Romanulu, iunie 1893 (Anul 37, nr. 117-141)

1893-06-11 / nr. 125

ANUL AL 37-LEA—Vo. 125-EDIȚIA II REDACȚIA Și ADMINISTRAȚIA, Straja îirezovanu, 12 DUMINICA ȘI LUNI, 11, 12 IUNIE (30, 31 MAI st. v.) 1893 Ycesce și vei putea. 3­5 lei pe an în totul (era; IDftV AMIJVTII ^ ^UU1 u \I10MMHMK. 10 „ „trei „ „ 60 lei pe an în streinStafe 4 ich w rin in. ^a^' ^ '’u‘a ^ AMJNtlUnl. 1 leü. Insert»și Scrisorile nefrâncate se refusa.—Aritele-' Ț'­lele nepublicate se ard­ y**,. ----------------------- r*V, « t * ar Anunciiunî și abonamente se primesc­ la’’ administrația farului. •EXEMPLARUL IO BANI Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar, VINTILĂ C. A. ROSETTI L­umineze*te și vei fi. LA STRĂINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-ni. Loretta, rue Daumartin 61 —Hava« % place dis sa bourse—Jones, 31 bis­­•t­e Paul». Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis UV UKB.VI.ANIA ia d. A. Steiner (Hamburg și Borlin) și d. u­. L. Daube (irankfurt). GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUÍ­­­la Dukes, I Wollzeile 6---S, viena Abonamente se pot face la tote biutourile postale din țară și străinătate. Bucuresci 29 Florar (10 Ci­ișar) Partidul conservator, ori de r­ale­­ori a­ fost, la putere a arătat că u­­ră, uâ învierșunare fără margini și în contra libertății presei. Pe la În­ceput el se slujea de censură. Trăesc ómeni încă cari’șî aduc aminte că ci­teau­­ fiare cu mai multe colóne albe. După alegerea colonelului Cuza ca domnitor, conservatorii au­ intro­dus cauțiunea, ca să nu potă de­cât bogații scote gazele. Dar acesta nu era destul, pentru a lovi în li­bertatea presei. Bogații puteau să pue cauțiunea și golanii, cum o zicea elita sociala de pe alunel, să scrie și să atace din temelie principiele reacționare. Trebuiau restricțiuni, după cum cer și acum urmașii a­­celor conservatori. Nu eșitara de loc și introduseră avertismentele, supri­marea gazetelor și arestarea preven­tivă a Ziariștilor. Sermanul Orășianu ajunsese se calculeze uarte se de mai multe i­ile pe an, la temniță sau acasă. Subt domnia lui Carol de Ho­­henzolern, de la care poporul român aștepta uă mare schimbare spre bine, uă îmbunătățire în starea nostră mo­rală și în instituțiunile democratice, conservatorii în curs de cinci sau șase ani, au făcut 55 procese de pre­să și au arestat 22 4­ariști preven­tiv. Guvernul liberal, în curs de 12 ani n’a făcut de­cât un proces, și acela ca un exces de zel din partea unor miniștrii către rege cât pentru arest preventiv nu a existat nici u­­nul. Nu numai că liberalii nu au lovit în presă, dar încă lor se dato­­reza lărgirea libertății presei și des­ființarea arestului preventiv, pe cari le-au pus în constituție pentru mai multă siguranță a Ziariștilor. Acum conservatorii se află iarăși la putere și ura lor pentru liberta­tea presei nu s’a schimbat. Din ne­­norocirea lor însă nu mai pot să facă cea ce au făcut. Ei se găsesc astă­zi ca câinele în lanț care se în­tărâtă, latră, chelălăe, se repede, dar afurisitul de lanț îl impedică de a mușca pe față, ci se da când pete pe furiși. Constituția și exemplul de 12 ani al liberalilor îi împedică pe conservatori să atace pe față liber­tatea presei, dar alerga la mijloce piezișe. Redactorii cei mai viol­ați unii sunt dați în judecată pentru cause streine de ziar și condamnați, ori alții bătuți, se arestază preven­tiv­ament pentru că au comis de­licte de presă și apoi li se atribue alta vină. Distribuirea c­arelor­din oposițiune se împedecă într-un mod revoltător. Sunt abonați prin sate cari nu prii­­mesc­­ ziarele liberale, radicale și so­cialiste de­cât câte un număr la două săptămâni, chiar din cele coti­­diane. Prin orașe vânzătorii de ziare sunt maltratați, închiși, cr foile ce au cu el rupte și aruncate. Aceste din urmă loviri contra pre­sei sunt mai rele