Romanulu, octombrie 1892 (Anul 36)

1892-10-27

988 Figaro, a murit Sâmbătă în vârsta de 56 de ani.* D. Aurel Popovici, autorul Replied la memorandul unguresc va sosi filele acestea în Bucuresci. * Sâmbătă 17 Octomvrie va apare No. 4 din Tocila, cu următorul sumar : Ilustrațiuni: Cristofi Cerlente, Plecarea Grecilor la bătălie (pagină mare). — Din Bulgaria.— Misiunea lui Laurian,— generalul Laputzakis intervievat de reporterul Adeverului. * Carantinele. Sulina 37 persone.— Ismail 54. Ungheni 33.—Burdujeni 101.—Predeal 200. —Vârciorova 77. Starea sanitară este bună. * Numiri noui. —D. Al. Ghirgi a fost reporter la Ziarul România, e numit pe liua de 15 Octomvrie sub-prefect în județul Ialomița — D. D. Ghirgiu, fost administrator la Naționalul, sub-prefect în județul Ilfov. — D. Dim. Manolescu Sideru, actualmente secretar de redacție la Timpul, s'a numit director al prefecturei de Ialomița. — D. N. Caludescu, fost reporter la Adevhul, ajutor de sub-prefect. * Punerea pietrei fundamentale a universităței din Iași s’a amânat la primăvără * Consiliul profesoral al Universităței din Bucuresci s’a întrunit și, după orecare discuțiuni, a decis ca, Duminecă la orele 2 p. m., să procedeze la alegerea a trei profesori dintre cari să fie numit unul rector, în locul d-lui Al. Orescu. * Consiliul de miniștri a decis să se bată cu ocazia căsătoriei principelui Ferdinand cu principesa d’Edimburg, că medalie comemorativă. D. ministru de finanțe a fost însărcinat să intre în tratative pentru baterea acestei monede. * Un ultim cuvînt: Vn domnișoră întreabă pe duhovnicul său : — Spune-mi, părinte, e păcat când las pe vărul meu se spue că sunt frumosă ? — Da, pentru că face păcat oricine incurajeza minciuna Pressa PROGRAMUL LIBERALILOR Constituționalul: „Spre a readuce pe cei ce ’și închipuesc, că mai pot veni la putere prin alte mijloce decât prin popor, și cu alte scopuri decât reforme folositore, la realitate și a’i demasca, ei au lucrat serios și au alcătuit un program revisionist, singurul ROMANULU, 27 OCTOMBRE posibil în princip ca program al unei cposițiuni seriose. Prin acesta ei au dis doritorilor de portofolii și gheșefturi: sau sunteți reformiști serioși și deci veți merge cu noi, sau nu sunteți nici reformiști, nici serios, și deci ve veți grupa la uă parte Pentru a ajunge însă într’acolo, bieții revisionisti au trebuit să îndure ceva aspru. „Ne închipuim pe d. Petre Grădișteanu, citind cu seriositate opera sea, a d-lui Pană Buescu și a d-lui Take Gianni, în mijlocul colectiviștilor, cari avisau codri, zîmbetele ironice și de compătimire pentru bieții autori ai anteproiectului de program l’or fi făcut pe bietul raportor se asude. Nu face însé nimica, comisiunea a spus un cuvînt mare, care va rémâne, și care va uni, mai curând sau mai târziu, tóte elementele liberale ale țarei, acel cuvînt este revizuirea.“ Timpul: „Ne vine greu a crede că mulți din bărbații marcanți ai partidului liberal să adere la ideile principale conținute în proiect. „Liberalii sunt mai ales un partid de guvernământ și, ca atare, ei au nevoe de un program limitat , practic în ce privesce aplicarea sea imediată, iar nu două declarațiune de principii care este mai mult de domeniul teoretic. „Așa cum este alcătuit astăzi proiectul elaborat de comisiune, el nu este un program de luptă al unui partid de guvernământ, ci enunțarea unor desiderate mai mult sau mai puțin discutabile și aplicabile într’un viitor destul de depărtat. „Țara e sătulă de asemenea oglindiri înșelătore menite a o frământa fără a’i aduce nici un folos, nici uă îndestulare a nevoilor sale urgente. Ea a mai făcut experiența unui program, tot așa de atrăgător ce i-a fost oferit de coalițiunea de la Mazar-Pașa. (Trebue se fie uă erore de tipar. Timpul a voit să vorbescă de programul junimist), ea își aduce aminte că din atâtea promisiuni și reforme frumose așternute atunci pe hârtie nu s’a ales aprope cu nimic, și de aceea a devenit sceptică.