tradițiunea poporului de la 1879 a dispărut, tradițiunea lui Napoleon III, care susținea principiul naționalităților și independența poporeelor mici, nu mai are atil nici să valore înaintea comercianților republicani cari guvernără acum Francia. Mai intârn, au căutat să ne lovască pe noi în tote modurile. Ei au stăruit la congresul din Berlin să se dea Rusiei Basarabia și să se impue împământenirea evreilor în masă de către România, ei au voit să dea Dunărea Austro-Ungariei. Mulțumită vise unor circonstanțe, cari nu depindeau nici de ruși nici de francezi, noi am scăpat de evrei și am conservat Dunărea; însă acum a venit riadul Bulgariei. Acesta țară pentru că s’a opus a sări din lac in puț, a trece de subt, jugul turcesc subt cel rusesc, voind a rămânea liberă pe destinele ei, a căzut in disgrația celor din Petersburg, și cel din Paris, ca se placa acelora in cari au pus totä speranța lor, ținisonul tuturor alomenielor și tuturor nedreptăților ce se fac bulgarilor. Toți sciü limbagiul presei ruse până acum contra vecinilor noștrii de peste Dunăre și acela al presei franceze. Ele nu au cruțat nimic. Au reprodus orice putea sa compromită existența statului bulgar și s’au revoltat contra acelora cari îi susțin. Acum altă ocasiune li s’a dat. Cu ocasiunei unei intrevorbiri între un chiarist strein și d. Stambuloff, acesta din urmă a <zis, că poporul bulgar susține și iubesce atât pe prințul Ferdinand cât și pe miniștrii actuali. Acesta declarație nu a plăcut unei foi parisiane, XIX Siecle. Vorbind despre ea, se esprimă astfel: «D. Stambuloff voes ce se susție, că are cu sine și cu prințul Ferdinand opiniunea poporului bulgar. Argumentul nu este decisii, fiind-că poporul bulgar este încă prea tînăr și prea neesperimentat pentru a avea u opiniune netedă. De la puținul timp de când există, a văzut multe schimbări și le-a indurat cu multă supunere, care nu permite nici decum de a crede, că are uă voință bine hotărîtă. Dar alături cu supunerea maselor, sunt conspirațiunile cari nasc necontenit, de cari d. Stambuloff se plinge și pe cari le suprimă cu asprimea cunoscută. Aceste conspirațiuni nu sunt de ele singure vă probă, că sistemul d-lui Stambuloff nu este aprobat de toată lumea în Bulgaria ? Nu probă că ele are neliniștea acelora, cari voesc independența națională și cari se tem că politica brutală și violentă a dictatorului să nu espue câteva zile era la tote pericolele ?» Acest limbagiu tot ar mai fi permis fiarelor rusesci, căci ele cred, că dacă Rusia a ajutat să se emancipeze Bulgaria de subt jugul turcesc pentru scopurile ei, ea e detare să intre la un nou jug. Nu înțelegem însă pe un «jliar republican să vie să susție robia poporelor. , Bulgaria are atit un guvern național. Acesta e destul, ca să fie înțeles de orice popor, fie el cât de tînăr și cât de mărginit in educațiunea politică. Dacá animalul are instictul conservării și simțul binelui și răului, cu atât mai mult omul trebue să-l aibă. Cât pentru conspirațiuni, ele nu au nici uă valore în ochii omenilor serioși, pentru că ele nu sunt provocate de interese naționale, ci numai de ambițiuni orbe și de auzul străinului. Conspirațiuni au fost și sunt încă și în Francia ; dar acesta nu probeza, că poporul frances nu voesce și nu iubesce Republica și guvernul republican. Déci ar trebui să admitem opiniunea foiei parisiene, atunci Boulanger era espresiunea opiniunei publice și acei cari l’au urmărit, l’au gonit peste graniță și i au redus la trista stare de a se sinucide, au fost nișce dictatori, nisce criminali cari merită cea mai aspră critică. Noi nu credem acesta. Guvernul francesc și-a făcut datoriarea către el. Tot așa Își face datoria guvernul bulgar către conspiratorii cari sunt mult mai vinovați