Romanulu, decembrie 1892 (Anul 36)
1892-12-01
ANUL AL 36-LEA—Ediția I-a Voes ce și vei putea. ABONAMENTE. % £ A W TUT Ținut. ^ linia 20 bani; P. N. dMiliblUul. 1 ieü. inserții și reclame 2 l Scrisorile nefrancate se refasa.—Articolele nepublicate se ard Anunciuri și abonamente se primesce li administrația ziarului. REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 JCU, 1 DECEMBRE (19 NOEM, gr.v.) 1892 Luminózate și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6 —Havas S place de la Bourse—Jones, 31 bis. rue Faub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis I-Si GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ș Berlin) și d. G. L. Daube (Frankiurtj LA GENEVA, la Haasenstein și Togi er.—AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena ________ ’ Abonamente se pot face la tote biitourile poștale din țară și străinatate. Bucureștii^ 18/30 Răpciune PRIVILEGIAȚII După cum am prevăzut, expunerea care a precedat programul partidului liberal-național, a fost principalul punct care a fost mai mult discutat de presa conservatorre. Era partea cea slabă a programului, partea deci mai lesne de atacat, firesc este deci ca asupra sa să se îndrepteze săgețile adversarilor. Nu noi vom încerca să luăm apărarea ei, găsind-o, după cum am spus, puțin la locul ei, vătămătare chiar programului. Dar trebue să recunoscem cel puțin, că a avut darul de a sili pe conservatori să facă să precesc mărturisire. Organul oficios al partidului guvernamental. Timpul, agățându-se de cea ce autorul expunerei din program o numesce clasa foștilor privilegiați, cu drept cuvânt constată că déca vechiile privilegiuri s’au suprimat, acesta nu insemneza că privilegiații au dispărut. «Titlurile s’au desființat, observă confratele nostru, dar au fost înlocuite cu decorațiunile: „Nu te mai chiamă pitar ori paharnic, dar ești cavaler, comandor, etc. >Nu te mai îmbracă cu caftan, dér ți sé acață de piept séü de gât uă cruciuliță“. Cuvânt are Timpul de a se ridica contra acestor privilegiuni înființate de guvernul liberal, dar nu credem că este destul a constata reul, el trebuie îndreptat. Conservatorii dețin agil puterea, să ia deci inițiativa desființărei acelor privilegiuri, să suprime sgarda ce s’a înființat, să ‘facă ca decorațiunile, pe care regele Carol le-a numit un instrument de corupțiune, să se desființeze și atunci vor fi în drept să învinovățască pe liberalii. Pe cât timp însă conservatorii se folosesc de acele privilegiu, pe cât timpul se fălesc, cu sgardă la gât, ei sunt și remân privilegiați. Mai sunt însă și alte privilegiuri, de care Timpul nu vorbesce, și pe care cu regret constat că liberalii nu le-au desființat, începând cu privilegiul de a fi alegător, cu privilegiul de a fi eligibl și terminând cu privilegiul ce și au dat clasele diriginte, de a guverna pe cel mulți, pe întrega clasă a desmoștenițiior. Am dori ca Timpul să fie și în acesta luptă alături cu noi, spre a revendica dreptul tuturor d’ași alege represintanțl, spre a protesta contra categoriilor ce se face între cetățeni, clasându’I, după avere sau posiție socială, în cetățeni de clasa I, II, III și IV,*după dreptul ce li se dă a vota în cutare sau cutare colegiu, sau numai prin delegațiune, séu de loc chiar, trecându’i în clasa parților, pentru că n’au avere, sau n’au putut cheltui spre a obține cutare diplomă. Revolta conservatorilor însă, contra privilegiaților, nu merge până aci, ei găsesc forte drept ca porțile Senatului să fie deschise numai avutului, și nu îl supera în nimic ca regimul represintativ să fie bazat pe caste sociale. Ne pare însă bine că cel puțin