Romanulu, martie 1893 (Anul 37, nr. 45-71)

1893-03-01 / nr. 45

ANUL AL 37-LEA—No. 45— Uă singură ediție REDACȚIA $­ ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12_______________MERCURI 1 MARTIE (17 FEBRUAR st. v.) 1893 Voesce și vei putea. 86 lei pe an In totă țara; ABONAMENTE. 10 ” " £“ Iunî ” IV „ „ UCI I » (50 lei pe an în streinătate Pag. IV linia,20 bani; P. UI 1 lett. Inserfiiși reclame 2 le Scrisorile nefrăncate se refusa.—Artico­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesce la administrația­­ ziarului. ANUNCIURI: EXEMPLARUL Io BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI , *# APARE IN TOATE Z­ILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Directory VINTILĂ C. A. ROSETTI EXEMPLARUL Io BANI L­uminéza-te și vei fi. IN STREIN­AT­ATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 61 —Bavas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis me Faub. Montmartre—Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg s Berlin) și d. G. L. Daube (Frankiul t) LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUS­TRIA la Dukes, I Wollzeile 6-4, Viena Abonamente se pot face la tote bi­rourile poștale din țară și străinătate. BULETIN Bucuresci, 16 (28) Făurar De la uă vreme incóce piața nostra a început se ingrijască pe comercianții streini. Nu este cei în care să nu se intemple câte uă suspendare de plăți sau câte un faliment. Un fabricant din Berlin ne spunea alăltă­ieri că pierde 80.000 lei numa­j la doui in­divizi numiți neguțători din Bucuresci. Din norocire toți acești înșelători sunt streini. Dar acesta nu impedecă de loc ca discreditul, se cadă asupra comercialui român și asupra țerei. Nimeni nu se uită la naționalitatea și la religiunea lui, ci numai la țara unde își exercită afacerile, la orașul unde locuesce. Stim că subt guvernul liberal, un ministru de justiție a făcut uă sta­tistică de numărul comercianților cari au suspendat plățile dece au dat fa­liment, de naționalitatea și religia lor. Acea statistică s’a publicat prin­­ zia­­rele streine și s’a comunicat și re­­presentanților streini acreditați lângă guvernul nostru. Din ea se constata că la 30 comercianți streini cari a­­buzați de încrederea fabricanților din Austria, Ger­­ania, Franța și Engib­­ern, abia se găsea unul. Statistica de care vorbim, după cât vedem nu a făcut serviciu nici fabricanților nici statului român. Unii fabricanți care suferise pagube au mai restrâns creditul, dar s’a găsit alții care nu se informeze de cele petrecute spre a trimite mărfuri mai multe. Comercianții streini din România au vândut și vend­e firfurile lor cu prețuri reduse în paguba comercian­ților români cari rămân cu mărfu­rile lor in prăvălie, și, după ce pun câte­va zecimi de lei d’ua parte sus­pend plățile. Fabricanții din cele­l­ alte țări, ca să nu mai vândă mărfurile lor râmase din care n'ar fi putut te scoță de­cât oă sumă derisorie, con­simt sâ se învoiască cu debitorii lor pe suma de 2Q sau Ș5 suta. Negus­­torii aceștia merg înainte câtă­va vreme, plătesc regulat pâ­nă capăt din nou credit. Atunci altă suspen­dare de plăți și altă învoială mer­­gând ast­fel până ajung la un ade­vărat faliment. Comercianții faliți u­­nii se trim­it la pușcărie, alții se lasă l­beri dupe influența ce au pe lăngă justiție. De se găsesc tot dauna un altul gata se ia marfa cu un preț de 25, 20 și chiar 15 la sută. Aceștia sunt din compania mas­cată a celor faliți și cumpără aceste mărfuri chiar cu banii furați de fa­bricanți. Prin urmare dupe­le ce au furat pe comercianții din Europa, a­­cum devin comercianți cinstiți prin procurațiune. Acest sistem pe lângă că aduce un prejudiciu însemnat statului ro­mân, apoi sugrumă cu desevârșire comerciul nostru, căci este peste putință a face cine­va concurență a­­celora cari au cumpărat marfa cu 25 și de multe ori cu 15 suta. Trebue dor ca autoritățile nóstre se se gândesca serios la acest peri­culos flagel. Legile actuale ne pare că nu sunt indestuliítare pentru a pune capăt acestui zen. Un strein vine adl In țară, închi­­riadă să prăvălie și o umple de marfă. Nimeni nu scie de unde vi­ne, ce a făcut unde a fost, ce con­duită a avut și de ce capital dis­pune. Noi credem că aci este