Romanulu, ianuarie 1893 (Anul 37, nr. 1-21)
1893-01-01 / nr. 1
ANUL AL 37-LEA—Tv0. X—Ediția II-acceste și vei putea. ABONAMENTE. SIT* T * A ț vrionir RI • ^ '*aia ^ ^an*! ^ AMIHUiNuI. 1 lefi. Inserții și reclame 2le Scrisorile nefrancate se refusâ.—Articolele nepublicate se ard. Ai'unjiuri[și abonamente se primesc la administrația farului. REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA, Strada Stezoianu, 12 DUM., LUNI, 1, 2. IANUARIU 20, 21 DECEM. st.v.1 1893 Luminotate și vel fi. IN STRĂINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6 —Havas 8 place de la Bourse -Jones, 31 bis. rue Faub. Montmartre Adam, BdRaspail 105 bis IK GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ș Berlin) și <L G. L. Daube (Frankhirt) \LlAfc GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUS-TRIÄ^a Dukes, 1 Wollzeile 6—8, Viena ente se pot face la tote bioronrile postaJe din țară și străinătate. Bucuresci, 31/19 Andrea BULETIN Vă scrie de sensațiune a fost răspândită erl, de confrații noștrii de la Lupta. Oușii au înregistrat zgomotul că s’ar fi primit sclrea la una din legațiunile din capitală, că in Paris ar fi isbucnit să răscula. In fruntea acelei răscule ar fi fost d. Déroulede, cunoscutul șef al ligei naționale și mâna drepta a generalului Boulanger. Iubirea pe care o au românii pentru Francia a făcut ca acel zgomot se fie răspândit cu iuțeala fulgerului și să devie subiectul tutor conversațiunilor. Nimeni Iase nu voia să-i dea cre Jáment și însăși țarul care răspândise scirea, spunea că daca ar fi fost un réscuiü, ea desigur nu ar lua proporțiunile unei revoluțiuni. Oricine cunosce poporul Parisian, a înțeles îndată că acea scrie nu putea fi întemeiată. Oricât de gravă ar fi situațiunea actuală a Franciei, și mare indignațiunea ridicată prin necorectitudinea unor miniștrii și deputați, in afacera Panama, poporul care nu s’a lăsat a fi condus de generalul Boulanger nu va urma pe ei. Deroaiede și nu orice cas, nu va încerca să facă roacóle, care ar putea compromite Republica. Poporul parisian are consciință de faptele sale, el voesce ca vinovații, ca necinstiți, să fie Înlăturați de la afaceri, căci scie că numai aceia, dar nu republica, pot fi compromiși în nenorocita afacere a Panimaului. Tocmai prin pedepsirea vinovaților să ridică prestigiul Republicei, care dovedesce că nu voesce să ascundă, să tolereze fapte necorecte Națiunea a impus voința ei, a silit pe miniștrii compromiși a să retrage și a cerut ca justiția să ’și facă datoria, ori care ar putea fi personele compromise. Acesta s’a făcut și comisiunea de anchetă, împreuna cu justiția, ’și urmăză Ia liniște, misiunea lor. Cugetarea Franciei întregi este conținută în cuvintele pe care le-a rostit, erl, d. Jules Ferry la Lyon : «Când vom distinge mai bine pe inamicii noștri, vom reforma rânduirile nostre, in cari se vor grupa toți republicanii onești și doritori de ordine, precum și adversarii dictataturelor, restaurațiunelor și anarhei. «Subt pretensi de moralitate publică vor să reînvieze Republica. Să lăsăm ca justiția Să lovăscă pe omenii a căror onestitatea e atinsă și noi să ne pregătim pentru a apara libertățile publice, chiulul organ al democrații ne-a fost încredințată, am căutat a nu ne abate de la lupta pentru triumful democrației pe care a sustinut’o in timp de 28 de ani, Românul a supt conducerea lui G. A. Rosetti. Am căutat, a avei alături de noi, in acesta luptă. De foștii tovarăși ai bătrânului democrat , ne-am adresat la tinerii cel mai distinși și adesea am avut desilusinal, am fost părăsiți și prin grele încercări