Romanulu, noiembrie 1892 (Anul 36)
1892-11-26
ANUL AL 36-LEA—Ediția III VC0808 și vei putea. |U)AT t HfDVTD ^ 1 ®* Pe an t^rp ; ANIUNAMMIE. 60 lei „ „ streină!ate itît «Țnî i T> T _ Pa8- IV linia 20 bani. P. III AAllHvl Ulil! 1 leii. Inserții și reclamele Scrisorile nefrancate se refusă.—Articolele nepublicate se areă Amineturi și abonamente se primesce la administrația Ziarului. EXEMPLARUL: 15 banu REDACTIE și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 SAMBATA, 26 NOEMBRE (14 NOEM. st.v.) 1892 Luminetate și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis. rue Faub, Montmartre Adam, Bd Kaspail 105 bis IS üERJIAN(A la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt) C'A GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena. ___ Abonamente se pot face la tote birourile postale din țară și streinătate. Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE BILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, ¥?HTíLá C. A. ROSETTÎ ■ o ,1 EXEMPLARUL aspirațiunile sale, condițiune indispensabilă pentru a putea fi folositor societății. Vintilă Rosetti. București, 3/25 Răpciune Biserica și învățamîntul public Solut este că părerea mea se deosibesce, cu privire la biserică și la Invățămiuntul public, de marea maturitate a liberalilor. Educațiunea pe care ați primit"», mijlocul la care au trait, bărbații noștrii politici, îl a menținut în vechile prejudecăți ale trecutului. El nu ved in biserică decât un ce moștenit de la părinții lor și de aceia ’țl spun drept orice argument: «Așa ați făcut părinții mei, așadar și eu.» «Instrucțiunea actuală, Instrucțiunea de Stat, ne-a făcut pe noi, cugetă el, să facem și noi cetățenii tot ca noi.» Omul se crede mai perfect decât este și de aceia reformatorii noștri, cre<ându-se forte buni, cred că ei sunt opera învățămîntului primit. Se orbesc, tocmai din pricina instrucțiunei pline de prejudecăți ce au primit și nu înțeleg că daci unii au eșit cu vederi mai largi, acesta se datoresce tocmai faptului că s’au pus mai presus de acel j învățămlnt. Aci avem de luptat nu contra uni credinți dobândite prin cugetare, ci contra unei prejudecăți. Scia că a discuta cu un cercetar e fórte grea și a crede și va trebui mult »,timp până ce credințele nostre vor triumfa. Nu putem Iase a face abnegațiune de ele. De aceia nu împărtășesc considerantele ce preced reformele propuse de liberali, deși acele reforme, astfel cum sunt redactate, pot fi susținute și de noi. Liberalii vor să ajungă prin ele la uă țintă, noi la alta. Nu st im cine va fi ales mijlocul cel mai bun, dar în orice caz, acele reforme nu pot pune piedică realisărea idealului nostru. Liberalii cer : 1. Clădirea cât mai neîntârziată a tuturor localurilor școlare— incepând cu școlele primare rurale și urbane, și sfârșind cu Universitățile și Institutele de cultură ce ne țin de dânsele. 2. Infestarea acestor școli cu materialul didactic necesar. 8. Organizarea întregului invețămînt de tóte gradele astfel, ca tóte nevoile porului și tóte chemările cetățenilor prin orice direcțiune a cultural să fie îndestulate. A. Egalizarea materiilor de invățămînt In școlele primare rurale și urbane. 6. Pregătirea unui corp didactic, care ne asigure națiunei uă instrucțiune și uă educațiune la înălțimea situațiunei ocupate astălii de Regatt 6. Asigurarea posițiunei corpului didactic de tote gradele. 7. Așezămintele școlare ale bisericei să aibă de țintă, a crea un centru de cultură și de vieță religiose, care se respândescu luminarea bine-facetare asupra României și a întregului Orient. 