reul. Ne­ar trebui legi cari se prevadă un esamen serios asupra acelora cum se apucă de comerciu în acestă țară și să stabilască uă garanție pentru tot comerciantul strein care vrea ce să deschidă să prăvălie în compa­­rațiune cu degerul ce cugeta să facă. Se nu se sbârlască înse acei cari cred că In libertatea comercialui stă totä fericirea unui stat. Aci nu e vor­ba de restrângere, ci de garanții în contra pungașilor. Când se fac legi pentru a impune jandarmi comuni­lor rurale ca se le apere de punga­șii satelor cari abia se pot găsi ici și colea, cu atât e mai detot guver­nul se ia măsuri contra pungașilor din orașie cari compromit statul in afară și nimicesc comercial românesc. In Francia Zilele acestea s’a pro­pus și s’a votat un lege prin care se cere garanții indestulatare de la streinii cari joacă la Bursă. Cea ce se face acolo, de ce se nu se intro­ducă și la noi cari am imitat­ pe Francia în tote ? Dacă am adoptat măsurile cele rele cum este jtandar­­meria, de ce se nu adoptăm și pe dhis bune cum este acea cu garan­ția streinilor cari vor se speculeze la capitala acelei țen ? înmormântarea D-NEI MARIA ROSETTI înmormântarea d-nei Maria Ro­setti se va face ab jll la 2 ore. Corte­giul va pleca din strada Surorilor No. 20 (10 vechi­). Ceremonia funebră va fi aceași care s’a făcut pentru C. A. Rosetti. Un simplu car, impodobit de flori și tras de două cal. Corpul a fost lăsat de Sâmbătă penă eri sâră in patul in care a zăcut, apoi s’a pus Intr’un sicriu de stejar care a fost așezat pe aceiași masă, pe care a fost pus C. A. Ro­setti In Ziua Inmormântărei. Masa, este aceia pe care si a o­­ferit’o redacțiunea <5 Românului» la inversarea a 35-a a «Românului». In jur s’a pus, flori și cununa de­pusă de familie, de d-na Mowr, și Fr. Mowr, d-na și d-na Lolliot, d-na Pia Brătianu, familia Bib­escu, Maria și Ion Pilaf, Elena Cornescu, familia Nicu Rosetti, G. Bobeică, d-na V. A. Urech­ă, familia M. Korne, d-na C. Robescu, d nu și d-na Cazzavillean, Dim. Giani, Cecilia Petrescu, Lucia Giani, Mana Giani, Alexandru Can­­tacuzino, etc. etc. Scriea dată de un reporter al nos­tru, cu privire la un telegramă pe care ar fi primit’o d. Vintilă Rosetti, din partea M­S. regina, este inexactă. Lucrătorii i?o­ nuni?w?exprimând do­rința a asista la înmormântarea d-nei Maria Rosetti. Z­arul apare aici, în­­tr-uă singură edițiune. Mórtea d-nei Maria Rosetti Etă în ce termeni a anunțat, d-l Aurelian, în întrunirea de Duminică, mortea d-nei Maria Rosetti. Iubiți cetățeni, Vă tristă și durerosă scrie sunt silit a vă aduce. A încetat din viață d­na MARIA C. A. ROSETTI, soția marelui, ilustrului și neuitatului democrat, unul din fondatorii democrației române și ai statului român. Q­e ne descoperim capul și se plângem cu lacrămi ferbinți, perderea acestei bă­trâne ilustre, al cărei nume va rămânea vecinic legat de istoria contimporană a României. Ori­cât de mare ar fi durerea noastră vise, împrejurările sunt atât de grave, mai grave póte de­cât ori­când, în­cât datoria fie­cărui cetățan este de a lua cunoșcință de starea lucrurilor din țară și, conform cu gravitatea împrejurărilor, de a lua uă de­­cisiune. O dată dar plătit respectul ce datorăm ilustrei defuncte, ’mi veți da voe a acorda cuvântul oratorilor cari sunt înscriși a vorbi astă­zi. Presa română despre M­aria Rosetti Citim in Voința Națională. Domna Maria Rosetti, soția lui C. A. Rosetti, a încetat din viață după o lungă și crudă bolă, alaltăieri, la 8 ore seara. In cești câți­va ani din urmă, România a avut durerea să vadă stingându-se, unul după altul, luceaferii, cari uă jumătate de veac i-au luminat calea cea adevărată și mare a renașcerei naționale prin libertate și democrație. In mijlocul acestei constela­­țiuni de omeni mari, de bărbați mari, de bărbați politici deosebiți, de patrioți e­­minenți, un loc­­ de onore l’a ocupat fără șovăire, cu uă energie rară in momentele luptelor celor mai grele,­uă femee, Domna Maria Rosetti. Toți nu cunosc astă­­zi viața strălucită a acestei femei distinse prin cultura spiritului și prin nobleță inimei ei; trecutul se uită de mulți, din nenoro­cire, și totuși el ar trebui studiat și cu­noscut,­ și pentru a onora memoria celor cari