am avut să trecem. Am rămas, la uă vreme singuri, pot spune singur chiar, căci a fost un timp in care întregul personal al redacțiunei să compunea numai din directorele Romanului și corectorele Jiarului. Vechii abonați, ne-au părăsit mai loți și numai încrederea și triumful causei nóstre ne-a dat putere d’a nu despera, d’a nu cruța muncă și sacrificii de tot felul, spre a nu compromite esistența acestui Jiar, care a fost, dupe cum s’a spus, uă instituțiune. Am isbutit, și cu mândrie am văzut că existența acestei instituțiuni s’a putut asigura prin concursul culorilor celor noul, cari au înlocuit pe cel vechi. Fără a primi ajutorul bănesc al nimenul, am isbutit singuri a face ca Vechiul organ al democrații să trăiască din propriele săle forțe, lucru greu de realisat în România. Am isbutit și cu fală pășim înainte, asigurați în viitor, de sprijinul unei pleiade de tineri, cari aceștia, toatem siguri nu se vor despărți de noi- nici uă dată. Cu puteri noi, intrăm deci în al 37-îla an al fondârei Românului, și cu mai multă tărie și energie, vom apăra causa democrației. Mulțumim, puținilor cari nu ne au par ăst și strângem mâna cu iubire acelora cari in acești opt ani din urmă sau grupat in jurul stindardului Democrației și naționalității nóstre, transferat la Bucuresci, în locul contelui Szecsen, care se duce la Dresda. ... Secretarul baron Macchia trece de la St. Petersburg la Belgrad. Contele Forgach e numit atașat la Bucuresci. Hamburg, 30 Decembre. — Se anunță din New-York că vaporul „Umbria“, care n’a sosit încă, cu tote că timpul necesar pentru drum trecuse de mult, a fost întâlnit de un vapor din Bristol, căruia ’i s’a semnalat că toți erau sănătoși pe bord. St. Petersburg 30 Decembre. —Țaraviciul s’a intors la Gatschina, venind din Caucas. Astăzi Românulu intră in al 37 an si existenții sale. De 8 ani, de când direcțiunea ve r • Tt1 © lei X^iLlXla Paris, 30 Decembre. — Oficialul va publica mâine decretul prin care se aplică Elveției tariful general. Dumquerque, 30 Decernare.—La marele forf Filip aü fost Mercurí 13 decese și éri 3 decese din ca,usa cholciií. Paris, 30 Decembre.—La Cocarde Jice că compania Carmaux a primit din nou scrisori amenințătore provenite de la anarhiști. — Doctorul Brouardel, intervievat de un redactor al lui Figaro,a desmințit tóte scirile relative la autopsia baronului Reinach. El n’a <fis mici de cum că conchide la uă marte naturală. El a cerut uă contra expertiză, pentru că acesta e un os constant în afacere de otrăvire ; el nu a găsit urme de otravă minerală în mare și nu pate încă să se pronunțe despre otrăvile vegetale. Ipoteza că d. de Reinach a fost otrăvit ș i pare neadevărate. Viena. 30 Decembre — Baronul Steerneck, secretar de legațiune la Dresda, e elitei C ! La Ateneul din Ploesci va vorbi Duminecă, d. Const. Calmuski, despre lecturi din ziua de azi. * întrunirea societăței „Presei", se va ține asta-sora la 8 și juni. ore. La ordinea filei este alegerea comitetului. 1*9 Carantinele de la 16 Decembre. La Sulina: nici un bastiment. La T.