Romanulu, ianuarie 1893 (Anul 37, nr. 1-21)

1893-01-01 / nr. 1

ANUL AL 37-LEA—­Tv0. X—Ediția II-a­cceste și vei putea. ABONAMENTE. SIT* T * A ț vr­io­n­i­r RI • ^ '*aia ^ ^an*! ^ AMIHUiN­uI. 1 lefi. Inserții și reclame 2­le Scrisorile nefrancate se refu­sâ.—Artico­lele nepublicate se ard. Ai'­unjiuri[și abonamente se primesc l­a administrația farului. REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA, Strada Stezoianu, 12 DUM., LUNI, 1, 2. IANUARIU­­ 20, 21 DECEM. st.v.1 1893 Luminota­te și vel fi. IN STRĂINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6 —Havas 8 place de la Bourse -Jones, 31 bis. rue Faub. Montmartre Adam, BdRaspail 105 bis IK GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ș Berlin) și <L G. L. Daube (Frankhirt) \LlAfc GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUS­­-TRIÄ^a Dukes, 1 Wollzeile 6—8, Viena ente se pot face la tote bioronril­­e postaJe din țară și străinătate. Bucuresci, 31/19 Andrea BULETIN Vă scrie de sensațiune a fost răs­pândită erl, de confrații noștrii de la Lupta. O­ușii au înregistrat zgomotul că s’ar fi primit sclrea la una din le­­gațiunile din capitală, că in Paris ar fi isbucnit să răscula. In fruntea acelei răscule ar fi fost d. Déroulede, cunoscutul șef al ligei naționale și mâna drepta a genera­lului Boulanger. Iubirea pe care o au românii pen­tru Francia a făcut ca acel zgomot se fie răspândit cu iuțeala fulgerului și să devie subiectul tutor conver­­sațiunilor. Nimeni Iase nu voia să-i dea cre­ Jáment și însăși­­ ț­arul car­e răspân­dise scirea, spunea că daca ar fi fost un réscuiü, ea de­sigur nu ar lua proporțiunile unei revoluțiuni. Ori­cine cunosce poporul Parisian, a înțeles îndată că acea scrie nu putea fi întemeiată. Ori­cât de gravă ar fi situațiunea ac­tuală a Franciei, și mare indignațiunea ridicată prin necorectitudinea unor mi­niștrii și deputați, in afacera Pa­nama, poporul care nu s’a lăsat a fi condus de generalul Boulanger nu va urma pe ei. Deroaiede și nu ori­ce cas, nu va încerca să facă roa­­cóle, care ar putea compromite Re­publica. Poporul parisian are consciință de faptele sale, el voesce ca vinovații, ca necinstiți, să fie Înlăturați de la afaceri, căci scie că numai aceia, dar nu republica, pot fi compro­miși în nenorocita afacere a Pan­i­­maului. Tocmai prin pedepsirea vinova­ților să ridică prestigiul Republicei, care dovedesce că nu voesce să as­cundă, să tolereze fapte ne­corecte Națiunea a impus voința ei, a silit pe miniștrii compromiși a să retrage și a cerut ca justiția să ’și facă datoria, ori care ar putea fi personele compromise. Acesta s’a făcut și comisiunea de anchetă, împreuna cu justiția, ’și ur­m­ăză Ia liniște, misiunea lor. Cugetarea Franciei întregi este conținută în cuvintele pe care le-a rostit, erl, d. Jules Ferry la Lyon : «Când vom distinge mai bine pe inamicii noștri, vom reforma rându­­irile nostre, in cari se vor grupa toți republicanii onești și doritori de ordine, precum și adversarii dicta­taturelor, restaurațiunelor și anar­­h­ei. «Subt pretensi de moralitate pu­blică vor să reînvieze Republica. Să lăsăm ca justiția Să lovăscă pe o­menii a căr­or onestitatea e atinsă și noi să ne pregătim pentru a a­­para libertățile publice, chiulul organ al democrații ne-a fost încredințată, am căutat a nu ne a­­bate de la lupta pentru triumful de­mocrației pe care a sustinut’o in timp de 28 de ani, Românul a supt conducerea lui G. A. Rosetti. A­m că­utat, a avei alături de noi, in acesta luptă. De foștii tovarăși ai bătrânului dem­ocrat , ne-am adresat la tinerii cel mai distinși și adesea am avut desilusinal, am fost pără­siți și prin grele