Romanulu, iulie 1893 (Anul 37, nr. 142-165)
1893-07-01 / nr. 142
ANUL AL 37-LEA In p. 1412—EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Voesce și vei putea 10 lei pe trei luni în total era; ABONAMENTE 15 lei pe „ „ întreinătate , 5 fiorini „ „ în Transilvacu numărul literar și Bucovina< j p nii n 1 iiii I. 1 i Ann ft VI IIN VI tli I . 1 ed.'Inserții si re'i Uiii.!» V. Anunciurî mici, pe 1 colonii, cel mult 10 gânduri, 5 bani rândi. Scrisorile nefrâncate se reiasă.—Articolele nepublicate se ard. Aiunjini și abonamentele primesce la administrația harului. Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar, NIUTILĂ C. A. ROSETTI SAMBATA, 1 IULIE (19,[IULIE st. v.) 189? EXEMPLARUL Ilumineta te și vei fi. IN STRĂINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorețte, rue Caumartin 61 —Havas S place de la Bourse Jones, 31 bis rue Paub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis IN (íER.VÍAN1A la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (raukfurt). , LA GENEVA, la Haasenstein și Vogier.—AUSTRIA la Dukes, I Wollzeile 6-^8, Viena ' • •Abonamente se pot face la tote biurourile ‘ fiesta! * din țară și streinătate. EXEMPLARUL Io BANI Abonați cari pleca la băi sunt rugați a ne face cunoscut localitatea unde merg spre a li se trimite diarul, «fără nici un adaos de preț» pentru port. Asemenea facem cunoscut că prețurile de abonamente pentru sesonul băilor e de 3 lei 50 pe lună în țară, și 5 lei în străinătate. BULETIN Bucuresci 18 (30) Gireșar De câte ori presa oposițiunea acusa pe guvernul conservator de ingeriețe și pensiune electorale, foiele oficiase se ridicau cu furii și protestau, susținând că nici un partid în acestacra n’a lăsat alegerile libere ca actualul partid de la putere. Cine și-ar fi Inchipuit insă, că icontra acestor afirmări are să se ridice chiar un ziar oficios și sö dea dreptate presei din oposițiune ? Se vede că precum rudele sorelul străbat prin tote crăpăturile și aduc lumină in camerile cele mai întunecase, așa adevĕrul până în sfârșit luminază și mințele cele mai întunecate. Miercurea trecută a fost uă alegere la Bârlad. Candidați erau două conservatori, unul fiul prefectului și altul d. Romalo, disident. Lupta a fost crâncenă, dar candidații n’au isbutit nici unul să aibă majoritatea absolută a voturilor și a rămas să se facă balotăgiti Miercurea viitare. Constituționalul, vorbind de acesta alegere, nu ascunde faptul că prefectul a ingerat, că primarul a desfășurat un zel prea mare pentru candidatul administraționei și că nereușita candidatului independent se datorește numai presiunei profectoriale. Acesta mărturisire nu mai are trebuințe de nici un comentar. Când o fóie oficiosa vine și recunoște amestecul administrațiunei în alegeri, ingerințele și presiunea ei, nu mai póte nimeni să se mai indouiască. Tóte încredințările din trecut, tóte protestele contra afirmărilor presei din oposițiune acum dar au călcat In baltă și adevĕrul se ridică strălucitor în ochii celor mai necredincioși. Numai un lucru ne miră pe noi. Candidatura tănărului Iamandi, fiul prefectului, este pusă de mult, lupta intre cei două candidați s’a încins de la proclamarea colegiului vacant, prin fiare s’a arătat temerea despre uă ingerința și uă presiune disperată pentru ca prefectul să’și scota odorul din urnă, și cu tóte acestea d. Catargiu, ministrul de interne, superiorul prefectului, a închis ochii și a lăsat, nu alegerile libere, ci pe prefect liber să facă alegerea cum va găsi domniea mea cu cale ca să isbutescu fiul său. Nu este acesta o complicitate ? Decat. Catargiu ar fi voit alegeri libere, n’avea decât să cheme pe d. Iamandi și se’l spue a retrage candidatura fiului său, [pentru că prea bate mult la ochi. Primul