Romanulu, iunie 1893 (Anul 37, nr. 117-141)

1893-06-25 / nr. 137

ANUL AL 37-LEA —No. 137—EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianul, 12 DUMINICA și LUNI, 25, 26 IUNIE (13, U IUNIE st. v.) 1893 Voesce și vei putea. 10 lei pe trei luni în tot a­t^ra; ABONAMENTE 15 P« «­­ îl> «trei­ăuuo 5 fiorini ,, „ în Transil­va­nii numărul literar ■ ma și Bucovina. Pa­r. IV linia 20 bani; P. IV ANONCICHI:1 lefi. inserții și reclame a­le Anunciurî mici, pe 1 colonă, cel mult 10 [rân­duri, 5 bani rândul. Scrisorile nefrancate se refusa.—Artico­lele nepublicate se ard. An­un­luri și abonamente se primesc de la administrația­­ ziarului. EXEMPLARUL Io B ARSI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE țULELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar,­­INTILĂ C. A. ROSETTI EXEMPLARUL Lummeza­te și vei fi. IN STRĂINĂTATE anunciur­ se primesc« LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Caumartin 61 —Havas S place de la Bourse—Jones. 81 bis me Raub. Moutmartre—Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg si Berlin) și <L G. L. Daube ( rankfurt). ^AGKNEVA, la Haasensteln șl Voller.—AU8-Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena bon jr —-ț^ente se pot face la tóté biuronriJe [,rî Ijr,j poștale din țară și străinătate. itavila_1 Abonați cari plecă la băi sunt ru­gați a ne face cunoscut localitatea unde merg spre a li se trimite diarul, «fără nici un adaos de preț» pentru port. Asemenea facem cunoscut că prețu­rile de abonamente pentru sesonul băilor e de 3 lei 50 pe lună în țară, și 5 lei în străinătate. BULETII Bucuresci 12 (24) Cireșar Se pare că In Grecia se prepară evenimente însemnate. Sciii de cea mai mare gravitate s’au răspândit prin piețele nóstre comerciale asupra situațiunei critice a suveranului gre­cesc. Aceste scrri pot să fie exage­­rate, pot să fie un joc de bursă, pot să fie premature, dar după fap­tele petrecute de câtă­va vreme In Grecia ele sunt probabile. Se­­ zice că regele George ar fi de­venit așa de nepopular în­căt pă­mântul s’ar cutremura sub piciorele sale ca la Zante și corona s’ar clă­tina și ar fi în ajunul de a cădea, cum cad casele acolo unde sgudui­­turile de sub pământ sunt grasnice. Acesta situațiune e naturală. Re­gii sunt și ei ca omenii. Pate sé fi făcut ori­cât de mult bine, când es din calea datoriei, când își însușesc drepturi pe care nu le au, când fumul puterei este­ mal rea de­cât vinul de Cupru, atunci totul se uită și nu se vede de­cât zeul momentului. Miltiade a făcut uă sumă de ser­vicii Greciei, a câștigat bătălia de la Marathon, dar numai pentru uă eșu­are intr’un moment decisiv, a fost condamnat de atenieni la amen­dă care s’a transformat în Inchisore perpetuă, neavând cu ce plăti a­­menda. Themistocle a distrus flota per­sană la Salamina și a dus pe gdnă formidabila armată a lui Xeres, a fortificat Athena, și a asigurat teres spre preponderența. Dar pentru că se îngâmfase de isbâncfile séle, gre­cii, ca sâ’l smeréscá l’a fi gonit din patria lui și a fost silit sa mora pe pământ strein. Amorul nemărginit de libertate produsese neîncred­re și cea mai mică tendință de guvernământ persa­ne, de despotism era pedepsită cu eo­­pilul sau cu morfea, chiară dacă acea tendință se vedea intr un înțelept sau un erou ? Regele Gheorghe, suveranul actual al grecilor, și-a pus de câtă­va vreme in cap să se joce d’a dictatorul. Intr’o bună dimine­ț a trimes pe aghiotantul său se cară de misiunea d-lui Delyanis, președintele consiliului care avea majoritatea în parlament. Acesta evi­tând și voind se consulte pe parti­zanii săi, regele a numit el de la sine un minister din camarila sea, în care a băgăt chiar pe ofițerul său de ordonanță. Camera negreșit a protestat, dar ea a fost imediat disolvată. N­oile alegeri au dat majoritate d-lui