Romanulu, iunie 1893 (Anul 37, nr. 117-141)
1893-06-11 / nr. 125
ANUL AL 37-LEA—Vo. 125-EDIȚIA II REDACȚIA Și ADMINISTRAȚIA, Straja îirezovanu, 12 DUMINICA ȘI LUNI, 11, 12 IUNIE (30, 31 MAI st. v.) 1893 Ycesce și vei putea. 35 lei pe an în totul (era; IDftV AMIJVTII ^ ^UU1 u \I10MMHMK. 10 „ „trei „ „ 60 lei pe an în streinStafe 4 ich w rin in. ^a^' ^ '’u‘a ^ AMJNtlUnl. 1 leü. Insert»și Scrisorile nefrâncate se refusa.—Aritele-' Ț'lele nepublicate se ard y**,. ----------------------- r*V, « t * ar Anunciiunî și abonamente se primesc la’’ administrația farului. •EXEMPLARUL IO BANI Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar, VINTILĂ C. A. ROSETTI Lumineze*te și vei fi. LA STRĂINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-ni. Loretta, rue Daumartin 61 —Hava« % place dis sa bourse—Jones, 31 bis•te Paul». Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis UV UKB.VI.ANIA ia d. A. Steiner (Hamburg și Borlin) și d. u. L. Daube (irankfurt). GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUÍla Dukes, I Wollzeile 6---S, viena Abonamente se pot face la tote biutourile postale din țară și străinătate. Bucuresci 29 Florar (10 Ciișar) Partidul conservator, ori de raleori a fost, la putere a arătat că ură, uâ învierșunare fără margini și în contra libertății presei. Pe la Început el se slujea de censură. Trăesc ómeni încă cari’șî aduc aminte că citeau fiare cu mai multe colóne albe. După alegerea colonelului Cuza ca domnitor, conservatorii au introdus cauțiunea, ca să nu potă decât bogații scote gazele. Dar acesta nu era destul, pentru a lovi în libertatea presei. Bogații puteau să pue cauțiunea și golanii, cum o zicea elita sociala de pe alunel, să scrie și să atace din temelie principiele reacționare. Trebuiau restricțiuni, după cum cer și acum urmașii acelor conservatori. Nu eșitara de loc și introduseră avertismentele, suprimarea gazetelor și arestarea preventivă a Ziariștilor. Sermanul Orășianu ajunsese se calculeze uarte se de mai multe iile pe an, la temniță sau acasă. Subt domnia lui Carol de Hohenzolern, de la care poporul român aștepta uă mare schimbare spre bine, uă îmbunătățire în starea nostră morală și în instituțiunile democratice, conservatorii în curs de cinci sau șase ani, au făcut 55 procese de presă și au arestat 22 4ariști preventiv. Guvernul liberal, în curs de 12 ani n’a făcut decât un proces, și acela ca un exces de zel din partea unor miniștrii către rege cât pentru arest preventiv nu a existat nici unul. Nu numai că liberalii nu au lovit în presă, dar încă lor se datoreza lărgirea libertății presei și desființarea arestului preventiv, pe cari le-au pus în constituție pentru mai multă siguranță a Ziariștilor. Acum conservatorii se află iarăși la putere și ura lor pentru libertatea presei nu s’a schimbat. Din nenorocirea lor însă nu mai pot să facă cea ce au făcut. Ei se găsesc astăzi ca câinele în lanț care se întărâtă, latră, chelălăe, se repede, dar afurisitul de lanț îl impedică de a mușca pe față, ci se da când pete pe furiși. Constituția și exemplul de 12 ani al liberalilor îi împedică pe conservatori să atace pe față libertatea presei, dar alerga la mijloce piezișe. Redactorii cei mai violați unii sunt dați în judecată pentru cause streine de ziar și condamnați, ori alții bătuți, se arestază preventivament pentru că au comis delicte de presă și apoi li se atribue alta vină. Distribuirea carelordin oposițiune se împedecă într-un mod revoltător. Sunt abonați prin sate cari nu priimesc ziarele liberale, radicale și socialiste decât câte un număr la două săptămâni, chiar din cele cotidiane. Prin orașe vânzătorii de ziare sunt maltratați, închiși, cr foile ce au cu el rupte și aruncate. Aceste din urmă loviri contra presei sunt mai rele și