-Severin:3 șlepuri, cu un echipagiu de 11 bărbați cu familiile lor, compuse din 7 femei și 6 copii. Starea sanitară este satisfacetóre. La Ungheni: 25 șlepuri, tóte sanătóse. Sunt aprópe două ar, de când se află în discuțiunea aduiaregenerate, proiectul de modificarea statutelor al Societăței Funcționarilor Publici. In acest interval s’au votat 80 articole mai rémâind a se vota Încă alte 47. Din cauză inse că, în urma celor trei precedente convocări de la 20 Noembre, 5 și 13 Decembre a. c., nu s a întrunit numărul de membrii cerut de statute, s’a decis a se ține o nouă întrunire Duminică 20 Decembre curent, la ora 1 p. m. tot în localul Universităței cind se va continua discutarea proiectului. * Cu începere de Luni, 21 ale curentei, M. S. Regele nu mai priimesce în audiență. * Colegiul III electoral pentru consilierii județului Tutova este convocat a se întruni, în ziua de & Februarie 1892, la orele 9 diminața, în localul comunei de reședință, spre a alege trei consilieri în localurile vacante. Delegații acestui colegiu se vor alege în ziua de 24 Ianuarie 1893. * Eri a venit înaintea tribunalului Ilfov secția 2, procesul relativ la punerea în posesie a averei defunctului Alexandru Chrisoscoleu. D-ni colonel Horbatki și Alex. Costescu, nepoții repausatului, precum și d-na Maria Cerchez, strănepotă, contestă caliatea de moștenitori d-lor loan și Ștefan Moscu, fiii căpitanului Petre Moscu, acesta frate de mumă cu repausatul. Tribunalul admisese încă din ră ședință precedentă proba cu martori, și el s’a procedat la ascultarea lor. Procesul va urma acel. * Judecătorul tribunalului, care va funcționa în timpul vacanței, este d-1 supleant de la secția 2 a. Constantin C. Jianu. * 1 Secțiunea Botoșani a Ligei pentru unitatea culturală a Românilor, conform nouilor Statut, inmită în Adunarea Generală a ales următorul comitet : Președinte : .Dum* Sc. Miclescu, Vicepreședinți: C. G. Savinescu, Dr. St. Possa, Secretar : Alexe Rocnenu, Casier : Gh I. Periețeanu, Membrii : Gh. M Demetru, Alexandra Carp. * Consiliul de administrație al „Societăței prntru ajutorul elevilor săraci dinapitală“ in ședința sea de la 17 curent, a decis ca Duminică 20 Decembre la ora 1 (fiua in școala Primară de la Lucáci să se facă distribuția hainelor. Sunt rugați toți Membrii a lua parte la aceasta și oricine va voi. * Deschiderea Morgei se va face Duminică la 2 ore p. m. Ministrul justiției a invitat mai multe persoane și directori de fiare, spre a asista la acesta ceremonie. * Societatea „Bistrița* a devenit cesionară contractului incheiat intre dl N. Ionescu și „Prima societate română pentru fabricarea hârtiei“ contract, prin care „Prima societate“ cedăză D-lui Ionescu dreptul de a exploata, pe termen de 6 ani, fabrica de hârtie de la Letea. Revista Altițe și Bibiluri va apare la 1 Ianuarie subt direcțiunea d-nei Sm. Andronescu, cunoscută publicului nostru subt pseudonimul Smara. Membre fondatoare și colaboratoare ale acestei reviste sunt: D-nei, Maria Ghika, Besia Ionescu, Elena Hübsch, Aurica Polisu Micșanescu, Sabina Mandrea, Henrieta Sihleanu, Sofia Candiano, Didina Tătăranu, Viorica Panteli, Lelia Hernea, Orsenița Racovița, Didina Vlădescu, Smara, D-rele Sarmisa Bilcescu, Ermina Waldi, Cornelia din Moldova, Ana Ciupagea, Smaranda Culianu, Sevasta Radianu. Succesul pare asigurat, căci sa simțea trebuință de un asemenea revistă. Numiri și permutări . Se numesc, pe un period de trei ani în funcțiunile onorifice de membru în comisiunea permanentă de pe lângă ministerul agriculturii, industriei, controlului și domeniilor, urmatorele persone : D. Teodor Ștefănescu, profesor la șcala comercială din Bucureșci. — D. Teodor Pietraru, profesor la școla de agricultură de la Herăstrău. — D. Culoglu, profesor la școla de arte și meserii din Bucuresci. — D. Grigore Davidescu, fost funcționar administrativ, se numeșce controlor fiscal clasa III-a, în locul d-lui D. Zăvoianu, destituit. — S’a numit ca oficier recrutor al județului Botoșani maiorul Paciurea Nicolae, din regimentul Suceava No. 16, în locul locotenentului colonel Lambrino Alexandra. — Căpitaul