și mai păgubitdre pentru Ziare. Un Ziarist este dat în judecată pentru că presupună, in­sultă către agenții forței publice, el e arestat, dar răsar ca din pământ alți zece ca să intre în front pentru a combate reacțiunea. Un alt diarist este bătut, dar chiar rănit el nu ’și părăsesce postul. Insă cu împedeca­­rea împărțirii și vânzării foilor este alt­ceva. Aci se lovește în partea ma­terială a Ziarului, se ruinezá­­ ziaris­­tul și să pune în posițiune de a nu mai continua, sau de a nu mai fi citit când proprietarul are destule fonduri cea ce este ére și uă lovi­tură morală dată libertății presei. Cea ce spuserăm aci sunt fapte pe cari nimeni nu le pote tăgădui. Să nu ai să mai zică dar că con­servatorii nu lovesc în libertatea pre­sei. Ei au lovit, lovesc și vor lovi. Lupul își schimbă părul, dar obiceiul nici vă deta. Ciocoiul își schimbă limbagiul, devine mai înșinuitor, dar sistemul nici o dată, mai cu sumă când este iritat și nu se pote calma. IT.... Sc­helei In consiliul de miniștri de Joi s’au a­­probat concediurile de câte 30­­ file d-lor miniștri P. P. Carp și C. Olănescu. D-nii C. Olănescu va pleca Duminecă cu ori­­entul­ expres la Aix-les-Bains și apoi la Kissingen, iar d. Carp va pleca săptă­mâna viitare la Carlsbad. Interimul ministerului lucrărilor publice va fi ținut de d. Al. Marghiloman, iar acel al domeniilor de d. M. Gherm­ani. * D. Al. Marghiloman, ministru al justi­­tiției, a supus aprobărea regelui urmă­toarele numiri in magistratură : D. Șt. Urlățeanu, actual jude-instructor pe lângă trib. Viașca, a fost permutat in aceeași calitate la trib. Ilfov. D. S. P. Christu, actual membru pe lângă tribunalul Ilfov, a fost numit jude­­instructor la trib. Vlașca. D. N. Alexiu, actual jude la trib Ro­­ manați, judecător de instrucție la tribl Ialomița in locul vacant. D. G. Săvescu, fost judecător de tri­bunal, jude la Romanați. D. N. C. Drăgănescu, jude de Ialomița a fost permutat jude la Covurlui in locu. d-lui N. Filipide. D. Al. Rășcanu, actual supleant pe lângă tribunalul Tecuci si, a fost inaintat jude la trib. Ialomița. D. M. A. C. Fălcoianu, licențiat in drept a fost numit supleant la Tecuci si. D. D. C. Costache, actual supleant pe lângă tribunalul Vlașca, a fost permutat la tribunalul Iași, in locul vacant. D. V. Alexandrescu, actual substitut la tribunalul Putna, a fost numit supleant la tribunalul Vlașca. D. G. Bogdănescu, licențiat în drept, a fost numit substitut la trib. Putna. D. C. Borănescu, actual jud. instructor pe lângă tribunalul Ilfov, a fost trecut ca membru pe lângă același tribunal, in lo­cul d-lui Cristu. * Iată numirile care s’au făcut in per­sonalul Eforiei : D. Gr. Suțu, fost inspector al bunuri­lor, a fost numit șef al serviciului spita­lelor. D. Gr. Băleanu a fost numit inspector al spitalelor. D. Al. I. Zottu, actual șef de biurofi in serviciul comptabilității, a fost numit ca­sier al Eforiei. D. G. Pop a fost numit sub-cassier. D. S. Costinescu, actual șef de biurofi in serviciul bunurilor, a fost numit șef al ser­viciului. D. Al. Dinga, actual­țiitor de registre, a fost inaintat șef de biurofi la bunuri. D. T. Chernbach, actual verificator, a fost inaintat șef de biurofi clasa 1, in serviciul comptabilităței. D. Gr. Brăileanu, actua țiitor de re­gistre, a fost inaintat verificator. D. Sachelarie și Pop aui fost numiți tiitorí de répást,re i - - 1 - o--------­ Numirile in serviciul contenci­os se vor face peste câte­va m­ile. * M. s regele a primit, din partea d-lui președinte al republicei Venezuela, o scri­soare de felicitare, drept răspuns la no­tificarea ce’i s’a făcut de către augustul nostru suveran, pentru căsătoria A. s. r­­principelui Ferdinand, moștenitorul tro­nului, cu A. S. R. Principesa Maria-A­­lexandra-Victoria de Marea Britanie și Irlanda. * Bi­roul ligei culturale a primit