ministru, când domnu Lahovary, ministrul de resbel, a cerut în consiliu să se împușce omenii cari ar trece Prutul dincace ca să scape de carantină, a răspuns : aiasta nu se pute !a , ce nu a făcut același răspuns prefectului de Tutova când i-a comunicat că a pus candidatura fiului său la colegiul de deputați din districtul administrat de d-sa ? N’ar fi ascultat ce prefectul ? Acesta nu se pare. D. Iamandi ține la prefectură și ar fi sacrificat mai bine pe fiul său, decât să se despartă de ea. Prin urmare vina este a d-lui Catargiu, nu a prefectului. Pentru că slăbiciune, d-sea cade subt din nou acusațiunea că nu póte să guverneze fără ingerințe și presiuni electorale. TELEGRAME Londra, 29 Iunie. — Amiralul sir Calme Seymothr a fost numit comandantul escadrei din Mediteranea în locul amiralului Tryon. Pirmasens, 29 iunie.— Tulburările s’au reprodus a fi dimineață; ele au un caracter mai serios, care a necesitat intervenția trupelor. Paris, 29 iunie. — D-l Carnot a plecat la Marly cu familia sa. — Cholera. La Cette, 2 decese. — Toulon, de Marli, 7 decese. — Hières 2 decese. — Camera a aprobat taxele de 9 fr. și de 12,50 pentru petroleumi; acest vot implică aprobarea tratatului comercial franceso-rus. D-l Develle a lis ca Rusia a promis de a pedepsi contrafacétorii mărcilor de fabrică franceze. Pentru a obține o convențiune comercială favorabilă cu Statele Unite, trebuie așteptat întrunirea congresului în Septembrie. Senatul a adoptat proiectul de recrutarea armatei coloniale, votat de Cameră. Berlin, 29 Iunie. — înțelegerea comercială între România și Germania a fost prelungită până la 11 Decembre din acest an. Constantinopole, 29 Iunie.— Carantina de 3 file impusă proveniențelor franceze din Mediterana a fost prelungită la 5 file. Se vorbește mult de restabilirea carantinei la Mustafa-Pașa, Berna, 29 Iunie. Sesiunea adunărei generale e închisă. Nouile alegeri se vor face în Octombrie. Berlin, 29 Iunie.— Cântărețul Robert Stagne și secretarul său au fost arestați ieri la Francfurt-pe-Main, pentru că au transmis curierului de sără din Milan, sub iscălitura corespondentului berlinez al acestui fiar, un telegramă ofensătore pentru impresariul Duerer. Belgrad, 29 iunie. — Zliarul oficial publica legea pentru tratatul comercial și convența veterinară între Serbia și Austro-Ungaria Madrid, 29 Iunie.— Regina regentă a iscălit decretul de suspendare a aplicațiunei reformelor militare. St .Petersburg, 29 Iunie — Contrariu aserțiunilor fiarelor, este de a se constata că negocierile comerciale germanoruse nu au fost nici uădată întrerupte. Răspunsul Germaniei a sosit la 15 iunie. Rusia a propus conferințe la Berlin pentru negocierile directe. Răspunsul Germaniei nu a sosit încă. Punerea în vigore a tarifului maximum se va face numai când Rusia va fi sigură că negocierile vor fi fără resultat. Revoluția in Ungaria Enunțiarea șefilor disidenți al partidului independent din Ungaria, făcută cu ocasiunea visitei lor la bătrânul revoluționar Ludovic Kossuth Id Turm, sună astfel : «Astăzii Ungaria este guvernată din Viena, din Roma și din Turin. Noi protestăm atât contra guvernării din Viena cât și contra aceleia din Roma; celei din Turin voimense a ’i da tot sprijinl nostru.» (Egyetértés, 25 Iunie 1893, No. 183.) Prin acesta enunțiare șefii partidului independent recunoscând, In mod indirect că Ungaria, nefiind capabila d’a se guverna pe sine, ci constituțiunea Austro-Ungariei basată pe articole de lege 12, din anul 1867, nerecunoscând’o de validă, nu numai că perhorescheza guvernarea întâmplată în limitele acestei legi constituționale, ci protesteză chiar contra el, dorind a supune țara, «Ungaria Independentă» ocârmuirile guvernorului Kossuth, la cas chiar și contra