8 Venitul pămînturilor, care aparțin comunelor rurale, precum și venitul provenind din dreptul de a închiria cârciumele comunelor rurale, vor servi pentru a intimpina retribuțiunile preoților și a servitorilor bisericesci, precum și cheltuelile de întreținere și de material ale bisericilor și ale școlilor din sate. Noi am cerut: 1. Biserica să fie emancipată de sub dependința statului și sé se înființeze administrațiunî, alese de enoriași, care se gereze averile bisericilor și care se devie in același timp, uă adevărată asistență publică in tote comunele. 2. Transformarea monastirilor in asii urî pentru infirmi și in spitale rurale. Prin puntul Intuiü se realisează principiul recunoscut de vechii liberali «biserică liberă în stat liber». Prin al douilea, se îndeplineșce una din cererile pe care le Înscrisese M. Cogălniceanu, in proiectul dpogram, pe care -i făcură liberalii disidenți, acum câțiva ani. Am cerut acele reforme in programul publicat acum 3 ani, crezând că acum când s’a luat Dobrogea, când avem deci cetățeni de religie mahometană, trebue lăsat fiecăruia libertatea d’a tăvîrși sau nu unde ceremonii religiose. Cum libertate nu pute să esiste, după cum observasem atunci, când ea atârnă de guvern, trebuie să proclamăm autonomia bisericei, scuturând jugul statului, care atârnă asupra ei. Deci spre a asigura acea independință, trebuie lăsat ca afacerile bisericei să se administreze de credincioși cari, mai bine decât statul, decât un ministru, une ori necredincios, vor cei care sunt nevoile și aspirațiunile lor. Administrațiunea deci a averilor bisericilor și a celor l’alte fondurî ce s:ar aduna de la particulari sau de la comună, s’ar încredința unui comitet ales de enoriași, care fiind cu totul independent, ar putea să creeze aziluri pentru preoți infirmi, să dea celor bătrâni pensiuni și să ia alte măsuri pentru îmbunătățirea rotului lor. Am avea deci pe lângă biserică, In fiecare comună, și asihiri pentru bătrâni și infirmi precum și un biuron al asistenței publice. Cred că adevărata misiune a preotului trebuie astfel înțelesă, chiar și de credincioșii cel mai înfocați. De aceia puntul 8 din programul liberal nu ’1 pot susține decât în partea care privesc„ sculele sărece’, precum vom susține și clădirea de școli, darea de material didactic, egalisarea materiilor de invățămînt in scalele primare, rurale și urbane, și asigurarea posiții corpului didactic, puncte prevăzute de programul nostru. Deci vom spune din nou : Neputând admite ca nefasta influență a Statului să se întindă pretutindeni, ca el să aibă monopolul direcțiunea învățământului, formând capetele copiilor după chipul și asemănarea cârmuirei, trebuie să favorisăm învețămîntul privat și liber, lăsând ca inteligența fiecărui copil se ia direcțiunea ce-I convine, să nu distrugem individualitatea sea, ca se póte deveni un cetățean cu ideile și n Telegrimme Londra. 24 Noembre. — După informațiuni oficiale, guvernul este decis a nu împedica în nici un mod dezertarea Ugandei la 31 Martie 1892, dar de a trimite acolo îndată un comisar cu un escortă suficientă de indigeni spre a lua informatului asupra stărei actuale a teritoriului și a raporta asupra celui mai oportun mod de a proceda. Stokholin, 24 Noembre. A A doua Cameră a adoptat legea serviciului militar. Petersburg. 24 Noembre „piarul de St. Petersburg“ confirmă numirea generalului de Werder ca ambasador al Germaniei , dice că generalul de Werder a lăsat după șederea sa la Petersburg, cele mai frumose amintiri, atât în cercurile oficiale cât și în societate Noul ambasador va fi salutat cu aceeași sinceritate cu care se va regreta plecarea d-lui de Schweinitz Borna. 