au onorat Țara și societatea prin viața lor, și pentru a găsi putere și e­­nergie in exemplele cari ni le prezintă viața celor cari ne-au precedat. Nu ne vom incerca a face aci un elo­giu al Dómnei Rosetti , cei cari au avut o­­nore și fericirea să o cunoscă sorü rolul de căpetenie ce l’a ocupat Domna Rosetti, soia și influența bine-făcătore dânsa a a­­vut asupra mersului partidului național li­beral. Sfatul ei era tot­dauna prețuit, căci el isvora dintr’uă minte superioră și să­­nătosă și era dictat­ de simțământele unei inimi din care se revărsa in valuri nesfâr­șite bunătatea și iubirea nemărginită a binelui. Doamna Maria Rosetti a fost părtașă a întregei vieței politice a soțului său. In timpul revoluțiunei de la 1848, pe calea esilului,—atunci când mama cu pruncul in brațe urmărea pe malurile Dunărei carcul care ducea pe C. A. Rosetti și pe tova­rășii săi de luptă — apoi în tot timpul e­­xilului, Doamna Rosetti a fost soție in cea mai deplină accepțiune a cuvântului, soție dupa lege, soție prin comunitate de simțiminte, soție prin identitate de judecăți, tovarășă la lupte grele și la nenorociri, doamna Rosetti a fost lumina blândă și nestinsă care am luminat casa soțului și a familiei ei. C. A. Rosetti a murit, ieri s’a stins in­gerul casei lui, geniul consolator ce de a­­tâta ori i-a alinat suferințele și i-a sus­ținut curagiul în mijlocul asprimei luptelor cari au fost chiar viața lui C. A Ro­setti. Fie’i memoria eternă. Voința Rațională. La 1848, mai ales, Maria Rosetti a a­­vut un rol din cele mai frumose și mai patriotice. Șefii revoluțiunei erau surghiuiți. Ei erau dați in paza unor soldați turci, cari i-au ținut două săptămâni intr’un barcă pe Dunăre, așteptând să le fie ordine în­cotro să-i pornască. Era totă florea acele pleiade generose și entusiaste. In ziuia când Rosetti a fost ridicat, cu câte­va ore înainte, Maria Rosetti dăduse nastere unei copile, care a fost numită „Libertatea“, îngrijită de sorta surghiuniților. Maria Rosetti, după o­ săptămână de la naștere, fiind incă­lăuză, a luat copila in brațe și s-a pornit pe jos spre Dunăre ca să afle noutăți despre sorta condamnaților po­litici. După multe greutăți de drum și cerce­tări, ea a găsit pe surghiuniți și le-a dat solri din țară, inbărbătându-i la luptă și dându-le tóte ingrijirile in starea mizera­bilă in care se gaseau acolo, își póte închipui ori­cine cât de mult a ridicat moralul acestor victime ale con­vingerilor lor, aparițiunea in mijlocul lor a acestei femei, a acestui spirit luminat, a acestei inimi mari și generose. Adi, când acestă femee ideal­iface fără simțire somnul de veri, ne îndeplinim uă pioasă datorie de recunosciință către a­­mintirea ei, depunând uă lacrimă pe mor­­mîntul sfînt care o va închide pe vecie. Adeverul. Adeverul scrie: Sâmbătă séra s’a răspândit durerosa veste despre mortea venerabilei matrone Maria C. A. Rosetti născută Grant, in vârstă de 73 ani. De­și de mult se prevedea acestă ca­tastrofă, totuși ea a iubit întreaga Capi­tală, căci toți sciau și admirau in Maria C. A. Rosetti pe mama iubitare, pe soția devotată și pe femeia entusiastă pentru binele țârei. Ea a fost ingerul pădu­or al lui C. A. Rosetti, părintele democrației române; ea spiritul blând, care a inrîurit asu­pra intregei vieți publice a marelui său soț; ea inima devotată, care a dat credință și tărie in vremuri de restriște soțului său; ea femeia care a îndulcit, viața agitată a lui C. A. Rosetti; ea, care a luat parte la tote bucuriile și durerile nemuritorului său soț. Lupta scrie : A încetat din viață Duminică 14 Fev. 1893. Aceea care, a fost soția nedespărțită, la bine ca și la rau a marelui democrat C. A. Rosetti, aceea care a luptat și a su­ferit pentru dezrobirea și înălțarea Ro­mâniei, aceea care cu condeiul a înflăcă­rat și cu pilda a îmbărbătat, nu mai este Pe mormântul Măriei C. A. Rosetti, so­ție, mamă, femee și patriotă fără pere­che, depunem umilul nostru tribut de ad­mir­ațiune. Lupta. Buna credința scrie : Nu mai este. Această știre va face pe mulți se verse o lacrimă și tristeța va coprinde toată țara, acea țară pe care dânsa a iubit’o așa de mult. Buna credința Timpul scrie : Eri s’a stins din văduva lui C. A. Ro­­settti, doamnă