voinței lui.» De asta însemnără aceste cuvinte decât proclamarea revoluției în Ungaria ?..................................................... Nefiind procuror la îndemână care să înfiereze, conform legei pe acești tulburători, e evident că organismul de stat al Ungariei e periclitat, liniștea poporelor conlocuitore revoltată, starea de asediu decretată. In asemenea împrejurări, românilor, cari au cercat în zadar tóte mijletele legale, pentru a-sți redobândi asigurarea vieții lor politice periclitate, ce incumbă datoria d’a ’și organisa,—față de asemenea tăciunari privilegiați — rândurile de apărare, décà nu voesc să’l veijid astă a fi mâine căminul lor strămoșesc în flăcări. Maxima dreptului e că , unde legea nu ajunge pentru a te putea apăra, acolo trebue însuți să te aperi. Conferința tuturor românilor din Ungaria și Transilvania ce se va ținea la finele lunei curente în Sibiu, să nu se sperie deci de deslegarea grelei probleme ce -i sta înainte, convinsă vădată că poporul român este aruncat afară din cadrul constituțiunei ungare, că mâini sacrilege tind la vieța lor națională, căci e clar ce are de făcut. Cel ce tratează de pace cu smintiții e și el mai smintit de căt aceștia. CASSIN. etilei Pentru ridicarea unui bust al lui Pache Protopopescu, s’au cotelile făcute până acum, adunat dupe sosuma de 20 mii lei. * D-nul V. A. Urechiă a plecat de câteva zile la Sinaia, unde va petrece vara. * Un fiar guvernamental pretinde că ducesa da Edimbug, impreună cu princesele nu vor sosi la Sinaia decât in luna lui August. * Ciocnirea, ce am spus in numărul nostru de ieri că s’a întâmplat alaltă ori fără in gara Albescu, a provenit din causă că La orele 7 sera când trenul no. 22 a sosit in gară unde avea să stea cinci minute, un tren de marfă începu să manevreze, dând unul dintre frânări semnalele greșite. Mașinistul il puse pe aceiași linie pe care era și trend pe pasageri. * Monitorul de astăi publică decretul de promulgare a legei pentru modificarea legei sanitare. Tot astăi se anunță in Monitor și decisiunea d-lui ministru de interne. Lascar Catargiu, prin care se respinge contestată unele făcute cu privire la alegerile comunale din Botoșani, pe motivul că nu sunt de natură de a termina anularea alegerei. * Direcțiunea generală a penitenciarelor va da instrucțiuni severe directorilor de penitenciare ca recidiviștii să fie separați de ceil alți condamnați, și ca incorigibilii să-și facă pedeapsa singuri în celulele lor. * La localitatea numită Balta, din Basarabia, a isbucnit holera, spune un har guvernamental. Epidemia are însă, un caracter benign. S’au luat toate măsurile spre a se localiza și isola printr’un cordon de militari, acestă localitate de celel’alte orașe. * Citim în „Trupul“ : D. prefect de Dorohoi si a telegrafiat a fi ministerului de interne că in urma informațiunilor pe care le-a luat, n’ar fi existând holera in districtul Hotin din Basarabia. In cursul săptămânei trecute s’au îmbolnăvit în comuna Grusanitza de lângă Kamenitz Podolski (Nistru) mai mulți omeni. Comisiunea medicală trimisă la fața locului a constatat că nu erau bolnavi de choliră. Oamenii bolnavi s’au și însănătoșit. * D. dr. C. Istratii profesor la facultatea de științe, actual inspector general al învățământului secundar, va fi numit, pe fiua de 1 iulie, în postul de inspector general al învățământului superior, spune „Timpul“ Alegerile din Germania Berlin 28 Iunie. Monitorul imperiului publică resultatul final al alegerilor. Au fost aleși: 74 conservatori;— 24 partidul imperiului;— 50 naționali liberali;— 12 Uniunea liberală;— 24 liberali democrați;— 11 democrați din Germania de sud;— 96 centru;— 7 guelfi;— 41 socialiști;— 19 polonezi;— 16 anti-semiți;— 9 fără partid;— 1 danez; — 7 alsacieni adversari ai proiectului militar și 3 alsacieni favorabili proiectului. Au câștigat: Conservatorii 6 scaune;— partidul imperiului 6;— naționalii liberali 8; democrații din sud 1;— socialiștii 8;— polonezii 2;- antisemiții 10;— cel fără partid 3. Au perdut: Uniunea liberală și liberalii democrați impreună 32 locuri;— centru- 9;— guelfii 3. Teritoriul și Diviziunea teritorială a României i Nimicăa nu fice că noi nu muncim.