24 Noembre —Ministrul Marinei, estre grav bolnav. Atena, 24 Noembre. — Camera a ales președinte pe d-nu Budaris, candidat al guvernului cu 117 voturi contra 11 date d-lui Ralli. Delianiștii s’au abținut. Paris, 24 Noembre.—Comisiunea de anchetă pentru Panama a ales pe d-nu Brinon ca președinte. Se crede că ea nu va începe lucrările sale înainte ca Camera să fi discutat chestiunea de a întinde puterile sale Paris. 21 Noembre. —Senatul a adresat în unanimitate felicitările sale corpului expediționar din Dahomey. Paris, 24 Noembre. D-na Bordeau a anunțat Camerei luarea orașului Abomey. A zis că este lovitura decisiva dată unui regat crunt, întemeiat pe sclavagiii și sacrificii umane (aplauze repetate). Ministerul a depus un proiect care institue o medalie comemorativă a campaniei din Dahomey ; proiectul s’a adoptat in unanimitate. Roma, 24 Noembre.—Camera a ales pe Zanardelli președinte cu 276 voturi contra 160 buletine albe ale opoziției; proclamarea votului a fost primită prin aplauze prelungite la centru și la stânga. D-nil Villa, Bacelli și Mussi, candidați ministeriali, au fost aleși vice-președinți. Pentru al 4-a loc de vice-președinte a fost balotagiu între d-nii Gaetani și Capelli amendoții constituționali. D-nai Farini a luat posesiunea presidenției Senatului; el a rostit un discurs in care a vorbit de sărbările de la Genua. Paris, 24 Noembre. — Se află din Portonovo că Bebanzin ar fi fugit; câțiva omeni îl însoțesc; el se găsesc din regiuni neexplorate, de unde va căuta să trecă pe teritoriul unei colonii europene, pate germană. Cu luarea orașului Abomey ostilitățile sunt considerate ca terminate. Oă telegramă a generalului Dodds anunță că a înaintat la 16 Noembre spre Abomey, ocolind mai multe locuri întărite; el a pus mâna pe oraș. Behanzin a fugit după ce a dat foc tuturor palaturilor sale; s-a retras la 3 zile de marș spre Nord cu rămășițele armatei sale. Generalul Dodds adaogă că va procede la măsurile de ocupare ale teritoriului Dahomeyan. — Francezii au ridicat pavilionul lor in insulele Saint Paul și Nouvel Amsterdam între Madagascar și Australia. —Colonelul Lichtenstein, fost aghiotant al d-lui Carnot, a murit. Berlin, 24 Noembre. — Reichstagul a adoptat proiectul privitor la scutirea și reducerea taxelor pentru Statele care nu se bucură de beneficiul națiunei celei mai favorizate. D-uu Marschall, secretar de Stat, a declarat că proiectul nu se va aplica decât Spaniei și României. Berlin, 25 Noem. — „Norddeutsche Zeitung“ speră că declarațiunile d-lui de Caprivi asupra depeșei din Ems de la 1870 vor pune capăt atacurilor in contra omenilor angajați in acestă afacere.—D. de Caprivi a asigurat opiniunea in privința situațiunei politice; a arătat că atitudinea impusă de istoria Germaniei este de a avea sabia in teacă și mâna pe mâner. — Națiunea germană trebue se-și reamintescă că viitorul ar putea depinde de posibilitatea unei ridicări complecte a forțelor naționale. legilele D-nu C. Arion a fost însărcinat să facă un raport consiliului comunal, cu privire la neînțelegerile dintre primărie și societatea tranvaiurilor. * Comisarul Florian, de la Banca Națională, a arestat pe individul, care astăveră încercă să intre in casele d-nei Brătianu, de la Florica. * Comitetul depins care era se ofere să diademă Principesei Maria, a decis, în urma refusului său, să -i dea un serviciu pentru ceaiü pe care va fi domnelor Castelul Peleș, episode din resbel și din istoria națională. * Consiliul comunal din Galați fiind disociat comisiunea interimară s’a compus din d-nii: Virgil Poenaru, Emil Vulpe, dr. Nicolini, Arist. Papadopul, Emanoil Flondor și Costachi Bușilă. D Ștef. Velescu ’și va relua Zilele acestea cursul său de la conservator. 