Romanulu, martie 1893 (Anul 37, nr. 45-71)
1893-03-01 / nr. 45
ANUL AL 37-LEA—No. 45— Uă singură ediție REDACȚIA $ ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12_______________MERCURI 1 MARTIE (17 FEBRUAR st. v.) 1893 Voesce și vei putea. 86 lei pe an In totă țara; ABONAMENTE. 10 ” " £“ Iunî ” IV „ „ UCI I » (50 lei pe an în streinătate Pag. IV linia,20 bani; P. UI 1 lett. Inserfiiși reclame 2 le Scrisorile nefrăncate se refusa.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesce la administrația ziarului. ANUNCIURI: EXEMPLARUL Io BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI , *# APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Directory VINTILĂ C. A. ROSETTI EXEMPLARUL Io BANI Luminéza-te și vei fi. IN STREINATATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 61 —Bavas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis me Faub. Montmartre—Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg s Berlin) și d. G. L. Daube (Frankiul t) LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6-4, Viena Abonamente se pot face la tote birourile poștale din țară și străinătate. BULETIN Bucuresci, 16 (28) Făurar De la uă vreme incóce piața nostra a început se ingrijască pe comercianții streini. Nu este cei în care să nu se intemple câte uă suspendare de plăți sau câte un faliment. Un fabricant din Berlin ne spunea alăltăieri că pierde 80.000 lei numaj la doui indivizi numiți neguțători din Bucuresci. Din norocire toți acești înșelători sunt streini. Dar acesta nu impedecă de loc ca discreditul, se cadă asupra comercialui român și asupra țerei. Nimeni nu se uită la naționalitatea și la religiunea lui, ci numai la țara unde își exercită afacerile, la orașul unde locuesce. Stim că subt guvernul liberal, un ministru de justiție a făcut uă statistică de numărul comercianților cari au suspendat plățile dece au dat faliment, de naționalitatea și religia lor. Acea statistică s’a publicat prin ziarele streine și s’a comunicat și representanților streini acreditați lângă guvernul nostru. Din ea se constata că la 30 comercianți streini cari abuzați de încrederea fabricanților din Austria, Gerania, Franța și Engibern, abia se găsea unul. Statistica de care vorbim, după cât vedem nu a făcut serviciu nici fabricanților nici statului român. Unii fabricanți care suferise pagube au mai restrâns creditul, dar s’a găsit alții care nu se informeze de cele petrecute spre a trimite mărfuri mai multe. Comercianții streini din România au vândut și vende firfurile lor cu prețuri reduse în paguba comercianților români cari rămân cu mărfurile lor in prăvălie, și, după ce pun câteva zecimi de lei d’ua parte suspend plățile. Fabricanții din celel alte țări, ca să nu mai vândă mărfurile lor râmase din care n'ar fi putut te scoță decât oă sumă derisorie, consimt sâ se învoiască cu debitorii lor pe suma de 2Q sau Ș5 suta. Negustorii aceștia merg înainte câtăva vreme, plătesc regulat până capăt din nou credit. Atunci altă suspendare de plăți și altă învoială mergând astfel până ajung la un adevărat faliment. Comercianții faliți unii se trimit la pușcărie, alții se lasă lberi dupe influența ce au pe lăngă justiție. De se găsesc tot dauna un altul gata se ia marfa cu un preț de 25, 20 și chiar 15 la sută. Aceștia sunt din compania mascată a celor faliți și cumpără aceste mărfuri chiar cu banii furați de fabricanți. Prin urmare dupele ce au furat pe comercianții din Europa, acum devin comercianți cinstiți prin procurațiune. Acest sistem pe lângă că aduce un prejudiciu însemnat statului român, apoi sugrumă cu desevârșire comerciul nostru, căci este peste putință a face cineva concurență acelora cari au cumpărat marfa cu 25 și de multe ori cu 15 suta. Trebue dor ca autoritățile nóstre se se gândesca serios la acest periculos flagel. Legile actuale ne pare că nu sunt indestuliítare pentru a pune capăt acestui zen. Un strein vine adl In țară, închiriadă să prăvălie și o umple de marfă. Nimeni nu scie de unde vine, ce a făcut unde a fost, ce conduită a avut și de ce capital dispune. Noi credem că aci este reul. Near trebui legi cari se prevadă un esamen