Romanulu, iunie 1893 (Anul 37, nr. 117-141)
1893-06-01 / nr. 117
ANUL AL 37-LEA—No. 117—EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianui, 12 JOUI 1 IUNIE (20 MAI st. v.) 1893 Voesce și vei putea. 36 lei pe an în tot#fiia: A110NAMENT B. 7 ” ” itT kmî ” » îî i**1 ng, »>0 lei pe an în streinatate Inn »] n Irii I, J>a8 IV linia 20 bani; P. In A Pl 11 li b I I il 1. 1 ien. Inserții și reclame 2 1. Scrisorile nemâncate se reiasă.—Articolele nepublicate se ard. Anundiuri și abonamente se primesce la administrația Țarului. EXEMPLARUL 10 BALUL Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar, VINITILA C. A. ROSETTI Lluminézate și vel fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Caumartia 61 —Havas 2 placc de la Bourse—Joues, 31 bis rne Paub. Montmartre..Adam, Bd Kaspail 105 bis IN ÜERMANIA la d. A. Steiner (.Hamburg și Berlin) și <L G. L. Daube (Frankfuit). LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler__AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6-1-*, Viena - «w •.Abonamente se pot face la tóté binronrile. poștale din țară și streinătate. BULETIN Bucuresci 19 (31) Florar Emi s’a ales mitropolit primat S. S. părintele Ghenadie, episcopul Argeșului. Susținut de guvern care a făcut pentru sântul prelat chiar oă lege specială, nu putea să nu isbutăscă, mai cu făină când a dat și sânția sea mult din mâini. Cu ocasiunea acestei alegeri organul d-lui ministru al afacerilor streine revine asupra căușelor cari au hotărit pe fostul mitropolit să demisioneze, pare că confratele nostru ar avea ceva pe consciință ! El fredonăză cântecul cel vechi”. „Sânția sea părintele Iosef Gheorghian nu a demisionat nici din causa legei clerului, nici șicanii guvernamentale, direndia conservatóre, ci numai pentru că înaltului prelat i se urîse cu greaua misiune de păstor a turmei sale cuventătore, obosise în drumul cel spinos al datoriei.“ Și noi credem ca confratele nostru că fostul mitropolit n’a dimisionat din causa legei clerului. Despre acesta e convinsă totä lumea. Sânția sca putea să o combată cu mitropolitul Moldovei fără se demisioneze, sau să o susție ca episcopul de Argeșl și să rămâe la postul său, Închinând calea acestui din urmă să urce treptele de la scara mitropoliei și să se așede în scaunul de mitropolit primat. Dar nici oboseala, nici greutatea sarcinei nu este causa retragerii înaltului prelat. Adevărata causă este cu totul alta. Confratele nostru de sicur o scă și ne mirăm cum mai atinge uă cestiune care nu e curată, cum scormonea ceuă cenușe subt care arde un foc așa de puternic încât pare să ardă și pe cel cari au votat el și pe cel ales. Mai bine confratele nostru s’ar ocupa de alte rele care bântue adi societatea noastră, ar pune solința și inteligența redactorilor săi la disposițiunea unor cause mai bune și mai folositoare. Actul s’a săvârșit S. s. părintele Iosef Gheorghian a demisionat. S. s. părintele Ghenadie s’a ales mitropolit primat, ambitul... guvernului în genere și al d-lui Tache Ionescu în particular s’a îndeplinit. Ce mai vrea confratele nostru ? Pentru ce mai revine asupra unei chestiuni judecate, cum die advocații, când nu mai pot face un bine mai mare, nici la drepta un zeü însemnat ? Dacă au ceva pe consciință care I muncesc pe cel de la foile oficioase, acesta nu privește pe opiniunea publică, ci pe ei. Nimeni nu poate respunde de păcatele altora. N’au decât să se ducă la noul ales și el ’I va spovedi și ’I va spăla de orî-ce păcat. Nu este sinția sea representantul lui Dumnedeu pe pământ, nu are puterea de a lega și deslega pe toți muritorii, a’i trimite în fundul Iadului sau a le deschide porțile Raiului? Lasă clar confrații noștrii cestiunea demisionării fostului mitropolit în pace. Va veni uă vreme când se va da pe față adevărata causă a acestei