30 de cai se vor vinde la 1 Decembre la școla de aplicație. Ei provin din hergheliile armatei. * Procesul d-lui sub-locot. Roca va veni înaintea consiliului de răsboiu al corpului N. D. Roca e acuzat că a lovit pe un interior. * D. Pătrașcu va incepe săptămâna viitóre cursul séu Ia Universitate asupra literaturei moderne. * D. dr Felix a adresatjuă circulară prefectului de Severin prin care ’i recomandă se ia măsuri rigurose, atât in aplicarea carantinei cât și in paza fruntariei. Uă asemenea circulară s’a trimis medicului carantinei. * Duminică va incepe la Universitatea din Bucuresci, concursul pentru ocuparea catedrei de algebră de la facultatea din Iași. * Proiectul de lege pentru împădurirea locurilor nisipase și a unor părți din domeniele Statului, este gata. El va fi depus pe biuroul Camerei îndată după ce Adunarea își va constitui biuroul. * Pentru orice anunț, reclamă sau inserții, a se adresa direct la administrațiunea nostră. Acei cari recurg, prin intermediarul Agenții Havas, sunt espuși a-și pierde banii și a nu vedea anuneiurile lor publicate în Românula. * Timpul spune că comitetul executiv al partidului liberal a hotărît ca să se înceapă după oă săptămână de zile discuțiunea analitică a programului. Se vor ține conferințe de diferiți membrii ai partidului. Ele ,se vor tipări și se vor împărți în țară. Mai mulți comercianți de vinuri se plâng „Adevărului“ că butoiele de vinuri pe care le au la gară de Nord, stau Îngrămădite afară pe câmp și proprietarii lor sunt siliți se plutesca câte un leu de butoiu pe zi-Primăria are în raionul gărei uă rampă de vinuri, dar acesta o rampă stă închisă și nu aduce nici un profit comunei. Astfel, primăria perde cel puțin on mie de lei pe zi ce ar putea incasa de la proprietarii de butaie. Mai adăugăm că proprietarii de butaie suferă mari neajunsuri prin faptul că butaiele lor sunt îngrămădite afară din oraș de alungul liniei ferate, expuse ploilor și ninsarei. holera Petersburg, 24 Noembre. După raportul sanitar săptămânal holera este în descrescere în tote orașele și provinciile, afară de Podolia, unde au fost de la 9 la 28 Noembre 1033 coșuri și 365 decese, și Kiev, unde s’au constatat de la 14 pene la 20 Noembre 599 cașuri și 168 decese. Budapesta, 24 Noembre.—In cele 24 de ore au fost 3 cașuri și 1 deces. Belgrad, 24 Noembre. —• Nici un cas de holera de vină 8 Zile , nici un bolnav la spital și în barace. Buletin Meteorologic (De Luni 16 Noembre până Duminici 24 ’Noembre st. n. 1892) Săptămâna ce trecurăm a fost mai rece decât precedenta, mai cu semă in ultimele 3 zile Temperatura mijlocie săptămânală a sa 2 ° 2 a fost cu 1 °.6 coborîtă ca aceea a săptămânei precedente și cu 1 ° 2 asemenea mai rece decât mijlocia dedusă din perioda 1685/91. In 1885 a fost cea mai coborîtă mijlocie 1 °.8, iar in 1887 cea mai ridicată 6 °.2. Mijlociile Zilnice au variat între 1 °.0 și 1 lW. In ziua a doua a săptămânei, precum și in cele din urmă 3 zile, termometrul s’a coborît sub zero grade, ajungem până la —5 °.6, care este cea mai josa temperatură din săptămâna acesta. Cea mai ridicată temperatură a fost Luni 10 °.3 Mijlocia săptămânală a temperaturelor maxime fost 6 °.8, iar a celor minime — 1 °.4. Zilele de Marți, Vineri, Sâmbătă și Duminică au fost cu îngheț parțial. Temperatura solului s-a coborît mult in cursul acestei săptămâni. Mijlociile săptămânale ale temperatura solului au fost 6 °.8, 9 °.9, 11 °.9 și 13 °.7, respectiv pentru adâncimile de 30, 60, 90 și 120 centimetri. Cerul a fost puțin noros Luni și Sâm \