“ Lupta . Dintre aceste reforme numai cea electorală necesită fără revizuire a Constituțiunei. In partea politică proectul de program propune un singur colegiu electoral in realitate însă menține două și încă forte restrânse. Vor vota direct (la alegerile legislative) cei ce au terminat cursul primar, prin urmare nici chiar toți acei ce scrii a ceti și a scrie, dar care nu vor putea dovedi absolvirea cursului primar. Toți ceil alți voteza prin delegațiune, iar delegați nu vor fi decât acei ce scrii a ceti. Pentru alegerile comunale și județene se cere alegătorilor direcți să scre a ceti și a scrie. Câți țărani vor întruni acesta condițiune ? încolo programul admite câteva reforme bune, precum principiul reprezinărei proporționale, verificarea titlurilor pentru comună și județ precum și disolvarea consilielor comunale dată instanțelor judecătoresci și județene primarii, ajutorii, membrii comitetului permanent n’au nevoe de confirmare din partea puterei centrale. Dreptul de disolvare a oamerilor rămâne neatins, după cum neatinse rămân absolut tote actualele prerogative ale regelui. In ceea ce privesce reformele privitore la țăranî, programul cere instituirea unei case rurale administrată de un comitet independent de stat , care va emite scrisuri garantate de stat. Acesta casă va înlesni țăranilor banii necesari pentru a cumpăra moșii, apoi vă mai bună lege de tocmeli agricole care va fixa un maximum de invoelă. Monopolul cârciumelor din comunele rurale. La finanțe impositul pe venit tinzând la desființarea treptată a impositului asupra obiectelor de prima necesitate. Deci in genere se mențin și impositele indirecte. Pentru numirea in magistratură concursul, iar înaintările după recomandarea corpului judiciar imediat superior. In chestiile militare relevăm că nu se lasă justiției militare decât delictele de disciplină militară propriu -zisă. In politica economică , taxe protecționiste și convenții comerciale pe baza acestor taxe, cu concesiuni pentru un schimb de avantagii. Până când acest program nu va lua caracterul unui act definitiv, nu putem să intrăm in critice amănunțite și, pentru astăzi, ne mărginim a comunica proectul cititorilor noștrii. BOSNA ȘI HERZEGOVINA Generalul Ignatieff a adresat societății Velika Serbia din Belgrad un scrisore prin care protesteza contra ocupării austriace din Bosna și Herzegovina. El asigură în acea scrisare că Rusia n’a dat nici un mandat Austro-Ungariei și că nu s-a luat nici un angajament din partea Rusiei pe timpul campaniei din 1877. Rusia nu recunosce dér acesta ocupațiune și nu va intenjica de a cere dezertarea provinciilor ocupate. Se scie că generalul Ignatieff nu ese la lumină decât atunci când este vorba să se începa riscarva agitațiuni. La 1876 el a pregătit mișcările în Bulgaria, aflându-se ministru al Rusiei la Constantinopole, și el a studiat situațiunea imperiului otoman pentru a putea Rusia să încapă resbelul de la 1877. Aparițiunea sea pe terenul politicei europene este prin urmare să probă că atât mișcările din Creta cât și conflictul dintre Grecia și România sunt opere ruseșci. Că rectificare însă ne permitem să f«cem generalului care a speriat lumea prin adevărurile ce spune. Afirmărele sale, că Rusia n’a dat nici un mandat Austro-Ungariei de a ocupa Bosna și Herțegovina și că n a luat nici un agajament pe timpul campaniei, sunt puțin seriose. Nimeni n’a uitat cum a lucrat Rusia înainte de resbel a face să aibă mână liberă în peninsula balcanică. Englezez el a promis sprijinul de a lua insula Cypru și de a ocupa provisoriu Egiptul, Germaniei ajutaze în viitor când va avea un resbel de susținut, Franciei sprijini seu când va voi se’și ia revanșa, Italiei Triestul și Trentinul și Austro-Ungariei Bosna și Herzegovina. Germania și Francia nu au avut trebuința să reclame până acum spre a se ține de angajament. Italia încheind alianța cu Austria și Germania, a reservat cuceririle sale penult timp. Numai Engliteza și Austria Ungaria au fost mai pripite și au luat numai decât în posesiune darurile ce li s’a făgăduit de Rusia în fața Europei încremenite de modul cum