Timpul recunosce că decorațiunile constitue un privilegiu și că va lupta, alături cu noi, spre desființarea sgardelor ce distribuie cu atâta profusiune, guvernul M. S. Regelui Carol. Luăm act, și așteptăm campania pe care desigur va începe-o organul conservator. Vintila Rosetti. Criza ministerială din Francia . Impresia generală este că criza ministerială va fi greu de redeslegat. Ziarele republicane moderate aprobă pe d. Loubet, că a retușat să-și calce datoria. Ei cred că e puțin de invidiat succesul obținut de adversarii cabinetului, fiarele radicale gice că țara aprobă Cimera fiindcă a dat dreptate comisiunei de anchetă. Conservatorii își arată satisfacția ; ei reclamă de asemenea lumina. Se vorbesce de disoluțiune ca de ceva vidouios. D. Carnot s’a întreținut in timpul dimineței cu d. Loubet. D. Brisson a fost chemat la 4 césuri la Elysée. Se desminte oficial scriea jurnalelor, după care d Carnot ar fi avut intențiunea ca se adreseze Camerii, inainte de formarea cabinetului, un mesagiu prin care se asigure țara de urmările afacerii Panama. D. Carnot a oferit d-lui Brisson misiunea de a forma cabinetul, d. Brisson a cerut să-și consulte amicii, inainte de a răspunde. In culoarele Camerii se crede că d-l Brisson va primi in cele din urmă misiunea de a forma noul cabinet. Cu tota crisa ministerială, comisiunea de anchetă urmeaza cu lucrările sale. Eri, d. Laguerre, deputat, a depus înaintea comisiunei că, Arton, agentul d-lui de Reinach, s-a declarat, in timpul alegerilor din departamentul Nordului, că el intervenise printr-un al treilea pe lângă guvernul in favorea afacerii Panama, și că a dat 300,000 franci pentru scopuri politice. Comisiunea a ascultat pe d-1 Kohn fost asociat al d-lui de Reinach. d-1 Kohn a declarat că d-1 de Reinach avea un cont personal la bancă; in 1888 acest cont a scăzut cu un milion. D-l Propper, șeful actual al casei fa făcut uă deposiție analogă. Milionul a fost dat lui Arton infracțiuni. D-nii Carol de Lesseps, Cotto et Fontane au fost chemați aici înaintea comisiunii ei au scris că nu se pot duce la convocare. Procurorul general a refuzat să dea comisiunei dosarul afacerii, pentru că comunicarea ar fi contrară regulelor judecătoresce. De Périvier, președintele Curții de apel, a publicat o declarațiune prin care zice că el du autoridă se pred. Prinet de a depue înaintea comisiunei-Se asigură că procurorul general, d. Quesnay de Beaurepaire, î și va da demisiunea. Telegrama Viena, 29 Noembre. — Un comunicat oficios al Pressed, dice că guvernul nu consideră votul fondurilor secrete ca un vot de încredere. Respingerea paragrafului fondurilor secrete de stânga germană și demisiunea ministrului Kuenburg, representant al acestui partid, nu vor face să înceteze raporturile dintre guvernul și stânga germană, raporturi la care ministrul dă uă mare valore. — Deputatul anti-semit Qessmann, care a făcut aluzie in afacerea Panama, servindu-se de termeni injurioși in privința Republicei franceze, a fost chemat cu energie la ordin de către președintele Camerii, pentru insulte aduse unei țări, care întreține relațiuni amicale cu Austro-Ungaria. Belgrad, 29 Noembre. — Un soldat, bolnav de holeră de la 24 c, a murit alalta-ieri, nici un alt cas in urmă-i. Două cazuri noai suspecte s’au produs printre lucrătorii de la Porțile de fer. St. Petersburg, 29 Noembre.