mai păgubitdre pentru Ziare. Un Ziarist este dat în judecată pentru că presupună, insultă către agenții forței publice, el e arestat, dar răsar ca din pământ alți zece ca să intre în front pentru a combate reacțiunea. Un alt diarist este bătut, dar chiar rănit el nu ’și părăsesce postul. Insă cu împedecarea împărțirii și vânzării foilor este altceva. Aci se lovește în partea materială a Ziarului, se ruinezá ziaristul și să pune în posițiune de a nu mai continua, sau de a nu mai fi citit când proprietarul are destule fonduri cea ce este ére și uă lovitură morală dată libertății presei. Cea ce spuserăm aci sunt fapte pe cari nimeni nu le pote tăgădui. Să nu ai să mai zică dar că conservatorii nu lovesc în libertatea presei. Ei au lovit, lovesc și vor lovi. Lupul își schimbă părul, dar obiceiul nici vă deta. Ciocoiul își schimbă limbagiul, devine mai înșinuitor, dar sistemul nici o dată, mai cu sumă când este iritat și nu se pote calma. IT.... Schelei In consiliul de miniștri de Joi s’au aprobat concediurile de câte 30 file d-lor miniștri P. P. Carp și C. Olănescu. D-nii C. Olănescu va pleca Duminecă cu orientul expres la Aix-les-Bains și apoi la Kissingen, iar d. Carp va pleca săptămâna viitare la Carlsbad. Interimul ministerului lucrărilor publice va fi ținut de d. Al. Marghiloman, iar acel al domeniilor de d. M. Ghermani. * D. Al. Marghiloman, ministru al justitiției, a supus aprobărea regelui următoarele numiri in magistratură : D. Șt. Urlățeanu, actual jude-instructor pe lângă trib. Viașca, a fost permutat in aceeași calitate la trib. Ilfov. D. S. P. Christu, actual membru pe lângă tribunalul Ilfov, a fost numit judeinstructor la trib. Vlașca. D. N. Alexiu, actual jude la trib Ro manați, judecător de instrucție la tribl Ialomița in locul vacant. D. G. Săvescu, fost judecător de tribunal, jude la Romanați. D. N. C. Drăgănescu, jude de Ialomița a fost permutat jude la Covurlui in locu. d-lui N. Filipide. D. Al. Rășcanu, actual supleant pe lângă tribunalul Tecuci si, a fost inaintat jude la trib. Ialomița. D. M. A. C. Fălcoianu, licențiat in drept a fost numit supleant la Tecuci si. D. D. C. Costache, actual supleant pe lângă tribunalul Vlașca, a fost permutat la tribunalul Iași, in locul vacant. D. V. Alexandrescu, actual substitut la tribunalul Putna, a fost numit supleant la tribunalul Vlașca. D. G. Bogdănescu, licențiat în drept, a fost numit substitut la trib. Putna. D. C. Borănescu, actual jud. instructor pe lângă tribunalul Ilfov, a fost trecut ca membru pe lângă același tribunal, in locul d-lui Cristu. * Iată numirile care s’au făcut in personalul Eforiei : D. Gr. Suțu, fost inspector al bunurilor, a fost numit șef al serviciului spitalelor. D. Gr. Băleanu a fost numit inspector al spitalelor. D. Al. I. Zottu, actual șef de biurofi in serviciul comptabilității, a fost numit casier al Eforiei. D. G. Pop a fost numit sub-cassier. D. S. Costinescu, actual șef de biurofi in serviciul bunurilor, a fost numit șef al serviciului. D. Al. Dinga, actualțiitor de registre, a fost inaintat șef de biurofi la bunuri. D. T. Chernbach, actual verificator, a fost inaintat șef de biurofi clasa 1, in serviciul comptabilităței. D. Gr. Brăileanu, actua țiitor de registre, a fost inaintat verificator. D. Sachelarie și Pop aui fost numiți tiitorí de répást,re i - - 1 - o-------- Numirile in serviciul contencios se vor face peste câteva mile. * M. s regele a primit, din partea d-lui președinte al republicei Venezuela, o scrisoare de felicitare, drept răspuns la notificarea ce’i s’a făcut de către augustul nostru suveran, pentru căsătoria A. s. rprincipelui Ferdinand, moștenitorul tronului, cu A. S. R. Principesa Maria-Alexandra-Victoria de Marea Britanie și Irlanda. * Biroul ligei culturale a primit