Tr­­­copis. Acesta după întrunirea parla­mentului a fost însărcinat cu forma­rea cabinetului. Regele iuse nu mai putea să sufere nici uă împotrivire la capriciiele sale de guvernământ per­sonal a resturnat la rîndul seu pe d. Tricupis, numind ărăși un mi­nister al palatului. Acestă disposițiune de guvern ab­solutist a regelui a îngrijat pe șefii celor două partide și­­ l-a apropiat. S’a produs in Grecia același eveni­ment care s’a ve<ful la noi în 1863 după ce principele Cuza a făcut lo­vitura de stat și a luat dictatura. Consecința acestei stuațiuni prin ur­mare este o­ luptă disperată până când sau regele va ceda sau va că­dea ca fostul domnitor român. Grecii de acil pare să nu aibă a­­celași virtuți ca cei după vremea lui Miltiade și Temistocle, dar sunt destul de hotârîți a-și apăra liber­tățile publice și­­ interesele lor națio­nale. Déca au închis pe Miltiade și au gonit pe Themistocle, déci au restur­nat pe Othoa care fusese primul rege după uă sclavie de mii de ani și fă­cuse Ceva pentru­­ era lor, cu atât mai lesne vor da o secțiune actualu­lui rege care nu a adus cel mai mic serviciu Greciei. De aceea am spus că situațiunea actuală a Greciei este seriosă și un eveniment grav e probabil, ca să nu picein sicur. TELEGEf­AME Londra, 23 Iunie. — Cuirasatul englez „Victoria“ s’a scufundat în apropiere de Tripoli din Syria, în urma unei ciocniri cu cuirasatul „Camperdoron “ Amiralul Tryon, comandantul escadrei din Medite­­rana, care se află pe bordul „Victoriei“ a perit împreună cu 400 omeni. Ciocnirea între cuirasatele „Victoria“ și „Camperdocon“ s’a întâmplat după umezi în timpul unei manevrie. Victoria a fost isbită în flanc și s’a înecat în mai puțin de 15 minute până la o adâncime de 150 metri răsturnată. Belgrad, 23 Iunie.—Scupștina sa adop­tat în unanimitate, în prima citire tracta­tul comercial austro-sârb. A doua citire se va face la 28 iunie. Ministrul comer­țului a respins în obiecțiunile presintate de câți­va oratori progresiști și radicali. Madrid, 23 Iunie.­Mai multe arestări de anarhiști au fost operate la Barcelona și la Corogna. Tulon, 23 Iunie. — Un deces prin dió­izra s’a produs ieri în oraș și trei în îm­prejurimi. Lisabona, 23 Iunie.—Camera deputați­lor a adoptat bugetul cu 94 voturi con­tra 93. Breslau, 23. „Gazeta“ află din Ianer că după întrunirea conservatore de ieri care a fost forte zgomotosă, candidatul conservatorilor a fost maltratat pe stradă. Trupa a fost chemată.­­ Camera comunelor a adoptat artico­lul 4 al bitului de Home­rule. Urmarea discuțiunei a fost amânată la 28 al aces­tei luni. Sir Grey a declarat la cameră că în­treaga istorie a documentelor importante furate de la ambasada engleză din Paris este cu totul lipsită de temelii. Acte ci­tite la camera franceză sunt nisce falși fi­­țiuni grosolane și evidente. Vie­na 23 Iunie. — Contele Kalnoky plecat la moșia sa din Moravia unde va a sta cât­va timp. Luebek, 23 Iunie.— După publicarea resultatului balotagiului, un grup de tineri au comis excese dinaintea primăriei și a locuințelor șefilor liberali, spărgând gemu­rile. Poliția a restabilit imediat ordinea. Berlin, 23 Iunie. — Din 6 balotagii, care au avut loc astă­zi sunt­ cunoscute 2 socialiști au fost aleși la Frankfurt-pe- Main și la Eberfeld și un național-liberal la Lipsea. Londra, 23 iunie.— D. William Mac­Kinnon, fondatorul și președintele socie­tății „British East Africa Company,“ a murit. Christiania, 23 Iunie.— Echipagiul co­răbiei Wekinger, ce a fost oprit în New- York pentru motive necunoscute, a fost pus in libertate. Primarul a exprimat pă­rerile sale de zoü pentru procedeurile po­liției. Constantinopole, 23 Iunie.­ Carantina de 3 zile impusă proveniențelor din Mar­silia a fost întinsă la cele din tot litora­lul francez din marea Mediterană. Paris, 23 Iunie.