Filipescu Ion și administratorul clasa II Drónca Ion, ambii din regimentul Dobrogea No. 33, se trec în posiție de reformă, cel d’intern pentru purtarea rea din obicinuință, iar al douilea pentru lipsă de cunoștințele militare corespund tétare gradului său și incapacitate de a le dobândi și pentru purtare rea din obicinuință. — Sunt numiți perceptori urmatorele persone : D. V. Lăzărescu la circumscripția Măgura, jud. Vlașca. D. Pavel Popescu la circumscr. Dorna, jud. Suceava. D. V. Grigoriu la circumscripția Tanacu, jud. Vasluiu. D. D. I Petrovicescu la circumscripția Novacin, jud. Gorj. D. Tranca Dumitrescu la circumscripția Sinesci, jud Vâlcea. D. N. Vranișteanu la circumscripția Vileni-Podgoria, jud Muscel. D. I. Brăndescu la circumscripția Băleni-Români, jud. DânTovița. D. St. Gologan la circumscripția Stăngacăoa, jud. Mehedinți. D. N. Popescu la circumscripția Frâncesci jud Vâlcea. D . Handoca la circumscripția Drăgușeni, jud Vaslui. D Gh Ciortan ii circumscripția Lupoia, jud. Mehedinți. D. Boiescu la circumscripția Slănic, jud. Prahova. D. C. Petrescu la circumscripția Văleni, județul Prahova. D. D. R. Popescu la circumscripția Nemoiu, județul Vâlcea. D. D. Georgescu la circumscripția Corbi- Mari, județul Vlașca. D. St. I. Popescu la circumscripția Sârbesci, jud Bacăui. D. D. Ionescu la circumscripția Băilesci, jud. Dolj D. M. G. Theodorescu la circumscripția Islazu, jud. Brăila. Recensiune cu matca (De Luni 19 Decembre péna Duminică 25 Decembre si. n. 1892) BUCURESCI Săptămâna ce trecurăm a fost mai friguroasă ca precedenta, mai cu sumă in ultim.de ei 2 <zile, când a căzut și o cantitate mare de zăpadă in mai tote părțile țerei. Temperatura mijiocie a acestei săptămâni a fost—1 ° 0, pe când aceea dedusă din perioda 1885,91 a fost—6 °.3. In săptămâna precedentă fusese—0 °.2. „Cel mai mare frig in cursul săptămânei a fost Duminică—9 °.8, iar temperatura cea mai ridicată a fost IKPO și a avut loc in Ziua de Marți. Temperaturile extreme, observate in cursul săptămânei de care ne ocupăm in perioda 1885/91, au fost minimum—22 °.4 in anul 1890 și maximum 10 1O in anul in care ne aflăm. 4 Mijlocia săptămânală a temperaturilor maxime a fost+2 °.9, iar a celor minime —3 °.4. Temperaturile mijlocii zilnice au variat in săptămâna ce trecurăm intre-1-40.8 și -9 ° C. Marți, teperatura s’a menținut d’asupra lui 0 °. Sâmbătă și Duminecă au fost zile de iarnă, tóte celel’alte au fost cu ingheț parțial. Temperatura solului sa coborât puțin in cursul acestei săptămâni; mijlociile ei săptămânale au fost 2 °.2, 3 °.9, 5 °.8 și 7 °.9, respectiv pentru adâncimile de 30, 60, 90 și 120 centimetri. In perioda 1835/91 ele au fost 1 °.2, 3 °.9, 6 °.5 și 7 °.5. Cerul in general a fost noros. Mijlocia nebulosităței a fost 6. Ziua de Mercuri a fost senină. Marți puțin norosa, Luni și Jour norase, iar cele din urmă 3 zile cu totul acoperite. Sorele a strălucit 21 ore și jumătate. In cele din urmă 3 zile el nu a strălucit de loc. Sâmbătă și Duminică a nins aprope tot timpul zilei, dând o grosime de 23 centimetri stratului de zăpadă. Apa provenită din topirea zăpezei a fost 16.7 milimetri. Zăpada a fost Însoțită de un vânt tare de la NE.A cea Direcțiunea dominată a vântului a fost de la W și NE. In tot timpul săptămânei vântul a suflat tare. Presiunea atmosferică a variat mult în cursul acestei săptămâni. Mijlociile zilnice au fost cuprinse între 749.8 și 758 4. Mijlocia săptămânală a presiunei atmosferice 754.4. aceea dedusă din perioda 1885/91 a fost 760.0. In cele d’anteiüe Jile am avut brumă dimineța și săra. Joi a fost căță.