Romanulu, noiembrie 1892 (Anul 36)
1892-11-01
ANUL AL 36LEA—Ediția* fl a Yoeece și vei putea. ABONAMENTE. 42 lei pe an în tota têra; 60 lei „ ., streinătate 1 \TF V P 117 111 • ''“'a 20 ^alli ’ a U i\ v 1 U U 1. 1 ieü. Inser{ií și reclame 2 lel Scrisorile neírancate se reim .—Articolele nepublicate se erd, Anumciuri și abonamente se primesce la administrația oiarului. EXEMPLARUL 15 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE BILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, Vai finTILA C. A. RŰaTTI MARȚI, 1 NOEMBRE (20 OCT. st.v.) 1892 mwnrinrmi-nrr>,i“-i-r^fiTiri(in-i)nnmriiiiiw-i .......... —. _ ... Luminézá-te și vși fi, IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorettc, rue Caumartin 6- —Havas 8 place de la Bourse—Joues, 31 bisnie Faub. Montmartre Adam, Bd Râspall 105 bis- IN GERMANIA la d. A, , Steiner (Hamburg și Berlin) si d. G. L. Daube (Frankfurt). v ölönöeioq IfeRE-M X. GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUS■PjSJA la Dukes, I Wollzeile 6-—8, Viena ------------>4% * i. J>ÎIOLD Abonamente se pot face la tóté biuro urile r •postals din țară și străinătate. l**"’im,Tir,TiMrmim mr •TiWianir‘^Tr^,'--^Tiiirvnrnm T^nt^n^tirniimiiivirri 7 TimnTiirn L BULETIN București, 1931 Brumărel Un <Ziar guvernamental ne aduce scrrea, că din nou, un botei al societății Gagarin, a nesocotit instrucțiunile autorităților nóstre, cu privire la măsurile sanitare. Sâmbătă, la 8 ore dim., vaporul Olga, venind de la Odesa, a intrat în Dunăre la Sulina, fără a fi cerut și obținut autorisațiunea. Somat fiind să se oprăscă, el a urmat calea rea. Numai după ce s’a tras asupra sea 4 focuri de tunuri s’a hotărît a se opri. Acestă purtare a comandantului bastimentului rusesc, este fără precedent. Presa străină urmează a se ocupa de conflictul greco-român. Corespondența politică din Viena, constată aprobarea dată atitudinei guvernului român în prezența pretențiunilor și a modului de a lucra al Greciei. Stabilesce că analogia, ce pre-carifiare din Bucureșci găsesc între afacerea Bedmar și Zappa, nu există. In cea d’anteia este vorba de uă interpelare a art. 7 al Constituției române ; în cel d’al douilea nu este vorbă decât de competința exclusivă a tribunalelor române de a resolva neînțelegerile relative la proprietatea imobiliară. Statul român are interes eventual în acestă afacer , în cazul când succesiunea ar fi recunoscută vacantă, statul grecesc caută să facă nedreptate unor terțe persane interesate, lucru la care “guvernul român nu pare să consimtă. Aceiași fete menționăză înțelegerea intervenită între rudele lui Vangheli Zappa, cea ce face posiunea guvernului grec mai dificilă. Deputații francezi nu s’au liniștit încă, de zgomotul la care a dat naștere discursul d-lui Liebknecht, la congresul din Marsilia. Sâmbătă, uă nouă interpelare s’a adresat, în camera francesă, în acestă privință. De astă dată, cuvântul a fost luat de d-na Milleroye care impută autorităților că a permis d-lui Liebknecht de a aduce în Francia teorii funeste, contrarii spiritului național. Invită pe d-nu Loubet să interzică intrarea în Francia a socialiștilor germani cari vin să vorbiască de Alsacia-Lorena.D-na Loubet răspunde că opiniunea este deja făcută asupra valoarei teoriilor expuse la congresul din Marsilia. Prezența d-lui Liebknecht nu a avut nici un însemnătate, primirea ce s’a făcut nu a fost așa de entusiastă după cum se pretinde. Guvernul nu va tolera nici uă dată vreunul străin, al cărei naționalități ar aparține, de a veni să pledeze desorganizarea și nesupunerea la legea militară. (Aplause). Incidentul este închis. Manifestația de pe piața Concordiei în contra birourilor de plasare a fost fără însemnătate; au fost numai câteva grupe de curioși și câțiva membrii al «Ligei» pe care poliția i-a împărțit fără nici un incident. Uă delegație s’a dus la Cameră ca să ceară ca proiectul asupra birourilor de plasare să fie luat în discuție. PROGRAMUL DIN 1875 Subsemnația, prin presența declarațiune luăm unii către alții angajamentul de a consacra viața și puterile nostre scopului ce ne-am propus, întrebuințând pentru ajungerea la medii și principii conforme celor scrise noi. Scopul nostru este cunoscut de fiecare