—Sporirea impozitelor asupra alcoolurilor și uleiurilor de maft a fost hotărîtă. Carlowitz, 29 Noembre. — Congresul bisericesc șerb a adoptat proiectul nouei constituțiuni a bisericii, ca bază de discuțiune, cu 37 voturi contra 35. Paris, 29 Noembre. — Episcopii din St. Etienne și Clermont au primit propunerea ce li se făcuse de Papa de a accepta, primul arhiepiscopatul din Cambrai și al douileajcel din Bourges. Bruxelles, 29 Noembre. După Curierul din Bruxelles, se zice că ar fi sosit știri la 10 Septembre de la Cataractele Stanley, că căpitanul Jacques și companionii săi din expediția anti-esclavagistă, precum și căpitanul Bia și companionii săi, care erau aprope să exploreze Kantapa, ar fi fost omorîți, și că arabii revoltați dispun de 17.000 pusei.Sofia, 29 Noembre.— Sobrania a votat agil un credit de 15.000 fr. pentru participarea Bulgariei la exposiția din Chicago. Un incident s-a întâmplat aici la Cameră pe când se discuta proiectul asupra mărcilor de fabrică. Un deputat din Filipopoli a cerut ca d. ministru de finanțe Natchevitch, care a depus proiectul, să fie present , fiind-că, după părerea acestui deputat, nu putea să continue discuția fără prezența ministrului. D. Natchevitch a fost rugat prin urmare să vie. Insă refusând, d Stambuloff a apărat proiectul. Circulă zgomotul cu stăruință, că in urma acestui incident, d. Natchevitch ’și ar fi dat demisiunea Cu toate acestea, se crede că demisiunea ministrului de finanțe ar fi fost provocată din causa unui articol violent publicat contra lui de „Maiak Vertuik“, jurnal din Filipopoli. Roma, 29 Noembre.—D. Negra, ambasador la Viena a plecat la postul său. Berlin, 29 Noembre.— Procesul de defăimare intentat d-lui Ahlwardt de d. Loewe, directorul fabricei de arme, și a altor 5 persone, a început azci. Madrid, 29 Noembre.— Nu s’a luat încă nici o decisiune de delegații însărcinați cu negocierile tratatului comercial dintre Spania și Germania; sesiunea parlamentară va începe la 21 Ianuarie 1893. Procesul Zappa Vineri, 20 ale curentei, [se înfățișează înaintea tribunalului de Ilfov, procesul moștenitorilor lui Evangheli Zappa. Sunt in proces următorele părți: Statul elen, represintat prin d-nii avocați : Const. Boerescu, Kornea și Gănescu B. Statul român, represintat prin d-nii: M. Sirina și M. Antonescu. Succesorii lui Evangheli Zappa un număr de opt și anume : frații Apostol, Ion și Hristu Mexi (ca nepoți de frate); frații Cociu, 5 frați (nepoți de soră), represintați prin d-nii Grig. Triandafil, V. Brătianu, I. Lahovary, V. Missir, Nic. Blaremberg, Gr. Păucescu și Athanasovici. Succesorii lui Constantin Zappa, in număr de două, Hristu și Apostol Zappa represintați prin d-nii Titu Maiorescu, Eug Stătescu, Petru Grădișteanu și Vasilescu. Deci in total 16 avocați, aprope crema baroului bucurescean. Cei 11 avocați ai erezilor lui Const. și Evangheli Zappa, prin contract ce au încheiat cu clienții lor, in caz de câștigarea procesului, vor primi fiecare câte 50,000 lei după definitiva îndestulare. Cheltuelile procesului privesc pe moștenitorii. Averea totă a celor două Zappa in România se urcă la suma de 8,000,000, parte in bani depuși la d. Cr. Cerlenti) restul in moșii. După cum se scie s-a numit o administrație a averei lui Constantin Zappa, compusă din d-mi Const. Miclescu, Eust. Constantinescu și Hristu Zappa, fiecare din acești administratori primesce câte 18.000 lei anual, negreșit după ce au depus câte 50.000 lei ca garanție. Eregiii ambilor Zappa au încheat uă transacție între ei, că în caz de câștigare a procesului, frații Mexi și Cociü să ia 2/3 din avere iar d-nii Apostol și Hristu Zappa numai 1/3 Se crede că acuma Vineri se va intra in fondul afacerei, deorece termenul anterior se amânase pentru că moștenitorii nu depuseră judicatum solvi. Guvernul grecesc deși a întrerupt relațiunele cu România, totuși va sta in judecată, nu însă cu statul