demisionări și atunci le va fi rușine de ceia ce scriu adi c’alex 1ilei Parastasul de șase septemânî pentru George Barițiu se va celebra in Sibiiu la 11 Iunie n. a. c. la 10 ore a. m. în biserica gr. cath. din Porta Turnului. Invitări speciale pentru acest act nu se vor face din partea familiei defunctului. * O parte din căruțașii din Brăila s’au pus in grevă. * Direcțiunea căile ferate române aduce la cunoscința publicului că din cauza transbordărei ce trebuie a se face intre Periș—Crivina, trenurile de plăcere spre Sinaia Predeal ce ar urma se circule Joi 20 Maiți (1 Iunie) a. c. nu vor circula, și nici la trenul 9 din acea zi, care pleacă din Bucuresci la ora 4, 40 p. m. nu se vor libera bilete de tren de plăcere-Trenurile de plăcere vor începe a circula regulat cu dlina de Vineri 21 Marci (1 Iunie) a. c. in direcțiunea spre Predeal * Astocji Miercuri, 19 c. d. dr. Drăgescu va ține în palatul Ateneului o conferință despre „procesul istorii intre români și dușmanii lor in curgerea veacurilor“ * învestitura noului mitropolit primat se va face Vineri conform programului care va apare în curând în Monitorul Oficial. * In ședința de erî, a congresului ligei culturale, s’a mai propus de d. Jovianu ca comitetul ligei se ia inițiativa se se facă un bust al lui Grigore Brătianu de către tote secțiunile. D-nu Georgescu a propus se se publice un biar al ligei cu gravuri, represintând pe români cei mari și doranu Mândreanu ca în fiecare an să se facă un parastas pentru Grigore Brătianu. Punându-se la vot propunerile depuse congresul adoptă pe al d-lor dr. Drăgăescu, propaganda prin imagini, pe a d-lui Costandache, ficsarea unei di de serbatóre a tutor românilor și pe a d-lui Juvianu. D-nu Georgescu și Mândreanu ’și retrag propunerile. * D-nu Milone Lugomirescu a fost numit supt director al penitenciarelor. * D-șoara V., casieriță la cafeneaua Unttri, s’a aruncat Duminică noapte pe fereastra de la stagiul al doilea dinspre curtea hotelului, ea a cădut pe un marchiză ce este sub acea fereastră, rupându’și un picior și două coaste Nenorocit a fost condusă într’o stare desperată, la spitalul Xenocrat. Banchetul Ligei Asără s’a dat banchetul Ligei, cu care s’a terminat congresul de anul acesta. Sala de marmură de la hotel Union era plină de un numeros public. Erau de fată bărbați din teleparadele, representanți ai întregei prese din Capitală, bătrății și tineri, cari, uitând luptele lor și divergintele de opinii politice, se întruniseră a fi conduși de o singură ideie, de ideia naționalismului. • A'J Banchetul la început la ora 8 sera. Președinte era d-1 V. A. Urechia. După servirea prânzului în decursul căruia muzica regimentului de gen ü esecută frumuse aici, între cari «Deșteaptă-te române» este des repetat, se Începe seria discursurilor și toasturilor. D. V. A. Urechiă, neobositul desgropător al documentelor pentru reintegrarea istoriei noastre națională pen’acum atât de puțin cunoscută, ia mai Intâiü cuvîntu!. Deea face nă scurtă privire asupra istoriei românilor, de pe timpul lui Ioanițift pînă astăzoi. Arătă, că din secolul al XII ideia națională și de unitate culturală a românilor a înaintat treptat desvoltându-se din secol in secol, pănă ce acel a ajuns in stadiul in care se află, întrupânduse in «Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor» Dovedesce astfel, că ideia de românism nu este un principiu revoluționar, ci oă necesitate produsă in mod evolutiv. Explică, cum așa numitele descălicări ale românilor, nu sunt altceva decât tendințe pentru unitate culturală. In fine, d. Urechiă face să reiasă trebuința isbândei românismului. Termină închinând pentru realizarea acestei idei, și pentru regele Carol. In tot decursul vorbirei sale, d-l Urechiă a fost des întrerupt de aplauze vii însoțite de