serios asupra acelora cum se apucă de comerciu în acestă țară și să stabilască uă garanție pentru tot comerciantul strein care vrea ce să deschidă să prăvălie în comparațiune cu degerul ce cugeta să facă. Se nu se sbârlască înse acei cari cred că In libertatea comercialui stă totä fericirea unui stat. Aci nu e vorba de restrângere, ci de garanții în contra pungașilor. Când se fac legi pentru a impune jandarmi comunilor rurale ca se le apere de pungașii satelor cari abia se pot găsi ici și colea, cu atât e mai detot guvernul se ia măsuri contra pungașilor din orașie cari compromit statul in afară și nimicesc comercial românesc. In Francia Zilele acestea s’a propus și s’a votat un lege prin care se cere garanții indestulatare de la streinii cari joacă la Bursă. Cea ce se face acolo, de ce se nu se introducă și la noi cari am imitat pe Francia în tote ? Dacă am adoptat măsurile cele rele cum este jtandarmeria, de ce se nu adoptăm și pe dhis bune cum este acea cu garanția streinilor cari vor se speculeze la capitala acelei țen ? înmormântarea D-NEI MARIA ROSETTI înmormântarea d-nei Maria Rosetti se va face ab jll la 2 ore. Cortegiul va pleca din strada Surorilor No. 20 (10 vechi). Ceremonia funebră va fi aceași care s’a făcut pentru C. A. Rosetti. Un simplu car, impodobit de flori și tras de două cal. Corpul a fost lăsat de Sâmbătă penă eri sâră in patul in care a zăcut, apoi s’a pus Intr’un sicriu de stejar care a fost așezat pe aceiași masă, pe care a fost pus C. A. Rosetti In Ziua Inmormântărei. Masa, este aceia pe care si a oferit’o redacțiunea <5 Românului» la inversarea a 35-a a «Românului». In jur s’a pus, flori și cununa depusă de familie, de d-na Mowr, și Fr. Mowr, d-na și d-na Lolliot, d-na Pia Brătianu, familia Bibescu, Maria și Ion Pilaf, Elena Cornescu, familia Nicu Rosetti, G. Bobeică, d-na V. A. Urechă, familia M. Korne, d-na C. Robescu, d nu și d-na Cazzavillean, Dim. Giani, Cecilia Petrescu, Lucia Giani, Mana Giani, Alexandru Cantacuzino, etc. etc. Scriea dată de un reporter al nostru, cu privire la un telegramă pe care ar fi primit’o d. Vintilă Rosetti, din partea MS. regina, este inexactă. Lucrătorii i?o nuni?w?exprimând dorința a asista la înmormântarea d-nei Maria Rosetti. Zarul apare aici, într-uă singură edițiune. Mórtea d-nei Maria Rosetti Etă în ce termeni a anunțat, d-l Aurelian, în întrunirea de Duminică, mortea d-nei Maria Rosetti. Iubiți cetățeni, Vă tristă și durerosă scrie sunt silit a vă aduce. A încetat din viață dna MARIA C. A. ROSETTI, soția marelui, ilustrului și neuitatului democrat, unul din fondatorii democrației române și ai statului român. Qe ne descoperim capul și se plângem cu lacrămi ferbinți, perderea acestei bătrâne ilustre, al cărei nume va rămânea vecinic legat de istoria contimporană a României. Oricât de mare ar fi durerea noastră vise, împrejurările sunt atât de grave, mai grave póte decât oricând, încât datoria fiecărui cetățan este de a lua cunoșcință de starea lucrurilor din țară și, conform cu gravitatea împrejurărilor, de a lua uă decisiune. O dată dar plătit respectul ce datorăm ilustrei defuncte, ’mi veți da voe a acorda cuvântul oratorilor cari sunt înscriși a vorbi astăzi. Presa română despre Maria Rosetti Citim in Voința Națională. Domna Maria Rosetti, soția lui C. A. Rosetti, a încetat din viață după o lungă și crudă bolă, alaltăieri, la 8 ore seara. In cești câțiva ani din urmă, România a avut durerea să vadă stingându-se, unul după altul, luceaferii, cari uă jumătate de veac i-au luminat calea cea adevărată și mare a renașcerei naționale prin libertate și democrație. In mijlocul acestei constelațiuni de omeni mari, de bărbați mari, de bărbați politici deosebiți, de patrioți eminenți, un loc de onore l’a ocupat fără șovăire, cu uă energie rară in momentele luptelor celor mai grele,uă femee, Domna Maria Rosetti. Toți nu cunosc astăzi viața strălucită a acestei femei distinse prin cultura spiritului și prin nobleță inimei ei; trecutul se uită de mulți, din nenorocire, și totuși el ar trebui studiat și cunoscut, și pentru a onora memoria celor cari au onorat Țara și societatea prin viața