astă­­zi următorea telegramă din Anvers : ,,L’ independance beige“ de a­ fi intr’un articol de fond se ocupă de procesul co­mitetul partidului național din Transilva­nia și spune, că guvernul unguresc vrea să provoace turburari in Transilvania, ca apoi ca atât mai ușor să potă sugruma pe români. Marele ziar belgian califică purtarea guvernului de nepolitică și crudă. * La băile minerale de la Slănic, (Mol­dova) s’a descoperit un isvor feruginos­­gazos, care lipsea până acum acestei sta­țiuni balnare, spune Constituționalul. Sezonul băilor se va deschide la 1 Iunie. * Eri a venit înaintea secții I-iI a tri­bunalului Ilfov procesul celor 9 căruțași inculpați pentru rebeliunea din­­ ziua de 5 Aprilie. Procesul s-a amânat, din cauză că pro­cedura nu erea complect indeplinită, pen­ 24 iunie. Din Parlamentele streine Fat­is, 9 iunie Senatul a votat proiectul pentru organizarea unei armate coloniale, ast­fel cum fusese adoptat de ca­meră și prin care se stipuliza că trupele coloniale vor fi recrutate prin angajări voluntare. ITin J Buzen (Corespondență particulară a Românului Suntem în Maia, când florile a­­rată omului cât de frumos) e na­tura, împodobit pretutindeni cu ver­deață omul simte cât de dulce este viața in această lună. In Buzeu mai cu seamă luna lui Maia este o a­­devărată panoramă, când vrea cineva să se ostenască, să merga până la bariera Crângului. Aci o pădure fru­­mosa, înverzită și smălțată cu orba cea mai frumósa , dincolo munții Istriței în lungul lor, spre nord munții Slănicului, și va puteți închipui cât de veseli suntem noi vara și mai cu semifi în 1 Maiü, dar anul a­­cesta, ca nici o dată ploile nu ne lasă ln pace și va puteți imagina câtă ciudă pe Buzoenii noștri că nu pot gusta aceste plăceri. In timpuri de ploie sunt nevoiți, mai cu sema elita nostră socială să se cobore în vestitele cluburi, zis așa și cafenea boerască unde se pun de jocá, ma­caua ca să...... mai petrec o­amenii de urât. Pretutindeni amorțeală, sin­gurul corpul didactic se mai mișcă și începe să arate lumii cât de fo­lositor este a fi unit și a căuta să-și desvolte cunoștințele. V am scris rân­dul trecut despre conferința d-lui Zaharescul, Duminică 23 Mai d nn Mateescu a ținut a doua conferință, subiectul tratat de d-sa este starea so­cială a poporului român după poesia poporală. După cum vedeți subiectul a fost unul din cele mai interesante Autorul ’și a dat toată osteneală sa conccpin și cu subiectul ce­­ și-a ales. Cu nă voace d­ ră, d 1 Mate­­escu a arâtat mai Intfziu care este poesia mai veche, cum și cine pate sa o scrie. Conferi­nțiarul a fost des aplaudat și felicitat. Pentru Dumini­că viitoare, d-l Lascar Veniamin, profesor la seminar de ecrințele na­turale, va ține a treia conferință. Subiectul care va fi tratat de d-sea e­ste: Rolul șchințelor naturale din punc de vedere utilitar. A­șa bonheur, așa subiecte, așa conferințe cred că sunt folositoare tutu­or și cred că tote gimnasiile ar trebui să proce­deze ast­fel. Uă perdere însemnată Lazăr Dimitrescu, unul din frun­tașii noștrii concetățeni, caracter fe­rm, om de inimă, mare proprietar și agricultor eminent, nu mai este între noi. Tot Buzăul a fost adânc mișcat de acastă perdere. Liberal convins, a luptat în tote ocasiunile pentru popor și buna lui stare so­cială. Născut In Pitesci la anul 1842. In tinerețe a ocupat postul de se­cretar general al ministeriului de resbel, numit funcționar în Brăila, aci a luat în căsătoria pe sora d-lui Gr. C. Monteoru, a demisionat din funcțiune spre a se ocupa cu agri­cultură, împreună cu d-l Monteoru prin uă muncă onestă și fără de a­­semănare, a știut să facă din co­muna Fundul-Săratei (astăzi Monte­­oru) una din cele mai bogate moșii din țară. In timp de 20 de ani ,și a agonisit să avere frumosa îmbo­gățind și pe cumnatul său, d­e Mon­teoru cu puțurile de