Maria Rosetti. Răposata a fost un model de soția și de mamă. Ea era geniul păzitor al ilus­trului ei soț cu care a stat alături în momentele cele mai critice ale vieței. De­votamentul cel mai sfânt, curagiul sufle­tesc cel mai admirabil, tot ce pate cu­prinde o inimă nobilă de femee, au fost însușirile Măriei Rosetti. Lovită de sorta nemiloasă prin moartea mai multor copii și mai în urmă prin perderea fiului său Mircea, a soțului și a ficei sale Sofia, vă­duva lui C. A. Rosetti a suferit aceste lovituri cu un stoicism demn de o ma­­tronă romană și a așteptat cu resemnare moment­ul când moartea va veni să o ducă spre acei pe cari i-a iubit. Toată suflarea românească va depune regrete eterne pe mormântul aceleia care a fost tovarășa de muncă, de bucurii și de dureri a unuia din patrioții noștrii de frunte. (Timpul). ____-----------------------------------------­ I>eile elitei Conferințele ce se vor ținea la societa­tea geografică română in viitorea lună Martie sunt : 1) D. I. Lahovari : Darea de sumă a­­nuala asupra mersului societăței Geogra­fice Române. 2) D. Grig. Stefănescu : Patru­­­ile in Castelul Ru­schmor (Anglia). 3) D. G. D. Teodorescu : Despre con­­dica din Nüremberg. 4) D. Grig. Tocilescu : valurile române din Dobrogea. 5) D. Ionescu Gion : Dacia Caterinei II 6) D. Th. Burada Uă călătorie la ro­mânii din Bithinia (Asia Mică). 7) D. C. Chivu : Rectificarea rîurilor din România. 8) Dimitrescu-Agraru, Dealul-Mare și vița americană. 9) D. I. Nacian : Geografia economică a României, țalele anume ia care se vor ține con­ferințele se vor publica ulterior. * D. doctor Felix, directorul serviciului sanitar, a trimes următoarele circulari in­teresante: Una medicilor primari de județe ca să povățuiască direct pe sub-prefecții și pe primarii rurali asupra modului de aplicare a reglementului de prevențiune a boalelor infecțiose. A doua către medicii de clase spre a forma un personal de desinfecțiune pentru boalele infecțioase in general și in parte pentru h­oleră, In lipsă de agenți și comisari sanitari să angajeze sub­chirurgi și vaccinatori, dându-se instrucțiunile necesare pentru a cunoaste mecanismul de desinfecțiune. In fine a treia circulară este trimisă prefecților pentru a recomanda medicilor cea mai mare îngrijire a boalelor sifilitice din comunele rurale, obligând pe cei bol­navi să se interneze în spitale. In același timp prefecții sunt rugați a notifica comandanților de garnizoana se inspecteze mai des pe sătenii cari servesc ca dorobanți cu schimbul. * In ședința de ori a senatului s’a votat și proiectul de lege privitor la ratificarea convențiunei încheiate cu Austro-Ungaria pentru protecțiune mărcilor de fabrică și de comerciü. După­ ce s’au mai votat incă două alte proiecte de interes local, senatorii au tre­cut in secțiuni. * La Cameră în continuarea discuțiunei generale a legei clerului, au vorbit eri următorii deputați: D. C. Popovici care susține proiectul guvernului arătând starea de plâns a preo­ților sătesci și lipsa absolută de garanții cu sistemul actual al numirii preoților. D. Nicolăescu, de­și aprobă punctul de plecare al guvernului, critică totuși din mai multe puncte de vedere proectul. Nu se învoeșce cu termenul de vârstă pentru pensie, care e prea lung; contestă guver­nului dreptul de a întocmi program­ele se­­minariilor; nu admite ca statul să intre in biserică și să -și întindă stăpânirea peste tot, de­și recunosce că biserica nu pate fi cu totul independentă de stat; ad­ministrația întrâgă a bisericei aparține sinodului, pe când statul are dreptul de poliție exterioră. Ca incheiere oratorul a­­rată că in materie religiosa statul trebue să fie absolut indiferent. D­e ministru Tache Ionescu iși susține proiectul. Arată că decadența bisericei la noi se datoresce desfrâului ce a domnit pân-acum in administrația bisericei pre­cum și deschiderei a­uă mulțime de ca­riere civilă seminariștilor. Idealul ar fi ca preoții rurali se fie capii sociali ai sa­telor. Partidul conservator­­ și-a dat bine samă de ce face, și voea ce se întemeieze biserica națională pe oă stâncă de granit. Discuția se include, proiectul se ia in considerare, ședința se ridică la ora 6 făr­ă 10 minute

Next