să împart statele și poporele chiar acum la sfârșitul secolului al XIX-lea Rusia dar dedese mandat Austro- Ungariei se ocupe Bosna și Herzegovina, precum dedese Englezerel se ocupe Cypru și Egiptul, când avea trebuință de aceste două puteri. In urmă făcându’și treburile, póte generalul Ignatieff se nege, însé faptele împlinite dovedesc că nu are dreptate. Déci ar fi fost astfel cum pretinde generalul, Rusia n’ar fi așteptat până acum și ar fi protestat de mult contra ocupațiunei. Telegrame Budapesta, 25 Octombre. Fester Loyd asigură dintr’un sorginte positivă că tóte știrile relative fa uă crisă ministerială sunt cu desăvârșire lipsite de temelii. Nici un membru al cabinetului nu și-a dat demisia și nici are nimeni gândul de a o face. Belgrad, 25 Octombre.—După u decisiune a Comisiunei tutunurilor, monopolul tutunului va fi înlocuit printr’un imposit din produsul căruia se va preleva 5 milione lei cari vor servi să plătescă renta tutunului. Paris. 25 Octombre —După u discuție de două jile a interpelări asupra măsurilor de însănătoșire a Senei, Camera a adoptat o ordine de țir, primită de d-na Loubet și care invită guvernul a continua lucrările începute. Jocurile florale de la Montpellier In ședința solemnă a jocurilor florale de la Montpellier, care va avea loc la 18 Decembre viitor, «Felibrigul latin» va da premiil celor mai bune opere inedite de poesie și presă (poemă, dramă, odă, roman, nuvelă, sonet, etc.) cari se vor adresa, înainte de 1 Decembre, d-lui Joseph Laures, secretar al Felibrigului latin, din Montpellier. Tote idiomele de origină latină saut numai înrudite cu limba latină, din Europa orientală și meridională (românesce și varietăți româneșci din Transilvania, Turcia, Rusia meridională și Grecia) sunt admise spre a concura. Alegerea subiectului e lăsată la voia concurenților. Dar totuși Felibrigul latin arata trei fese speciale cari sunt: 1 1. Uă piesă scu uă reuniune de piese (operă dramatică sau lirică, uă serie de mici poeme desunite, reuniune de sonete etc.) asupra descoperirei Americei de Cristofor Columb (1492) ; 1. U traducție în prosă francesă a «Fântânei Blanduziei» de Aledri; 3. Un catalog geografic (cu câteva texte literare sau populare ca probă) al localităților din Turcia din Europa și din Grecia, aparținând în totalitate sau în parte, limbei române, macedo-române sau va Iorietăților lor. Secțiunea presei cere încă oă colecție de versiuni asupra cântecului Gintel Latine de Alexandri în principalele dialecte (basci sau neolatine) ale Spaniei. Trimiterile în limba română vor fi supuse apreciatiunei unui grup de literați cari se vor reuni spre acest scop in Bucuresci. Carantinele IDiua 12 Octombre La Sulina : 2 vapore și 1 bastiment cu pânze, cu un echipagiu de 51 persone. Starea sănătăței personelor este satisfacetöre. La cratalul Ismail : 1 vapor, șiuă corabie, 2 bărci și un portieră cu 44 persone de echipagiu și 32 pasageri, toți sănătoși. La gura Prutului: nici un vas în carantină. La Ungheni: 35 persone, tóté sănătose. La Burdujeni: 72 persóne, tóté sanătóse. La Predeal 244 persone sănătose La Verciorova : 66 pasageri. Starea sanitară este bună, întâmplările clisei Glonte misterios.—D--a Elena Popovici, care locuesce în strada 11 Februarie pe când se preumbla alaltă eri prin curtea FOIȚA ZIARULUI „ROMANULUI 27 Tainele inimei PARTEA îl Tu ’ți-ai luat sema, acesta este natura și caracterul bărbaților ca să fie schimbători, necredincioși, nepăsători în fa<jia tuturor sentimentelor. Eu însă nu pot uita așa lesne tote plăcerile gustate, nu pot să mé împac cu ideia că am sacrificat onórea și liniștea mea unui om care a făcut din mine jucăria capriciurilor sale pentru câteva file numai. Trebue scu se urmez a fi a ta, sau se nu mai exist pe lumea acesta. țicând aceste cuvinte, ea luă batista dupe masă și lăsă să se veda un revolver cu mânerul de sidef, de cea mai nouă și mai fină fabricațiune. — Aștept sé hotăresci, adaose contesa, mé mai iubesci séü sé mé servesc de acéstá frumósá armă ? Ela luă revolverul în