din noi, fiecare din noi ’1 are tipărit în inima mea și aprópe ar fi inutil al mai înscrie ac', dacă nu am avea a vorbi mai jos de mediele ce le vom întrebuința pentru a’l face se triumfe, de calea ce ne propunem să urmăm. Scopul este Mărirea țrrei și unitatea ei Fondând școli, răspândind lumina prin scrieri patriotice, printre populațiunile române astăzi despărțite de noi, întreținând cu densele relațiuni continue, interesândune la tote păsurile lor, suferind de suferințele lor și venindu-le în ajutor în tote chipurile, vom lucra pentru unitatea țărei. Căci astfel vom susține în acele populațiuni simțimintele românesci și vom putea accepta cu nerăbdare, dar cu încredere, momentul în care ocasiuni favorabile sau propriele nostre forțe ne vor permite să reluăm din mâna streinilor bucățile din noi înșine ce odinioră ei ne-au răpit. Luptând pentru instrucțiunea poporului, pentru drepturile lui, pentru înălțarea moravurilor lor, vom lucra pentru mărirea țărei. Căci astfel vom da moravuri națiunei, și suntem convinși că ceea ce face puterea unui popor, nu e numai numărul, numai avuția, dar mai ales moravurile. Să spunem însă în câteva cuvinte de ce ne-am propus un asemenea scop- De am fi un popor cădut, uă națiune care s’ar fi perdut simțul demnităței sale, uă națiune fără viitor, pentru că nevoind să lucreze, nu s’ar interesa nici la progres, nici la civilisațiune, uă națiune părăsită care ar consuma fără a produce, uă națiune în sine asemenea celei ce astăzi poporațiunea musulmană din peninsula balcanică formată, atunci tot ce ar fi mai de dorit, și pentru noi și pentru specia umană, ar fi să ne vedem absorbiți de uă rasă mai tare, contopiți și transformați astfel ca forțele nostre să nu se mai pardă în zadar, și să fie desvoltate și întrebuințate în folosul umanităței. Acesta însă, din norocire, nu e cazul națiunei nóstre ; noi românii avem un trecut glorios, am dat probe evidente și multiple de vitalitate și inteligență, atât prin marea luptă pentru esistență ce am susținut în timp de secole cât și prin progresele colosale ce țăran săvârșit de trei-deci de ani încoa. Suntem dece milione de români, și poporul nostru cuprinde înfrînul séară mulțime de elemente sănătose : inima, fondul de bun simț natural și de inteligență ce cu totă ignoranța lor țăranii noștri posed; simplicitatea moravurilor, sobrietatea lor, frumusețea rasei, vigorea și fecunditatea lor; sunt calități de cari nimeni din cei ce ’i cunosc, nu se pot îndoui; calități suficiente pentru a face mândria unei națiuni, suficiente mai ales pentru a asigura mărirea și tăria ei. Ș’apoi, țara românilor e din cele mai favorisate de natură: scăldată de rîul cel mai mare al Europei, străbătută de gârle, de munți acoperiți cu păduri, munți cari ascund comori, țara romanilor n’așteptă decât lucrul ca se reverse asupra fiilor si avuțiile puternicului ei sin. Aflându-ne într’u situațiune atât de frumosă, bucurându-ne de atâtea medii fisice și morale, a nu lucra, a renunța la esistența nostră ca națiune, a lăsa pe străini se ne esploteze în loc de a trăi viața nostră propriă, ar fi a ne sinucide ar fi a merge contra legilor naturii, care a pus în noi mai presus de tote instinctul de conservațiune. In numele acestui instinct chiar, care e vin in națiunea nostră, afirmăm dreptul ce avem și datoria ce ni se impune de a lupta pentru esistența nostră ca națiune, precum avem dreptul și datoria de a lupta pentru esistența nostră ca omeni Lupta ne-a fost impusă ca uă condițiune supremă pentru a trăi și a fi fericiți, numai luptând vom putea deveni, de nu cei mai tari, dar destul de tari pentru ca geniul nostru național se devie un factor putinte care sé influențeze și el asupra direcțiune ce ia civilisațiunea umană, numai luptând vom putea parveni suprema fericire, —se contribuim și noi cu materialul creat de noi, nu împrumutat — și edificarea și impodobirea uriașei piramide a căreia contruire a început două dată cu aparițiunea omului pe pământ, a căruia înălțare se continuă neîncetat, piramidă care nu se va termina nici uă dată, piramidă care portă adânc scris pe frontispiciul ei. Progresul inteligenței umane ! Iată de ce voim mărirea țărei și unitatea ei. Aspirațiunele