încercări am avut să trecem. Am rămas, la uă vreme singuri, pot spune singur chiar, căci a fost un timp in care întregul personal al redacțiunei să compunea numai din directorele Romanului și corectorele Jiarului. Vechii abonați, ne-au părăsit mai loți și numai încrederea și triumful causei nóstre ne-a dat putere d’a nu despera, d’a nu cruța muncă și sacrificii de tot felul, spre a nu com­promite esistența acestui Jiar, care a fost, dupe cum s’a spus, uă institu­­țiune. Am isbutit, și cu mândrie am vă­­zut că existența acestei instituțiuni s’a putut asigura prin concursul c­­­u­lorilor celor noul, cari au înlocuit pe cel vechi. Fără a primi ajutorul bănesc al nimenul, am isbutit singuri a face ca Vechiul organ al democrații să trăiască din propriele săle forțe, lu­cru greu de realisat în România. Am isbutit și cu fală pășim îna­inte, asigurați în viitor, de sprijinul unei pleiade de tineri, cari aceștia, toatem­ siguri nu se vor despărți de noi- nici uă dată. Cu puteri noi, intrăm deci în al 37-îla an al fondârei Românului, și cu mai multă tărie și energie, vom apăra causa democrației. Mulțumim, puținilor cari nu ne au par ăs­t și strângem mâna cu iu­bire acelora cari in acești opt ani din urmă s­au grupat in jurul stin­dardului Democrației și naționalității nóstre, transferat la Bucuresci, în locul contelui Szecsen, care se duce la Dresda. ... Secretarul baron Macchia trece de la St. Petersburg la Belgrad. Contele For­­gach e numit atașat la Bucuresci. Hamburg, 30 Decembre. — Se anunță din New-York că vaporul „Umbria“, care n’a sosit încă, cu tote că timpul necesar pentru drum trecuse de mult, a fost întâl­nit de un vapor din Bristol, căruia ’i s’a semnalat că toți erau sănătoși pe bord. St. Petersburg 30 Decembre. —Țaravi­­ciul s’a intors la Gatschina, venind din Caucas. Astăzi Românulu intră in al 37 an si existenții sale. De 8 ani, de când direcțiunea ve­­ r • Tt1 © lei X^iLlXl­a Paris, 30 Decembre. — Oficialul va pu­blica mâine decretul prin care se aplică Elveției tariful general. Dumquerque, 30 Decernare.—La marele forf Filip aü fost Mercurí 13 decese și éri 3 decese din ca,usa cholciií. Paris, 30 Decembre.—La Cocarde Jice că compania Carmaux a primit din nou scrisori amenințătore provenite de la anar­­h­iști. — Doctorul Brouardel, intervievat­ de un redactor al lui Figaro,a desmințit tóte scirile relative la autopsia baronului Rei­­nach. El n’a <fis mici de cum că conchide la uă marte naturală. El a cerut uă­­ con­tra expertiză, pentru că acesta e un os constant în afacere de otrăvire ; el nu a găsit urme de otravă minerală în mare și nu pate încă să se pronunțe despre otră­­vile vegetale. Ipoteza că d. de Reinach a fost otrăvit ș i pare neadevărate. Viena. 30 Decembre — Baronul Steer­­neck, secretar de legațiune la Dresda, e elitei­­ C ! La Ateneul din Ploesci va vorbi Du­minecă, d. Const. Calmuski, despre lec­turi din ziua de azi. * întrunirea societăței „Presei", se va ține asta-sora la 8 și juni. ore. La ordinea­­ filei este alegerea comite­tului. 1*9 Carantinele de la 16 Decembre. La Sulina: nici un bastiment. La T.-Severin:­­3 șlepuri, cu un echi­­pagiu de 11 bărbați cu familiile lor, com­puse din 7 femei și 6 copii. Starea sanitară este satisfacetóre. La Ungheni: 25 șlepuri, tóte sanătóse. Sunt aprópe două ar, de când se află în discuțiunea aduiaregenerate, proiectul de modificarea statutelor al Societăței Funcționarilor Publici. In acest interval s’au votat 80 articole mai rémâind a se vota Încă alte 47. Din cauză inse că, în urma celor trei precedente convocări de la 20 Noembre, 5 și 13 Decembre a. c., nu s a întrunit numărul de membrii cerut de