mână. — Spuneți cuvântul greu din urmă și se va face dupe placul teu, continuă contesa. — Dar acesta este uă copilărie,Jise Eduard. Nu se omora cineva pentru asemenea lucruri. — Când acel cineva n’are nici un sentiment în inima mea.... El voise se apropiă spre a ’i lua arma din mână, însă contesa se trase înapoi și îi strigă: — Nu te apropia decá nu voesci să grăbesci evenimentul. Un pas daci vei mai face, totul e sfârșit. Când bea aceste cuvinte, arăta atâta energie că Eduard nu se mai îndoai de hotărârea ei. El schimbă limbagiul. — Cum? mă iubesci atâta încât ai fi în stare să te omori pentru mine? întrebă el ? — Te îndoiesc! Ore ? respinse ea. I>i cel din urmă cuvânt și vei vedea dacá sunt uă femeie care își ține cuvântul. pe — Pune atunci arma pe masă și vin’o sânul meu, femeiă neprețuită, <jise Warth întingând bradele către ea. Te iubesc acum cu mai multă pasiune, căci numai un amor mare pare să decidă pe cineva la asemenea sacrificii. Cere de la mine tot ce voesci și îți jur că se va îm ] plini , „ — Nu cer alt nimic decât să pleci cu 1 noi poimâine. — Unde ? — Unde vom vedea cu ochii. — Iți juri contesa >1 strânse cu aprindere în bradele sale și îl încărcă de sărutări. Amorul său propriu era satisfăcut, orgoliul său împăcat. Rivala ei are se șuiere mâhnirea ce ar fi suferit ea décá era părăsită. Ei se reconciliază definitiv și Eduard plecă asigurând pe contesa că o va urma la marginile lumei, fără a se mai gândi nici la nevastă nici la copilă XVII In ajunul flilei hotărîtă pentru plecarea contesei, Eduard intră forte preocupat în camera soției sale. Trăsurile feței sale arătaugă schimbare. El ținea un petec de hârtie în mână. După ce salută, se trânti pe un fotei cu orecare sgomot. — Este uă fatalitate care mă urmăresce pe mine, tăise el Elvirei Când speram să fiu și eu finiseii, când mă pregăteam să mă bucur de uă viață pacînică și fericită aici cu familia mea, vă scrie seriosă vine să’mî turbure tóte combinațiunele mele. — Dar ce este ? intrebăspăimântată Elvira. — Citesce, ii respunse el. Și îi întinse telegrama urmatore, dată din Paris de către conducătorul casei sale: „Două case însemnate cu care suntem in relațiune, una în New-York și alta aici, sunt espuse să dea faliment. Suntem fórte mult £-amenințați și eu nu sciu ce demersuri să iau. Vin’o grabnic, chiar astă séra sau mâine de diramață“. bue — Scirea e gravă,zise Elvira, și tresă plecăm. Eu chiar dau ordine să ne strângă lucrurile și se le împacheteze. — Nu e trebuință, urmă Eduard. Mă voi duce singur. Dacá afacerea stă astfel după cum mi se telegrafiază, apoi eu trebue să am nevoe de alergături. — Poți să alergi destul de bine și cu noi acolo, nu te vom împedeca, din contra te vom incuragia și ajuta. — Pate să fie trebuință să mă duc chiar în America. — Atât mai bine, noi vom rămânea în casa nóstra, ér nu aici prin hoteluri. Eduard ’se găsi încurcat și nu mai sciu ce se răspundă. Insă numai de cât găsi motive cari se ’sc0ță din încurcătură. — M’am gândit mult și eu ca tine. Ne sciind câtă vreme are să fie acestă afacere, este mai bine se vă duc acasă. Dar doctorul ’mi a spus că atât tu cât și mai cu semn Florența aveți trebuință încă cel puțin 200 zile să remâneți în Elveția la Montreux pentru a face cură struguri și a respira aerul cel dulce curat din acesta localitate. Am vorbit ori cu doctorul și mie nu ’mi au zis nimic în acesta privință. — Pentru că nu l’ai întrebat. Eu lînsemndéta ce am priimit acesta telegramă, m’am dus la el și l’am consultat décà trebue să ve las aici. — Și el te-a consiliat să ne duci la Montreux ? — Da. Eu vă las aicei și voi veți pleca peste câteva iile acolo. Déca voi isprăvi repede afacerea, vă voi găsi acolo cel mult peste zece file. Dăcă va fi trebuința însă de mai multă vreme, ve vom anunța se vă întorceți. In tot cazul nu veți părăsi Elveția fără vă comunicarea mea. — Dacă creții tu Eduard că e bine așa așa vom face. — Nu eu, doctorul crede astfel. — Bine, doctorul... dar este și opinia sa. — Pentru binele vostru. — Cât ești de bun ! (Va urma).