— Din contră vedem cu toții că atât societatea cât și autoritățile începând de la comună și până la corpurile legiuitóre și dau desulă ostenelă și fac toate sacrificiile posibile pentru reforme și îmbunătățiri. Muncile acestea ansă, ca și a aceluia ce s’ar apuca să bată apa în putineiü cu gând de a scoate unt, sunt zadarnice ; sau că folosele sunt atât de neînsemnate intr’o parte încât nu se cunosc din pagubile din alte părți-Orice partid ar veni la putere chiar de ar fi cea mai înaintată în idei, lucrul va fi acelaș, adică se va face cea ce s’a făcut. Nu e vinovat nici un partid nu este adevărat nici că poporul român nu este copt după cum avem obiceiu să ne apărăm in fața țării și a străinătății când nu reușim nici că n’avem experiență, nici că n’avem mijloce și în sfârșit nici o scusă n’avem dreptul să aducem in apărarea nostră. Vinovată e direcțiunea pe care am apucat’o noi dela început și la care suntem așa de bine înjugați incât oricât de mult ne am munci se scotem gâtul, nu putem face altceva decât să ne obosim, se slăbim fisicește, moralicește, economicește . Direcțiunea apucată de noi este o plantațiune streină . Facem reforme după străini și după legiuirile lor, fără a ne cunoște mai întâiă și a ne da bine socotăla de la început dacă reforma are să dea efecte bune sau rele; reformele nostre nu sunt resultatul studiului unei sau unor cause, ci numai niște măsuri cari să mai indulcăscă intrucâtva efectele unor cause, unor rele rămase in picioare neclintite și și după reformă ca și înainte. Astea le spun din observațiunile făcute. De exemplu: a) Reședința autorităților mai ales la armată să schimbă aproape aproape cu schimbarea miniștrilor, după ce s’au făcut o mulțime de cheltueli acolo unde a fost întâin. Causa este că nu s’a studiat serios și nu s’a stabilit o divisiune teritorială comună și fixă pentru toate ministerele. b) Funcționarii noștri de la graniță au fost de multe ori in conflict cu cei din statele vecine și chiar batjocoriți, iar onórea ne am satisfăcut-o pe calea intervenirilor.—locuitorii din comunele de la graniță sunt considerați chiar de noi ca nișce contrabandiști, hoți, vânzători ai intereselor țării. Causa este că comunele dela graniță sunt cu desăvârșire neglijate, nu sunt la acelaș nivel cu cele din fața lor din statul vecin; funcționarii noștri sunt rău plătiți, raț instruiți față de celalți din comunele statului vecin și prin urmare e natural ca cel inferior și încă prea mult, să fie deconsiderat. c) Primăriile nu fac bună administrațiune comunală: invățământul nu dă rudele dorite; se întâmplă furturi, omoruri, etc; comunele mai ales unele din ele sunt vecinie secerate de nisce boale locale; multe comune au traiul imposibil, din causa pământului räu sau a depărtării locurilor de muncă ; șoselele nu se pot face prin comunele rurale decât cu mare greutate și in sfârșit o mulțime de rele de cari nu știe cum să se mai scape lumea de ele. Astea sânt niște efecte. Causa este reaua așezarea comunelor, depărtarea celor 7, 8 cătune ce formără comună, așezarea caselor prin văi, prin păduri, prin bălți, prin gropi, pe răpi etc și depărtarea lor de 7.800 metri și mai mult unele de altele. A face biserică, scoală, sau altceva la fiecare cătun este o îndulcire a unor efecte. Causa remânând ace-