aclamări. Vorbesc apoi: D. Scarlat Miclescu, care deși bătrân, cu uă vigoare de tânăr ține un înflăcărat discurs de aproape un ora, asupra ideiei naționale române și luptătorilor ei. Este mult aplaudat. D. Ionel Grădișteanu amintește despre dr. Lucaciu, care este în Închisoare. Termină, dorind ca românii să fie în stare ca în curând să pună pe acest apostol la adăpostul persecuțiunilor maghiare, realizând unitatea noastră națională. D. Grădișteanu termină astfel: „ Ve spun d-lor, sau mai bine zis ve recitesc devisa bărbatului care a fundat acel ziar, care cel d'întâiu a cutezat sĕ propage ideia naționalismului în țara noastră. Ei bine, d-lor, să voim și vom putea“ Aceste cuvinte au fost acoperite de aclamațiunile asistenților. D-l G. Bursan toastează pentru presa română care întreagă fără deosebire de culore politică, a susținut necontenit activitatea Ligei. D-l Delavrancea răspunde d-lui Bursan. D-sea amintind de activitatea presei, aduce ca macsimă cuvintele Măriei Rosetti, care a cjis : Pentru tururile mari, omenii nu sunt nici prea mici nici prea mari. Astfel, d -aca arătă cum presa a trebuit și trebue să aibă atitudinea ce a avut’o și o are pân’acum. După d-l Delavrancea sau cuvîntul d-nil D-r Drăgescu din Slatina, N. Pâtrașcu în numele secțiunei Ligei din Tecuciu, și Ion Leca , câte și trei toastează pentru naționalismul român. D-r Mișu Săulescu, închină pentru d-l Ionel Grădișteanu. Președintele dă apoi cuvîntul d-lui V nili C. A. Rosetti. D-sea, relevând amintirile ce dl Ionel Grădișteanu și dl Delavrancea au făcut despre C. A. Rosetti și Maria Roseti, arătă că acești două au îndemnat întotdeauna pe fii lor, să lupte pentru naționalitate. C. A. Rosetti cicea: Le voim și vom putea. Nu trebuie să uităm, că numai prin voință vom dovedi că nu suntem 5, ci 12 milione de români. Rosetti era convins că generațiunea cea nouă va vedea săvârșindu-se unirea tuturor românilor și adesea tricea : fii noștri vor vedea realisânduse visul nostru. De ce őre să desnădăjduim dor ? Maria Rosetti a spus, după cum amintea de Delavrancea, că nimic nu e mic, dar ne a vorbit și despre cea ce este mare: de împlinirea datoriei de cetățăn. De acea adresându-se către mame spunea că fii lor «trebuie să aibă consciință și de drepturile lor și curagiul d’a ’și le menține și drept ambițiune le urez acea d’a vedea patria lor astfel ca pretutindeni și totdeauna să ție capul sus cjicând : sunt român» Să avem acel curagiu și acea ambițiune. Trecând la Grigore Brătianu, d-l Rosetti arătă că dânsul nu a înființat abia de acum două ani Liga, ci acum 18 ani, când s’a Înființat la Paris oă societate de unitate culturală de către tinerii români, cari luau angajamentul d’a sacrifica totul pentru acestă ideie. Intre acești tineri se afla pe lângă G. Brătianu și frații Rosetti împreună cu I. G. Cantacuzino care acum intră în noul comitet esecutiv. Grigore Brătianu a sacrificat totul, s’a dus jertfindu-se pe altarul naționalismului Astăz R d-I G. Cantacuzino, intră In comitetul Ligei, desigur, densul își va aduce aminte de cele ce a scris in Paris, și va reuși. D-l Rosetti urând noului comitet succes lu activitatea sa, termină astfel: «Urez tuturor românilor, să putem să cjicem după ani de zile : *Am făcut cât am putut.* închin la sănătatea noului comitet. Aduceți-vă aminte de cuvitele aceluia care zicea : «înainte, înainte, înainte !» și de acelea ale femeia care repetat Nu uitați că sunteți români.* Trăiască România ! După d-l Rosetti, vorbesce d-l G. Târnoveanu din Craiova, îndemnând pe toți românii să caute a echivala prin fapte cuvintele cele mari. D-l Slavici relevăză cestiunea basarabenilor, care sunt cel mai asupriți dintre români, unde nu se póte face nici un propagandă culturală. Dânsul pune urmatorele întrebări: «Puteți face propagadă culturală in Transilvania, Temișora, Banat?» Răspunsul tuturor este: «Putem!» «Puteți in Basarabia?»