statute, s’a decis a se ține o­ nouă întrunire Dumi­nică 20­­ Decembre curent, la ora 1 p. m. tot în localul Universităței cind se va continua discutarea proiectului. * Cu începere de Luni, 21 ale curentei, M. S. Regele nu mai priimesce în au­diență. * Colegiul III electoral pentru consilierii județului Tutova este convocat a se în­truni, în­­ ziua de & Februarie 1892, la orele 9 diminața, în localul comunei de reședință, spre a alege trei consilieri în localurile vacante. Delegații acestui cole­giu se vor alege în ziua de 24 Ianuarie 1893. * Eri a venit înaintea tribunalului Ilfov secția 2, procesul relativ la punerea în posesie a averei defunctului Alexandru Chrisoscoleu. D-ni­ colonel Horbatki și Alex. Coste­­scu, nepoții repausatului, precum și d-na Maria Cerchez, strănepotă, contestă cali­­atea de moștenitori d-lor loan și Ștefan Moscu, fiii căpitanului Petre Moscu, aces­ta frate de mumă cu repausatul. Tribunalul admisese încă din ră ședin­ță precedentă proba cu martori, și e­l s’a procedat la ascultar­ea lor. Procesul va urma acel. * Judecătorul tribunalului, care va func­ționa în timpul vacanței, este d-1 sup­leant de la secția 2 a. Constantin C. Jianu. * 1 Secțiunea Botoșani a Ligei pentru u­­nitatea culturală a Românilor, conform nouilor Statut, in­­m­ită în Adunarea Ge­nerală a ales următorul comitet : Președinte : .Dum* Sc. Miclescu, Vice­președinți: C. G. Savinescu, Dr. St. Possa, Secretar : Alexe Rocnenu, Casier : Gh I. Periețeanu, Membrii : Gh. M Demetru, Alexandra Carp. * Consiliul de administrație al „Societăței prntru ajutorul elevilor săraci din­apitală“ in ședința sea de la 17 curent, a decis ca Duminică 20 Decembre la ora 1 (fiua in școala Primară de la Lucáci să se facă distribuția hainelor. Sunt rugați toți Mem­brii a lua parte la aceasta și ori­cine va voi. * Deschiderea Morgei se va face Duminică la 2 ore p. m. Ministrul justiției a invitat mai multe persoane și directori de­­ fiare, spre a a­­sista la acesta ceremonie. * Societatea „Bistrița* a devenit cesionară contractului incheiat intre d­l N. Ionescu și „Prima societate română pentru fabri­carea hârtiei“ contract, prin care „Prima societate“ cedăză D-lui Ionescu dreptul de a exploata, pe termen de 6 ani, fabrica de hârtie de la Letea. Revist­a Altițe și Bibiluri va apare la 1 Ianuarie subt direcțiunea d-nei Sm. Andro­­nescu, cunoscută publicului nostru subt pseu­donimul Smara. Membre fondatoare și colaboratoare ale acestei reviste sunt: D-nei, Maria Ghika, Besia­­ Ionescu, E­­lena Hübsch, Aurica Polisu Micșanescu, Sa­bina Mandrea, Henrieta Sihleanu, Sofia Candiano, Di­dina Tătăranu, Viorica Pan­­teli, Lelia Hernea, Orsenița Racovița, Di­­dina Vlădescu, Smara, D-rele Sarmisa Bil­­cescu, Ermina Waldi, Cornelia din Moldo­va, Ana Ciupagea, Smaranda Culianu, Se­­vasta Radianu. Succesul pare asigurat, căci sa simțea trebuință de un asemenea revistă. Numiri și permutări­ ­. Se numesc, pe un period de trei an­i în funcțiunile onorifice de membru­ în comi­­siunea permanentă de pe lângă ministerul agriculturii, industriei, co­n­trolului și do­meniilor, urmatorele persone : D. Teodor Ștefănescu, profesor l­a șcala comercială din Bucureșci. — D. Teodor Pietraru, profesor la școla de agricultură de la Herăstrău. — D­­. Culoglu, profesor la școla de arte și meserii din Bucuresci. — D. Grigore Davidescu, fost funcțio­nar administrativ, se numeșce controlor fiscal clasa III-a, în locul d-lui D. Zăvoianu, destituit. — S’a numit ca oficier recrutor al jude­țului Botoșani maiorul Paciurea Nicolae, din regimentul Suceava No. 16, în locul locotenentului colonel Lambrino Alexan­dra. — Căpita­ul Filipescu Ion și adminis­tratorul clasa II Drónca Ion, ambii din regimentul Dobrogea No. 33, se trec în posiție de reformă, cel d’intern pentru purtarea rea din obicinuință, iar al doui­­lea pentru lipsă de cunoștințele militare corespund tétare gradului său și incapacitate de a le dobândi și pentru purtare rea din obicinuință. — Sunt numiți perceptori urmatorele persone : D. V. Lăzărescu la circumscripția Mă­gura, jud. Vlașca. D. Pavel Popescu la circumscr. Dorna, jud. Suceava.