decât Boulangiștii, pentru că daca unii lucrau pentru că idee de organisare a statului pe nisce baze mai largi, ceilalți s’au făcut instrumentele străine pentru a compromite independența țărei lor. D. Stambuloff și prințul Ferdinand sunt prin urmare iubiți de popor, fiindcă națiunea bulgară vede în el aspirațiunele ei. -------- »—■ Mersul cholerei — Prin fir telegrafic — In privința mersului cholerei, Agenția română ne transmite următorele telegrame cu data de a<jl : Francia Dóul copii și un femeie detrăna ad murit de hholera la Saint-Ouen. Patru decese choleriforme s’au ivit la satul Sarcelles. ■* An fi au fost 71 cașuri de hholera și 17 decese In Havre. * S’au deschis servicii noul pentru hholerici la spitalele Pité și Charité din Paris. S’au semnalat vr’ua 30 cașuri noul, 3 decese, in spitale și unul In Paris. Germania Cașul de holer a semnalat ieri in Berlin nu a fost mortal. In districtul Schleswig au fost pomieri 100 cașuri și 82 decese. * Un cas s’a constatat la Leipzig, un cas la Neustadt în Mecktemburg, amândoue la indivizi veniți din Hamburg. * Dumineca au fost 457 cașuri de holera in Hamburg și 202 decese; ieri 447 cașuri și 173 decese (139 cașuri și 48 decese pana la amiada. In total, de la 18 August, 2621 cașuri și 989 decese. Ungaria dă observație medicala de cinci s’a ordonat pentru casetorii cari vin din Galiția, Bucovina și Germania. Serbia Consiliul sanitar a decis in fața primejdiei holerei de a propune suspendarea serviciului vagonelor directe cu Austro - Ungaria. Anglia Compania de navigație Donald a suspendat serviciul de la Hamburg in Africa. ♦ Dóal germani care locuesc In City Road (Londra) s’au îmbolnăvit de hholera. S’au constatat doua cazuri choleriforme pe bordul vaporului Beibac sosit la Gravesend din Hamburg ; vaporul a fost pus în carantina ; bolnavii trimeși la spital. Niște simptome choleriforme s’au constatat la 4 evrei ruși sosiți la Liverpol. Elveția Consilul Federal opreșce cu începere de la 2 Septembre intrarea și transitul peștelui, icrelor, etc. care vine din Rusia, Germania, Belgia si Francia. FI a trimes autorităților cantonate, instrucțiuni pentru cașul de epidemia de holera. Danemarca Da carantina s’a impus provenințelor porturilor germane ale Balticei, porturilor francese ale Mânecii și Ocenului Atlantic și porturilor belgiana. America . Qudul sanitar din New Yark a ordonat un carantina de 3 <ire pâna la 5 pentru tote corăbiile cari vin din porturile infectate. ♦ Tote porturile oceanului Atlantic s’au închis bastimentelor venite din porturile infectate. Afacerea Mores Doctorii și profesorii de arme ascultați au declarat, că căpitanul Mayer nu avea nici un causă de inferioritate in duelul cu d. ae Mores. Deposiția d-lui Leo Paxil aduce un viu incident; d. Guerin, unul din martorii duelului, traiesc pe d. Leo Paxil de ticălos infan. Curtea a achitat pe d. Morei și pe martori. ....... -- ii—■—wmmmmi --------- Afacerea de la Brusturoasa Corespondența particulară a «Românului» Moinescl» 16328 August 82 Domnule director. Intr’unul din numerile trecute ale Românului am cetit la Informațiunii căte-va cuvinte despre revolta de la Brusturasa. Vé pot spune cu siguranță, că informațiunea ce ați căpătat era lipsită de temeri. Nu din causă că proprietarul nu a voit să le dea pămănt de arătură, s’au revoltat țăranii, ci incă din ce causă . Pe valea Trotușului, de la Comănesci In sus, sunt niște păduri seculare, proprietăți ale fraților Ghicuiesci, cari le-au dat nesplonsarea așa -j fisei societăți anonime (fosta Göetz). Acesta societate ’și instalază ferestre sistematice și au început a corecta albina riului Trotușul, pentru ca se le servesca la transportarea butucilor pe riu în jos.—încă vre-vă câțiva ani și vom vedea și munții