lor, și pentru a găsi putere și energie in exemplele cari ni le prezintă viața celor cari ne-au precedat. Nu ne vom incerca a face aci un elogiu al Dómnei Rosetti , cei cari au avut onore și fericirea să o cunoscă sorü rolul de căpetenie ce l’a ocupat Domna Rosetti, soia și influența bine-făcătore dânsa a avut asupra mersului partidului național liberal. Sfatul ei era totdauna prețuit, căci el isvora dintr’uă minte superioră și sănătosă și era dictat de simțământele unei inimi din care se revărsa in valuri nesfârșite bunătatea și iubirea nemărginită a binelui. Doamna Maria Rosetti a fost părtașă a întregei vieței politice a soțului său. In timpul revoluțiunei de la 1848, pe calea esilului,—atunci când mama cu pruncul in brațe urmărea pe malurile Dunărei carcul care ducea pe C. A. Rosetti și pe tovarășii săi de luptă — apoi în tot timpul exilului, Doamna Rosetti a fost soție in cea mai deplină accepțiune a cuvântului, soție dupa lege, soție prin comunitate de simțiminte, soție prin identitate de judecăți, tovarășă la lupte grele și la nenorociri, doamna Rosetti a fost lumina blândă și nestinsă care am luminat casa soțului și a familiei ei. C. A. Rosetti a murit, ieri s’a stins ingerul casei lui, geniul consolator ce de atâta ori i-a alinat suferințele și i-a susținut curagiul în mijlocul asprimei luptelor cari au fost chiar viața lui C. A Rosetti. Fie’i memoria eternă. Voința Rațională. La 1848, mai ales, Maria Rosetti a avut un rol din cele mai frumose și mai patriotice. Șefii revoluțiunei erau surghiuiți. Ei erau dați in paza unor soldați turci, cari i-au ținut două săptămâni intr’un barcă pe Dunăre, așteptând să le fie ordine încotro să-i pornască. Era totă florea acele pleiade generose și entusiaste. In ziuia când Rosetti a fost ridicat, cu câteva ore înainte, Maria Rosetti dăduse nastere unei copile, care a fost numită „Libertatea“, îngrijită de sorta surghiuniților. Maria Rosetti, după o săptămână de la naștere, fiind incălăuză, a luat copila in brațe și s-a pornit pe jos spre Dunăre ca să afle noutăți despre sorta condamnaților politici. După multe greutăți de drum și cercetări, ea a găsit pe surghiuniți și le-a dat solri din țară, inbărbătându-i la luptă și dându-le tóte ingrijirile in starea mizerabilă in care se gaseau acolo, își póte închipui oricine cât de mult a ridicat moralul acestor victime ale convingerilor lor, aparițiunea in mijlocul lor a acestei femei, a acestui spirit luminat, a acestei inimi mari și generose. Adi, când acestă femee idealiface fără simțire somnul de veri, ne îndeplinim uă pioasă datorie de recunosciință către amintirea ei, depunând uă lacrimă pe mormîntul sfînt care o va închide pe vecie. Adeverul. Adeverul scrie: Sâmbătă séra s’a răspândit durerosa veste despre mortea venerabilei matrone Maria C. A. Rosetti născută Grant, in vârstă de 73 ani. Deși de mult se prevedea acestă catastrofă, totuși ea a iubit întreaga Capitală, căci toți sciau și admirau in Maria C. A. Rosetti pe mama iubitare, pe soția devotată și pe femeia entusiastă pentru binele țârei. Ea a fost ingerul păduor al lui C. A. Rosetti, părintele democrației române; ea spiritul blând, care a inrîurit asupra intregei vieți publice a marelui său soț; ea inima devotată, care a dat credință și tărie in vremuri de restriște soțului său; ea femeia care a îndulcit, viața agitată a lui C. A. Rosetti; ea, care a luat parte la tote bucuriile și durerile nemuritorului său soț. Lupta scrie : A încetat din viață Duminică 14 Fev. 1893. Aceea care, a fost soția nedespărțită, la bine ca și la rau a marelui democrat C. A. Rosetti, aceea care a luptat și a suferit pentru dezrobirea și înălțarea României, aceea care cu condeiul a înflăcărat și cu pilda a îmbărbătat, nu mai este Pe mormântul Măriei C. A. Rosetti, soție, mamă, femee și patriotă fără pereche, depunem umilul nostru tribut de admirațiune. Lupta. Buna credința scrie : Nu mai este. Această știre va face pe mulți se verse o lacrimă și tristeța va coprinde toată țara, acea țară pe care dânsa a iubit’o așa de mult. Buna credința Timpul scrie : Eri s’a stins din văduva lui C. A. Rosettti, doamnă Maria