­ D. V. Grigoriu la circumscripția Ta­­nacu, jud. Vasluiu. D. D. I Petrovicescu la circumscripția No­vacin, jud. Gorj. D. Tranca Dumitrescu la circumscrip­ția Sinesci, jud Vâlcea. D. N. Vranișteanu la circumscripția Vi­leni-Podgoria, jud Muscel. D. I. Brăndescu la circumscripția Bă­­leni-Români, jud. DânT­ovița. D­­. St. Gologan la circumscripția Stăngacăoa, jud. Mehedinți. D. N. Popescu la circumscripția Frân­­cesci jud Vâlcea. D . Handoca la circumscripția Dră­­gușeni, jud Vaslui. D Gh Ciortan i­i circumscripția Lu­­poia, jud. Mehedinți. D­­. Boiescu la circumscripția Slănic, jud. Prahova. D. C. Petrescu la circumscripția Văleni, județul Prahova. D. D. R. Popescu la circumscripția Ne­­moiu, județul Vâlcea. D. D. Georgescu la circumscripția Corbi- Mari, județul Vlașca. D. St. I. Popescu la circumscripția Sâr­­besci, jud Bacăui. D. D. Ionescu la circumscripția Băi­­lesci, jud. Dolj D. M. G. Theodorescu la circumscripția Islazu, jud. Brăila. Recen­siune cu mat­ca (De Luni 19 Decembre péna Duminică 25 Decembre si. n. 1892) BUCURESCI Săptămâna ce trecurăm a fost mai fri­guroasă ca precedenta, mai cu sumă in ultim.de ei 2 <zile, când a că­zut și o­ can­titate mare de zăpadă in mai tote păr­țile țerei. Temperatura m­i­jiocie a acestei săptămâni a fost—1 ° 0, pe când aceea de­dusă din perioda 1885,91 a fost—6 °.3. In săptămâna precedentă fusese—0 °.2.­­ „Cel mai mare frig in cursul săptămânei a fost Duminică—9 °.8, iar temperatura cea mai ridicată a fost­ IKP­O și a avut loc in Ziua de Marți. Temperaturile ex­treme, observate in cursul săptămânei de care ne ocupăm in perioda 1885/91, au fost minimum—22 °.4 in anul 1890 și ma­­ximum­­ 10­ 1O in anul in care ne aflăm. 4 Mijlocia săptămânală a temperaturilor maxime a fost+2 °.9, iar a celor minime —3 °.4. Temperaturile mijlocii zilnice au va­riat in săptămâna ce trecurăm intre-1-40.8 și -9 ° C. Marți, te­peratura s’a menți­nut d’asupra lui 0 °. Sâmbătă și Dumine­că au fost zile de iarnă, tóte cele­l’alte au fost cu ingheț parțial. Temperatura solului s­a coborât puțin in cursul acestei săptămâni; mijlociile ei săptămânale au fost 2 °.2, 3 °.9, 5 °.8 și 7 °.9, respectiv pentru adâncimile de 30, 60, 90 și 120 centimetri. In perioda 1835/91 ele au fost 1 °.2, 3 °.9, 6 °.5 și 7 °.5. Cerul in general a fost noros. Mijlo­cia nebulosităței a fost 6. Z­iua de Mer­­curi a fost senină. Marți puțin norosa, Luni și Jour norase, iar cele din urmă 3 zile cu totul acoperite. Sorele a strălucit 21 ore și jumătate. In cele din urmă 3 zile el nu a strălucit de loc. Sâmbătă și Duminică a nins aprope tot timpul zilei, dând o­ grosime de 23 cen­timetri stratului de zăpadă. Apa provenită din topirea zăpezei a fost 16.7 milimetri. Zăpada a fost Însoțită de un vânt tare de la NE.A cea Direcțiunea dominată a vântului a fost de la W și NE. In tot timpul săptămânei vântul a suflat tare. Presiunea atmosferică a variat mult în cursul acestei săptămâni. Mijlociile zilni­­ce au fost cuprinse între 749.8­ și 758 4. Mijlocia săptămânală a presiunei atmos­ferice 754.4. aceea dedusă din perioda 1885/91 a fost 760.0. In cele d’anteiü­e Jile am avut brumă dimineța și săra. Joi a fost căță.

Next