păcură. Astă­zi nu mai este intre noî­ Ci ne nu a reglat înmormântarea reposa­­tului Lazăr Demetrescu nu pate sâ știe ce este mortea unui om cinstit, bun, iubitor de omeni și mai presus de tote unul din fruntașii partidului liberal. înmormântarea a avut loc în comuna Niculesci, proprietatea repo­­satului unde este și cavoul familiei. Pe tot parcursul comunelor de la Badea și pănă la Niculescu trecând peste 10 comune, sătenii, preoții îm­brăcați in haine de sérbatare și sa­cerdotale, călări, au eșit să’l întâm­pine, însoțindu’l până la ultimul lo­caș. Peste 150 de omeni călări mer­­geau In fruntea cortegiului. Din par­terul ca­smnic al familiei și a­ răposa­tului am arătat și vin și prin publi­­citație a exprima profundele mele re­grete pentru mortea acestui ilustru cetățean. Cea ce este însă de regretat e că Buzăul a avut perderi însem­nate în acest an și am fi forte feri­ciți să nu ni se mai întâmple. Un succes. La concursul ținut de Societatea Tinerimea Romănă pentru premiarea celor mai buni elevi, Buzeul împreună cu Călărași au fost cele de întăi județe cari trimes concurenți la acastă fru­moasă încercare a muncii.Ast­fel două « din elevii trimiși din Buzeu unul din cl. a II-a Moman Haralambie și altul din clasa a IlI-a Popescu Ioan au reușit cel d’antain cu premiul al II-lea și cel d’al doilea iarăși cu premiul al II-l ea. Amânduoi elevi aparțin și elei Na. III de baedi, on­ore ce se resfrânge asupra corpului didactic întreg al acestei școli. Iar ca conclusiune nu ma pot opri ca să nu va citez textual cuvintele din raportul președintelul soc, tine­rimea română ce vorbește despre noi »Buzeul și Călărașii sunt cele două »orașe care cele dintâi au răspuns „apelului nostru. Cunoscându-se greu­­­tățile ce sunt de înlăturat pentru »aducerea copiilor să concureze cu »cel din Bucure­ ci se pute deduce »lesne interesul ce profesorii și co­­­muna au pus pentru incuragiarea »culturei fiilor lor. Acesta nu le face »de­cât lauda și suntem siguri că »exemplul lor va fi imitat de toți. «Buzeul însă și Călărașii vor ră­­­mâne ln istoricul concursurilor nos­­­tre ca cel d’Intâiu luptători pentru­­ cultivarea minței.« Asemenea evenimente nu sunt de­cât imbucurătore pentru noi și ele ne vor da curagiul să urmăm înainte. In ori ce cas o notă bună la acti­vul Buzăului. Dolarella. Raporturile delegațiunei AUSTRIACE Viena 9 Iunie O scrisore din St. Petersburg a­­dresată către «Polit. correspondenz» constată excelenta impresie produsă prin declarațiunile d-lui de Kalnoky asupra relațiunilor austro ruse în cercurile guvernamentale. Ele împăr­tășesc avisul ministrului austro­­ungar că aceste relațiuni pot să con­tribuie în mod eficace la împedicarea conflictelor internaționale. Efectul declara­tur­ilor d-lui de calnoky nu pot decât să vină In ajutorul reali­­zârii dorinței exprimate de ministru și Împărtășite de Rusia și să stator­nicească aceste relațiuni. Viena . Iuniu. Comisiunea bugetară a delegațiu­­nii austriace a aprobat la unanimi­tate conclusiunile raportului expri­mând o deplină incredere la d. de Kalnoky și o călduroasă recunostință pentru activitatea sa eficace și pen­tru politica sa desinteresată care, ținând seamă de înaltă posițiune a imperiului, menține fără strămutare tripla alianță și tinde a îmbunătăți relațiunile cu tote puterile. Comisiunea a început discusiunea bugetului resboiului. Viena, 9 iunie. Delegațiunea austriacă. D. de Kal­noky a mulțumit comisiunii buge­tare pentru votul său de încredere și a zis că vrea să profite de acestă ocasiune pentru a adăuga câte­va cuvinte la declarațiunile sale anteri­­ore care par că pretutindeni nu au fost înțelese ast­fel cum le-a gândit. El a constatat cu un viu regret că mai multe ziare mai cu semn germane dedeseră o falsă interpre­tare cuvintelor sale. El nu vrea să releveze forma mai mult sau mal

Next