— Tóte ziarele fără discuțiune de opinie politică blamiză ușu­rința cu care se aduce în public niște a­­cusațiuni atât de mari în contra oameni­lor politici francezi. Presa maghiara Cetiii în Egyetértés de la 21 Iunie st. n. intr’un corespondență trimisă din Bu­curesci, următorele rânduri: Ziarele române de aici nu m­e­­aită de a înjura în mod grozaic, din cauză că tribunalul din Satu­­mare a condamnat pe Lucaciu din nou la oă inchisore de 13 luni, și că acesta Inchisore nu are voie să o petreacă în pușcăria statului din Segerin care mai e uș0ră, ci în puș­căria din Satu mare. Noi început nici sfârșit nu e cu barbaria asia­tică, și cu tirania sălbatică a ma­ghiarilor. In genere e obiceiu aici a scrie despre maghiari, ca de niște câini turbați, cari pericliteza sigu­ranța publică din Europa. Si dar ce are să nu scrie ast­fel ziarele de aici, deci nu le supără nimic, când Tribuna din Sibiu pe care ori­ce om o citește aici necon­­turburat în ori­ce cafenea — obici­­nuește a scrie în acelaș chip, fără ca barbaria asiatică a maghiarilor atât de mult trâmbițată să o tragă la răspundere pentru acele înjurături sau să­’i ceară o­are­care altă satis­facție. Presa română de aici și liga fac totul, ca să’l presinte pe Lucaciu ca adevărat martir național. Carie cunosce bine stările de aici și cele de acolo, e natural că supără și ride de apucăturile viclene și in cele mai multe rînduri stupide, cu care in­­cerca aici cu deosebire românii ga­zetarii veniți din Ungaria ca să facă reclamă lui Lucaciu și tovarășilor săi. Facerea reclamelor și exagera­rea mincinosa prin ast­fel de mij­­loce pacotesc in tóte țările unde lu­mea care sole citi și seri își are numai puțină maturitate politică ar provoca râsul, dar aici in România acestea au efect mai mare. Burghezimea se­ V * * *­­ midocsă de aici și care Îi place forte­­mult să facă politica, cu așa lucruri poți mai ales să o ajuți și să o a­­musezi. Apoi ilustrul corespondent al nu­mitei gazete maghiare trece la des­­scrierea cunoscutei piese de ocasie scrisă cu prilegiul atacurilor turbate ale maghiarelor din Ungaria de anul trecut ce purta numirea lupta pentru naționalitate sau dr. Lucaciu in in­chisore. Cu piesa acesta, zice sin­cerul și bine informatul corespon­­dent a lui Egyetértés, fac reclamă „românii veniți din Ungaria“. Dupe povestirea conținutului nu­mitei piese, corespondentul maghiar din București termină cu următorr­ cuvinte : «Cu astfel de mijloce stupide lu­­crezia contra nóstru entuziaștii fii ai României libere. D-vostra cel de a­­colo de­sigur veți zimbi de aces­­tea pentru că nu cunoasceți nai­vitatea și ușurința de a crede a publicului din România. Aveți drep­tate, că în alte țări întrebuințarea u­­nor asemenea mijloce ar compro­mite și cea mai dreaptă causă. România însă e oă țară deosebită, pentru­ că aici cu ast­fel de mijloce poți să câștigi inimile chiar și pen­tru lucrurile ce nu fi le poți imagi­na. Apoi noi maghiarii aici așa sun­tem de calomniați, că despre noi deja tote se cred. Și acesta cui a­­vem să o mulțumim ? Fraților noș­tri români emigrați din Ungaria, cari de aceea au venit aici, ca să câș­tige bucăți mai grase, de­cât acolo și aici zic că sunt exilații tiranismu­­lui maghiar.» Am văzut partea corespondenții, cu care reporterul de aici vrea să informeze publicul maghiar din­­ era sa. Am vă­zut, că închisorea ordi­nară de 13 luni cu care societatea maghiară ospoteza din nou pe un bărbat de încredere al fraților noștri de peste munți, ilustrul corespondent o aprobă și se miră de semnele de protestare— voluntară și nu pusă la cale de cine­va— ce se observă în mișcarea națională de aici și din Transilvania. Am văzut apoi, că a­­cel reporter învinovățește pe frații noștre români de peste munți e­­grați aici, ca și când el ar agita și ar înscena tote