nóstre sunt pure și legitime, ele sunt nobile și nu pot pare pretențiose decât celor cari nu simt uă inimă bătând in pieptul lor. Ca să ne încredințăm inse că aceste aspirațiuni le înțelegem, că ele nu sunt in gura nostră nisce vane cuvinte, vom espune aci pe scurt calea ce ne propunem să urmăm — singura care trebue formată—pentru a le realisa Probitatea, moralitatea—in viața publică și privată, căci două morale nu pot exista două dată - consciința datoriei ineluctabile de a face sacrificii de orice natură pentru binele comun, cea care trebue să fie linia nostră nestrămutată de purtare. Dar aceste virtuți chiar cetățenescî, forte bune, forțe respectabile ar fi cu totul insuficiente, dacă uă propagandă activă, un lucru continuu, n’ar veni să le susție. Numai împlinind aceste condițiuni, vom avea uă putere de acțiune onecare, numai astfel vom ajunge a fi ascultați și creduți când va fi nevoie, numai astfel vom putea avea fericirea de a vedea înaintând opera căreia voim să ne devotăm. Intru ceea ce privesc principiile cari ne vor conduce, nu avem pretențiunea de a face noi enumerațiunea lor complectă, declarăm insă că ne vom sili a ne inspira totdeuna și cât se va putea mai mult de principiile democratice, de principiile conforme libertăței și justiției, adică conforme adevărului, convinși fiind că uă cale altă decât aceea a adevărului, nici uă dătă nu va putea duce la un rezultat conform moralei, conform interesului general. Astfel, chiar tolerând in terfi pentru moment și de nevoie, forțn regimului constituțional, vom căuta a pregăti țăra pentru republică. Cu acest scop vom face un propagandă activă continuă, inteligentă in favorea instrucțiunei primare, gratuite și obligatorie pentru ambele sexe ; in favorea școlelor profesionale menite a da un mai mare avânt industriei; in favorea reformei justiției in favorea armării și instrucțiunei militare a poporului și in contra armatei permanente, care astăzii in nici uă țară nu mai este un forță capabilă de a apăra teritoriul, ci pur și simplu un instrument de tiranie, un mediu de a sărăci națiunea și de a o corupe, un pretext pentru guverne de a avea bugete încărcate la disposițiunea lor. a Vom lupta pentru descentralisațiune, adică pentru emanciparea și autonomia comunei, pentru desființarea prefecților și prefecturelor și înlocuirea lor cu consilii județene; și, ca consecință naturală a acestor transformări, vom cere reforma radicală a impozitelor, care la noi ca mai in tote statele Europei nu sunt așeziate pe un basăl justă, pi cum capitalul și venitul, ci stabilite in modul cel mai arbitrar și cel mai inegal. Ne vom da tote silințele să deșteptăm opiniea publică —■ cea mai mare forță a unei țări—învățând pe popor să citesc și să se intereseze la afacerile publice , spunându’i cari sunt drepturile și datoriile lui, făcând să înțelegă că el e stăpânul, nu guvernul, și că nu va fi fericit decât când nu va mai avea guvern, adică când se va guverna singur, arătându-i in sine ce putere și ce avuție îi pute da desvoltarea spiritului de asociațiune și de solidaritate. Terminăm aci acesta enumerațiune, afirmând din nou că numai susținând și propagând principiile basate pe justiție și morală, vom isbuti a forma inima, a înălța curagiul și a desvolta inteligența națiunei, numai astfel cu un cuvînt vom parveni a forma moravurile națiunei așa ca ea nu numai să potă resista acțiuni tinplice a unui guvern corupt, sau pericolilor ce ar amenința țara din afară, idorâncă să se și simtă capabilă de a săvârși fapte mari. La depărtarea in care ne aflăm de țără, cu ocupațiunile ce avem și cari ne rețin aci, acțiunea nostra asupra lucrurilor ce se petrec in România, nu póte fi decât forte mărginită. Atitudinea nostră dar pentru moment, nu pute fi decât acea a oștirilor cari pregătesc in lagăre educațiunea lor militară înainte de a intra in luptă; acest rol însă, singurul pe care îl putem împlini astăzî,și are și el importanța lui, importanță care nu e de desprețuit: noi suntem datori să facem posibilul spre mări numărul membrilor ce compun reuniunea nóstra, introducând cu consimțimîntul tuturor intre noi, membrii cari cuget ca noi, sau aprópe tot ca noi, să’i înrolăm in legiunea ce voim