astăzi următorea telegramă din Anvers : ,,L’ independance beige“ de a fi intr’un articol de fond se ocupă de procesul comitetul partidului național din Transilvania și spune, că guvernul unguresc vrea să provoace turburari in Transilvania, ca apoi ca atât mai ușor să potă sugruma pe români. Marele ziar belgian califică purtarea guvernului de nepolitică și crudă. * La băile minerale de la Slănic, (Moldova) s’a descoperit un isvor feruginosgazos, care lipsea până acum acestei stațiuni balnare, spune Constituționalul. Sezonul băilor se va deschide la 1 Iunie. * Eri a venit înaintea secții I-iI a tribunalului Ilfov procesul celor 9 căruțași inculpați pentru rebeliunea din ziua de 5 Aprilie. Procesul s-a amânat, din cauză că procedura nu erea complect indeplinită, pen 24 iunie. Din Parlamentele streine Fatis, 9 iunie Senatul a votat proiectul pentru organizarea unei armate coloniale, astfel cum fusese adoptat de cameră și prin care se stipuliza că trupele coloniale vor fi recrutate prin angajări voluntare. ITin J Buzen (Corespondență particulară a Românului Suntem în Maia, când florile arată omului cât de frumos) e natura, împodobit pretutindeni cu verdeață omul simte cât de dulce este viața in această lună. In Buzeu mai cu seamă luna lui Maia este o adevărată panoramă, când vrea cineva să se ostenască, să merga până la bariera Crângului. Aci o pădure frumosa, înverzită și smălțată cu orba cea mai frumósa , dincolo munții Istriței în lungul lor, spre nord munții Slănicului, și va puteți închipui cât de veseli suntem noi vara și mai cu semifi în 1 Maiü, dar anul acesta, ca nici o dată ploile nu ne lasă ln pace și va puteți imagina câtă ciudă pe Buzoenii noștri că nu pot gusta aceste plăceri. In timpuri de ploie sunt nevoiți, mai cu sema elita nostră socială să se cobore în vestitele cluburi, zis așa și cafenea boerască unde se pun de jocá, macaua ca să...... mai petrec oamenii de urât. Pretutindeni amorțeală, singurul corpul didactic se mai mișcă și începe să arate lumii cât de folositor este a fi unit și a căuta să-și desvolte cunoștințele. V am scris rândul trecut despre conferința d-lui Zaharescul, Duminică 23 Mai d nn Mateescu a ținut a doua conferință, subiectul tratat de d-sa este starea socială a poporului român după poesia poporală. După cum vedeți subiectul a fost unul din cele mai interesante Autorul ’și a dat toată osteneală sa conccpin și cu subiectul ce și-a ales. Cu nă voace d ră, d 1 Mateescu a arâtat mai Intfziu care este poesia mai veche, cum și cine pate sa o scrie. Conferințiarul a fost des aplaudat și felicitat. Pentru Duminică viitoare, d-l Lascar Veniamin, profesor la seminar de ecrințele naturale, va ține a treia conferință. Subiectul care va fi tratat de d-sea este: Rolul șchințelor naturale din punc de vedere utilitar. Așa bonheur, așa subiecte, așa conferințe cred că sunt folositoare tutuor și cred că tote gimnasiile ar trebui să procedeze astfel. Uă perdere însemnată Lazăr Dimitrescu, unul din fruntașii noștrii concetățeni, caracter ferm, om de inimă, mare proprietar și agricultor eminent, nu mai este între noi. Tot Buzăul a fost adânc mișcat de acastă perdere. Liberal convins, a luptat în tote ocasiunile pentru popor și buna lui stare socială. Născut In Pitesci la anul 1842. In tinerețe a ocupat postul de secretar general al ministeriului de resbel, numit funcționar în Brăila, aci a luat în căsătoria pe sora d-lui Gr. C. Monteoru, a demisionat din funcțiune spre a se ocupa cu agricultură, împreună cu d-l Monteoru prin uă muncă onestă și fără de asemănare, a știut să facă din comuna Fundul-Săratei (astăzi Monteoru) una din cele mai bogate moșii din țară. In timp de 20 de ani ,și a agonisit să avere frumosa îmbogățind și pe cumnatul său, de Monteoru cu puțurile