Rosetti. Răposata a fost un model de soția și de mamă. Ea era geniul păzitor al ilustrului ei soț cu care a stat alături în momentele cele mai critice ale vieței. Devotamentul cel mai sfânt, curagiul sufletesc cel mai admirabil, tot ce pate cuprinde o inimă nobilă de femee, au fost însușirile Măriei Rosetti. Lovită de sorta nemiloasă prin moartea mai multor copii și mai în urmă prin perderea fiului său Mircea, a soțului și a ficei sale Sofia, văduva lui C. A. Rosetti a suferit aceste lovituri cu un stoicism demn de o matronă romană și a așteptat cu resemnare momentul când moartea va veni să o ducă spre acei pe cari i-a iubit. Toată suflarea românească va depune regrete eterne pe mormântul aceleia care a fost tovarășa de muncă, de bucurii și de dureri a unuia din patrioții noștrii de frunte. (Timpul). ____----------------------------------------- I>eile elitei Conferințele ce se vor ținea la societatea geografică română in viitorea lună Martie sunt : 1) D. I. Lahovari : Darea de sumă anuala asupra mersului societăței Geografice Române. 2) D. Grig. Stefănescu : Patruile in Castelul Ruschmor (Anglia). 3) D. G. D. Teodorescu : Despre condica din Nüremberg. 4) D. Grig. Tocilescu : valurile române din Dobrogea. 5) D. Ionescu Gion : Dacia Caterinei II 6) D. Th. Burada Uă călătorie la românii din Bithinia (Asia Mică). 7) D. C. Chivu : Rectificarea rîurilor din România. 8) Dimitrescu-Agraru, Dealul-Mare și vița americană. 9) D. I. Nacian : Geografia economică a României, țalele anume ia care se vor ține conferințele se vor publica ulterior. * D. doctor Felix, directorul serviciului sanitar, a trimes următoarele circulari interesante: Una medicilor primari de județe ca să povățuiască direct pe sub-prefecții și pe primarii rurali asupra modului de aplicare a reglementului de prevențiune a boalelor infecțiose. A doua către medicii de clase spre a forma un personal de desinfecțiune pentru boalele infecțioase in general și in parte pentru holeră, In lipsă de agenți și comisari sanitari să angajeze subchirurgi și vaccinatori, dându-se instrucțiunile necesare pentru a cunoaste mecanismul de desinfecțiune. In fine a treia circulară este trimisă prefecților pentru a recomanda medicilor cea mai mare îngrijire a boalelor sifilitice din comunele rurale, obligând pe cei bolnavi să se interneze în spitale. In același timp prefecții sunt rugați a notifica comandanților de garnizoana se inspecteze mai des pe sătenii cari servesc ca dorobanți cu schimbul. * In ședința de ori a senatului s’a votat și proiectul de lege privitor la ratificarea convențiunei încheiate cu Austro-Ungaria pentru protecțiune mărcilor de fabrică și de comerciü. După ce s’au mai votat incă două alte proiecte de interes local, senatorii au trecut in secțiuni. * La Cameră în continuarea discuțiunei generale a legei clerului, au vorbit eri următorii deputați: D. C. Popovici care susține proiectul guvernului arătând starea de plâns a preoților sătesci și lipsa absolută de garanții cu sistemul actual al numirii preoților. D. Nicolăescu, deși aprobă punctul de plecare al guvernului, critică totuși din mai multe puncte de vedere proectul. Nu se învoeșce cu termenul de vârstă pentru pensie, care e prea lung; contestă guvernului dreptul de a întocmi programele seminariilor; nu admite ca statul să intre in biserică și să -și întindă stăpânirea peste tot, deși recunosce că biserica nu pate fi cu totul independentă de stat; administrația întrâgă a bisericei aparține sinodului, pe când statul are dreptul de poliție exterioră. Ca incheiere oratorul arată că in materie religiosa statul trebue să fie absolut indiferent. De ministru Tache Ionescu iși susține proiectul. Arată că decadența bisericei la noi se datoresce desfrâului ce a domnit pân-acum in administrația bisericei precum și deschiderei auă mulțime de cariere civilă seminariștilor. Idealul ar fi ca preoții rurali se fie capii sociali ai satelor. Partidul conservator și-a dat bine samă de ce face, și voea ce se întemeieze biserica națională pe oă stâncă de granit. Discuția se include, proiectul se ia in considerare, ședința se ridică la ora 6 fără 10 minute