manifestările și pro­testările­­ silnice. El bine, ziarul Românul, vechiul organ al democrației dă cea mai mare desmințire, acestor scrii. Nu e adevărat că maghiarii de aici ar fi calomniați de români, și mai puțin adevărat e că mișcarea națională din­­ ora e susținută numai de românii transilvăneni. Am spus’o de atâtea ori, că mișcarea națională e desceptarea sentimentelor conșciente de frăție, dreptate și umanitate a lo­cuitorilor din România liberă, ca ecou la țipetele durerose contra oprimărei ne­legiuite a românilor de peste munți din partea uzurpătorilor maghiari de la putere, va avea loc distribuirea premiilor la ele­­vii școalelor societăței pentru învățătura poporului român în localul palatului ate­neului. Tot cu acesta ocasiune va fi și aduna­rea generală e­xtraordinară a societății în care se va discuta cele două propuneri fă­cute în ședința adunării din 30 Maiti a c. * Citim în Voința Națională că o persona care ocupă u­ funcțiune în stat, îi co­munică că peste trei­z­eci de vagoane de clasa I a căilor noastre ferate au fost constatate ca pline cu insecte. Avis călătorilor. La 19 Iunie se va da, în otelul Conti­nental­­ fin Piatra, un bal în folosul ligei culturale.* In afacerea societăței de asigurare „U­­nirea," d. [judecător de instrucție Zamfi­­rescu și d. procuror Rahhtivan au termi­­nat ancheta. Se așteaptă resultatul cerce­tărilor d-lui inspector financiar Constan­­tinescu spre a se vedea ce este în sarcina vechiului consiliu de administrație al aces­tei societăți. Pe la orele 5 și jum., p. m. la stăvila­­rul de la Cotroceni s’a înecat un soldat de la piroteh­nia armatei, cadavrul a fost scos și transportat la spitalul militar.­­ Pe la orele 4 p. m. femeia Elena Ca­­racaș cu domiciliul necunoscut, dând oă soluțiune de acid fenic cu chibrituri spre a se sinucide, a fost găsită de sergentul Petru Ștefan ce era postat la bufet, anun­­țându-se secția 7-a, a transportat-o spita­lului Filantropia, unde peste 20 minute a murit; la perchisiția făcută asupră’I s’a găsit o petiție adresată m. s. regelui prin care cerea ajutor, una cutiei cu chibrituri și una sticlă cu 20 grame acid fenic.­­ S’a condus secției 17 băiatul Iancu Pe­tre ca de 9 ani strada Țăranilor, găsit cu un ceas deșteptător, declarând că e l a furat din șoseaua Stefan cel mare, ce nu­măr nu scse.* Concursurile scoalei de bele-arte din ca­pitală terminându-se Marți 15 Iunie c., ele vor fi espuse spre vederea publicului chiar in localul scoalei palatul academiei, in­­ filele de Marți 15 Iunie de la orele 2—6 p. m. și Mercuri 16 Iunie și până Duminică 20 Iunie consecutiv de la orele 8 a. m. și până la 6 p. m. * In primele­­ file ale lunei Iulie d-nu Al. Marghiloman va pleca în concediu ci in­terimul ministerului justiției se va încre­dința d-lui Tache Ionescu. * Un consulat general român a fost creat de curând la Stetin. In această funcție a fost numit d-nu Schiatow. Consulatul onorariu de la Brindisi (I­­talia) a fost suprimat. * Tribunalul din Ploiești a condamnat in ședința sa de ieri la câte șase luni inchi­sore pe ziariștii Popescu și Brădeanu pen­tru insultă adusă regelui. Condamnații au făcut apel in contra acestei sentințe.­­ Un tânăr scluptor român din Paris, bur­sier al statului, d. Atanasie Constantines­cu, a lucrat intr’un mod splendid statuia lui Hamlet-Manolescu. Statuia va fi așezată in curând in fae­­rul Teatrului Național. * Azi se efectuază la Gorj alegerea unui senator la colegiul I din acest județ. é­l vaîe ofile! P. S. S. Ghenadie, episcop al Râmni­cului ,și-a luat concediu pe două luni spre a merge în străinătate pentru căutarea sănătăței. In timpul absenței P. S. S. a fost în­sărcinat a gera afacerile episcopiei s. s. păr. Al. Mironescu profesor la facultatea de teologie. * In ziua de 27 Iunie curent, ora 9 a. m.

Next