de păcură. Astăzi nu mai este intre noî Ci ne nu a reglat înmormântarea reposatului Lazăr Demetrescu nu pate sâ știe ce este mortea unui om cinstit, bun, iubitor de omeni și mai presus de tote unul din fruntașii partidului liberal. înmormântarea a avut loc în comuna Niculesci, proprietatea reposatului unde este și cavoul familiei. Pe tot parcursul comunelor de la Badea și pănă la Niculescu trecând peste 10 comune, sătenii, preoții îmbrăcați in haine de sérbatare și sacerdotale, călări, au eșit să’l întâmpine, însoțindu’l până la ultimul locaș. Peste 150 de omeni călări mergeau In fruntea cortegiului. Din parterul casmnic al familiei și a răposatului am arătat și vin și prin publicitație a exprima profundele mele regrete pentru mortea acestui ilustru cetățean. Cea ce este însă de regretat e că Buzăul a avut perderi însemnate în acest an și am fi forte fericiți să nu ni se mai întâmple. Un succes. La concursul ținut de Societatea Tinerimea Romănă pentru premiarea celor mai buni elevi, Buzeul împreună cu Călărași au fost cele de întăi județe cari trimes concurenți la acastă frumoasă încercare a muncii.Astfel două « din elevii trimiși din Buzeu unul din cl. a II-a Moman Haralambie și altul din clasa a IlI-a Popescu Ioan au reușit cel d’antain cu premiul al II-lea și cel d’al doilea iarăși cu premiul al II-l ea. Amânduoi elevi aparțin și elei Na. III de baedi, onore ce se resfrânge asupra corpului didactic întreg al acestei școli. Iar ca conclusiune nu ma pot opri ca să nu va citez textual cuvintele din raportul președintelul soc, tinerimea română ce vorbește despre noi »Buzeul și Călărașii sunt cele două »orașe care cele dintâi au răspuns „apelului nostru. Cunoscându-se greutățile ce sunt de înlăturat pentru »aducerea copiilor să concureze cu »cel din Bucure ci se pute deduce »lesne interesul ce profesorii și comuna au pus pentru incuragiarea »culturei fiilor lor. Acesta nu le face »decât lauda și suntem siguri că »exemplul lor va fi imitat de toți. «Buzeul însă și Călărașii vor rămâne ln istoricul concursurilor nostre ca cel d’Intâiu luptători pentru cultivarea minței.« Asemenea evenimente nu sunt decât imbucurătore pentru noi și ele ne vor da curagiul să urmăm înainte. In ori ce cas o notă bună la activul Buzăului. Dolarella. Raporturile delegațiunei AUSTRIACE Viena 9 Iunie O scrisore din St. Petersburg adresată către «Polit. correspondenz» constată excelenta impresie produsă prin declarațiunile d-lui de Kalnoky asupra relațiunilor austro ruse în cercurile guvernamentale. Ele împărtășesc avisul ministrului austroungar că aceste relațiuni pot să contribuie în mod eficace la împedicarea conflictelor internaționale. Efectul declaraturilor d-lui de calnoky nu pot decât să vină In ajutorul realizârii dorinței exprimate de ministru și Împărtășite de Rusia și să statornicească aceste relațiuni. Viena . Iuniu. Comisiunea bugetară a delegațiunii austriace a aprobat la unanimitate conclusiunile raportului exprimând o deplină incredere la d. de Kalnoky și o călduroasă recunostință pentru activitatea sa eficace și pentru politica sa desinteresată care, ținând seamă de înaltă posițiune a imperiului, menține fără strămutare tripla alianță și tinde a îmbunătăți relațiunile cu tote puterile. Comisiunea a început discusiunea bugetului resboiului. Viena, 9 iunie. Delegațiunea austriacă. D. de Kalnoky a mulțumit comisiunii bugetare pentru votul său de încredere și a zis că vrea să profite de acestă ocasiune pentru a adăuga câteva cuvinte la declarațiunile sale anteriore care par că pretutindeni nu au fost înțelese astfel cum le-a gândit. El a constatat cu un viu regret că mai multe ziare mai cu semn germane dedeseră o falsă interpretare cuvintelor sale. El nu vrea să releveze forma mai mult sau mal