român, ci cu moștenitorii celor două Zappa. Deci d-nii Boerescu și Kornea vor pleda în tote instanțele. Chestia principală imprejurul căreia se vor învârti desbaterile va fi: Cine din cei patru reclamanți trebue se moștenescă ? După tote probabilitățile, acest proces va vedea lumina secolului XX bineînțeles, dacă nu va mai interveni vr’un alt guvern în acest lung și interminabil proces. liber să trimită sergenții de oraș pentru ținerea ordinei. Acestă cerere, spune Constituționalul a fost satisfăcută imediat, 1 . Vaporele societăței de navigațiune dunărene, cari circulă între Turnu-severin- Galați și vice-versa, de la 19 Noembre (1 Decembre) vor circula numai uă dată pe săptămână și adică : De la Severin la Galați in fiecare Marți ore a. m. și De la Galați la Severin in fiecare Sâmbătă 9 ore a. m. Aceste vapore acostăză și la stațiunile bulgare, însă numai la Lompalanca, Siștov și Rusciuk. Cu acesta se suprimă cursa de Marți din Galați in sus și cea de Vineri din Severin in jos. * Se vorbesce despre candidatura d-lui Pake Protopopescu, la colegiul HI de Ilfov. * Membru al casei obligațiunilor rurale s’a ales d. G. Tocilescu, iar membru al casei dotațiunei asteí, d. general Costa- Foru. * Legea contingentelor pe anul 93 — 94 este gata. Prin acestă lege se chiamă sub arme 9900 de tineri pentru armata permanentă și 2300 pentru călărași. * Cu privire la incendiul din Pitești aflăm că a ars hotelul d’Orient și câteva case de alături., Causa se atribue neglijent«unei spălătorese.! * I**ale cjilei Scumpetea lemnelor urmăză Cauza se atribuie lipsei de vagone pentru transport Atragem ateniunea celor in drept. * Uă scenă tristă s’a petrecut la cameră. Un deputat a fost lovit de un atac, care l’a făcut să nu mai aibă consciință de locul unde se află, și se desbrăcă până la cămașe. Din fericire, atacul a ținut puțin timp. Mai mulți supuși ungari s’au presintat la legația austro-ungară, pentru ca să’și reguleze pașaportele, conform noii legi a servitorilor. Nerăbdători de a ’și vedea trădra isprăvită, ei au năvălit in palatul legației, spărgând uși și ferestre. Astfel, legația s’a vădut nevoită să fără prefecture! pe Colegiul al HI de Buzeu se va declara vacant, prin mortea d-lui I. Marghiloman * ~— In urma cererii președintelui tribunalu*lui de Fălticeni, s’a pus sigiliile pe averea mobiliară a colonelului Alcaz, cari se află depusă la bancheri din București. + Carantina pe ziua de 15 Noembre. La sulina: nici un bastiment în carantină. La ciatalul Ismail : 2 probele, cu 42 ómeni de echipagiu și 26 pasageri; 10 bărci, cu 24 persone de echipagiu. Starea sanitară este bună. La gura Prutului: un vas, cu 2 persone. Starea sanitară este excelentă. La T.-Severin : 18 șlepuri, cu un echipagiu de 67 persone. Starea sanitară este satisfacatóre. La Ungheni: 55 persone, tóte sănătase. La Verciorova: 21 pasageri. Starea sanitară este bună. * Cu privire la d. dr. Vasile Lucaci Adeverul dă următoarele informațiuni: Anii la orele 11 delegații studenților, d-nii C. Axente și Mușetescu, s’au dus la Hotel Bulevard și au predat d-lui dr. Vasile Lucaci următoarea adresă semnată de aprope două sute de studenți: Patriotului neasemănat Dr. Lucaci Pentru studențimea universitară bucuresceană este un privilegiu fericit aflarea sa in mijlocul ei, ea nu năzuesce să plătească patriotului un tribut, pe care numai istoria vasei să-l plătească. Ea are sincera dorință de a încredința pe patriotul, că va merge neclintit in luptă și că nu va dezarma decât după victorie. Urmează aproape două sute de semnături. D. Dr. Lucaci a primit cu multă căldură delegația studenților, asigurând-o că