să formăm legiune care lin fără de vom persevera, e menită să ia întinderea cea mai mare și să aplice principiile neienunciate. A mărgini numărul nostru la cel ce astă dîcompune reuniunea, ar fi a ne mărgini puterile și a părea tot de nădată că voim să facem un monopol de simțiminte patriotice, cea ce nu pute fi in cugetul nici unuia din noi va trebui să studiăm și să analizăm instituțiunile țărei și pe omeni; să discutăm tot ce se petrece in România ; se respundem ziarelor franceze cari ar publica despre noi serii greșite, restabilind adevărul; să discutăm diferitele principii de politică sau filosofie cari ne-ar putea interesa , cu un cuvînt, va trebui să ne urmăm ca să fim gata de luptă, când vom părăsi Parisul Acest rol modest ’1 putem accepta cu atât mai lesne că el nu ne va opri, când din nenorocire un pericol grav ne ar amenința, să părăsim reuniunele și studiile și să mergem să ocupăm postul de onore, pe care un român nu’l póte deșerta fără a deșerta datoriile pe care onorea i le impun. Făcut in Paris, luna lui Decembre 1875 și semnat de : G. C. Cantacuzino, C. C. Cantacuzino, Mircea C. Rosetti, Vintilă C. Rosetti, Horia C. Rosetti, Gr. Th. Brătianu, George Brătianu artistul, B. Varnav, G. Sion Gherel, G. Dem. Teodorescu. _____________________. ......... *> 'ae I î 1 Lisabona, 29 Oct—Pachebotul englez „Roumania“ ducăndu-se la Bombay, s’a cufundat lângă Toz-aretzo, din 65 călă. , » J ' * '• iv • ' Al'íutori și 67 omeni ai echipagunui mumai 9 au putut scăpa. Ministrul Germaniei a adresat guvernului portugez uă reclamație in priyjiliul moțiunei de reorganisare a drumurilor fie fer adoptată in adunarea generală de la Octombre. Guimper, 29 Oct. -Vaporul de canotagiu „Louvre“ s’a cufundat; 12 muteloți s’au înecat. Viena, 29 Oct. împăratul a visitat baracele pentru bolerici ale „Societății voluntare de scăpare“, a exprimat funcționarilor recunoscința sea pentru buna organisiție a serviciului Cologne, 29 Oct.Gazette de Cologne află din Petersburg că călătoria împărătesei la Caucas s-a amânat; pe două parte pentru că marele duce George pe care impărătesa dorește să-l vadă este iu perfectă sănătate, iar pe de altă parte pentru că împăratul dorește să restrângă pe cât este cu putință cheltuelile Curții. Copenhaga, 29 Octo Cornului Statelor Unite, Ryder, a fost condamnat la 8 luni de inchisore pentru fraudă, furt și falsificare. Belgrad, 29 Oct—Primarul Marincovici a fost pus in libertate de tribunal. Sevilla, 29 Oct.—Regele continuă a fi mai bine. Curtea va pleca la Grenada sep. .... mir tamana viitore. Milwaukee, (Wisconsin) 29 Oct. Tot cartierul Est a fost distrus de un incendiu.—Numerose case, ușina de gaz, atelierele drumului de fer Chichago Nord-Vest, au ars. —'Locuitorii germani, irlandezi italieni și polonezi, "și au perdut totă averea lor.—Pagubele se urcă la 9,000,000 dolari. Cernăuți, 29 Oct.—Emigrarea țăranilor in Rusia terminându-se, trupele și geandarmeria destinată a o impedica s’au retras Din 200 de emigranți, cea mai mare parte s’au intors; alții se interc. Mai mulți țărani și cântărețul galițian Jean Horodisky, care este considerat ca principal răsvrătitor in emigrare, au fost arestați, sub inculpare de agitație. Paris.—Legațiunea din Haiti desminte scirea in privința tulburărilor ce ar fi isbucnit in insulă. Guvernul a făcut numai să se expulzeze 3 străini pentru propagandă revoluționară. Christiania, 29 Oct. — Ministrul de resbel, in lipsa unei legi de pensiuni care să fixeze limita etății pentru serviciul militar, a invitat pe comandanții armelor de uscat și de mare, a ’i indica pe ofițeri cari nu mai sunt apți de a face resbel, spre a ’i supune din oficiu la retragere. Roma, 29 Oct. — Ministrul justiției a jis intr’un discurs electoral că, nu există nici oă politică eclesiastică. Statul posedă arme suficiente pentru a înăbuși actele abusive ale clerului. Madrid, 29 Octomvre.— D-na Sagasta a declarat că guvernul nu crede că este cu putință de a încheia un tratat de comercia cu Francia. D-nn Sagasta aprobă programul economic al d-lui Gamozo, șeful partidului protecționist. Crede că liberalii vor veni la putere in curând. Berlin, 29 Octomvre. — Un prând de gală a fost la d-nu de Caprivi in onoarea,