—«Vom putea!» Atunci d-l Slavici Închină pentru unitatea românilor. Ia fine mai vorbesc d-nb D-r Nițulescu din Piatra, pentru d-r Lucaciu ; Studentul C. Dimitriu ; representantul barului Lupta, d-l I. Bacalbașa ; Axente, Macu, Colescu, și alții al căror nume ne scapă. Banchetul s’a terminat în modul cel mai demn la orele 12 noptea. Din parlamentele streine paris 30 Main. Camera și-a numit comisiunea budgetară care se compune din 16 membrii din vechia comisiune și din 17 noui, între cari sunt d-nii Rouvier, Bordeau, Pelletan, Ju les Roche. Un singur conservator este in comisiune. Ea este unanimă a recunoasce necesitatea de a lucra cât mai repede și de a înlătura din buget toate chestiunile streine. Unii din membrii fac oarecare reserve in privința mai multor puncte ale bugetului, mai cu seamă asupra reformii băuturilor. Roma 30 Marti. Contram avisului comisiunii mandatelor electorale, Camera a validat alegerea d-lui Aguglia, deputat din Albano (aplause și vii comentarii). In urma acestui vot, d. Fortis, președintele comisiunii a declarat că renunță în mod irevocabil la mandatul seu (aplause și comentarii animate și prelungite). Londra, 30 Mai. Camera comunelor.—D Greyf a decla rat că Spania nu a formulat incă propunerile sale privitoare la tractatul comercial, insed. Drummond Wolf vine la Londra pentru a conferi cu guvernul in această privință. Camera a respins cu 273 voturi contra 240 propunerea d-lui Leyland de a se amâna discuția articolului 3 al bilului de Homerule. Oposiția a salutat cu bucurie scăderea majorității guvernului. Roma. 30 Main Senatul a continuat discuția proiectului pensiunilor. Trei senatori au vorbit contra, intre cari d. Blanc, care a deplâns cu această ocasiune, lipsa de tratate folositoare, privitoare la Mediterana, Budapesta, 30 Maiü Un rescript regal amână parlamentul până la 25 Septembre. Berlin, 30 Main Dieta.—Din causa absenței ministrului respectiv, interpelarea in privința holerei, a fost scoasă de la ordinea dilei. Dieta va fi amânată la finele lui Iunie, după ce -și va sfârși ordinea de de mâine, in care e înscrisă și legea electorală. TELEGRAME Roma, 30 Main.— In urma respunsului consiliului datoriei otomane recunoscând dreptul purtătorilor italiani ai loturilor turcești de a fi ascultați înainte de a se lua o hotărîre în privința țiftei părții de distribuit, camera de comerț din Roma a decis să convoce o adunare generală a purtătorilor italieni. Belgrad, 30 Maiü.—Un mare număr de de alegători au luat parte la scrutin. Liberali s-au abținut. Resultatele din provincii nu sunt încă cunoscute, însă la Belgrad au fost aleși d-nii Pasici, Cirkovici și Pavlovici, radicali și d. Novakovici progresist. Ordinea nu a fost nicăieri tulburată. Columbus, (Ohio) 30 Main.— Știri din Fosteria vestesc că fostul secretar al finanțelor, d. Foster, și-a suspendat plățile. Activul și pasivul este de 600,000 dolari. Casa de bancă Foster & comp. și-a suspendat de asemenea plățile. Din târgul Ocnei Primim urmatorea scrisore: Dacă in capitală se petrec lucruri care revoltă lumea, unde se află o clasă numeroasă inteligentă, jurnalistica dă alarmă și demască orice infamie, în provincie ajung lucrurile la desemperare zilele acestea deputatul Catargist d. Lupu Crupenschi totodată și primarul târgului Ocna au intentat un proces scandalos fostului director la școala Mazarini voind ar goni din localul școalei și pentru ași acoperi ilegalitatea, au influențat pe lângă judecătorii de ocol V. Pontescu ca să dea hotărîrea după porunca sea, acesta au refuzat categoric puinctul la locul său zicând că magistratura nu trebue influențată. Tot zilele aceste poliția din târgu Ocna arestase ilegal și se făcuse perchisiție