Romanulu, iulie 1893 (Anul 37, nr. 142-165)

1893-07-22 / nr. 158

ANUL AL 37-LEA—INv. 1158—EDIȚIA II REDACȚIA țI ADMINISTRAȚIA, Strada i Brezoianu, 12 SAMBATA, 22 IULIE (10 IULIE st. v.) 1893 Voesce și vei putea. 10 lei pe trei luni !n tota (ora; ABONAMENTE 15 lei pe n­e în streinătate cum^érul literar 5 fiorini ,, ,, în Transilva­­nia și Bucovina. i N­r N p­1 n­m • Pag‘ IV auia a0 banii­ p* U1 a M­r­W v­1­b­li I. 1 leii. Im­enii și reclame 2 b­­an I­iciuri mici, pe 1 colanS, cel mult 10­­ rânv­duri, 1' bani rândi. Ser î orile nefrâncate se reiasă.—Artico­lele nepublicate se ard. Ani nefori și abonamente se primesce la administrația fjlarului. EXEMPLARUL Io BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE Z­ILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar,­­I UTILĂ C. A. ROSETTI EXEMPLUL BANI Lummeza­ te și vei fi. IN STREINATATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-niî Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse-Jones, 31 bis rue Faub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA Is d. A. Steiner (.Hamburg și Berlin) și A G. L. Daube (rankiurt). tiA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUS­ZTRIA la Dukes, I Wollzeile 6-^-8, Viena :S 39 • Abonamente se pot face la tóté biurourile poștale din térá și streinătate. BULETIN Bucur esd 9 (21) Cuptor E curios de tot obiceiul unor­­ fi­­are la noi. Ele când nu au argumente, când nu pot se combată pe adver­sari pe terenul principiilor și fapte­lor constatate, când se văd incur­cate și confundate de puterea ade­vărului, atunci alărgă la personali­tăți, la calomnii, la înjurături ! Unul din aceste ziare ne-a probat că este și Constituționalul. Și lele tre­cute am vorbit de administrația de la m­inisteriul Domentilor și am ară­­tat că lumea sufere de modul cum se conduc afacerile la acea adminis­trați­e, fiind siliți acei cari au inte­rese sé stea luni întregi în capitală pentru că cestiunile se resolvă cu greutate, hârtiele se lucreza încet, dar dificultatea cea mai mare este până se se iscalesca de ministru sau de secretarul general. . Foria junimistă se supără foc de acesta observatiune drepta și face personalități cu directorul acestui­­ fiar, în loc să se unescu cu noi și se cară a se da satisfacere celor cari strig­ă folosesce pe societate, ce în­­terei­aza pe acel cari sufere din ca­­ usa negligentil unor funcționari de la Domenii, dacă jidanii de la Con­­stitu­ionalul sunt mai români de­cât d. Fum tescu, și décá părinții redacto­rilor de la fata junimistă au fost m 5­­ ment de tréba ér deușil sunt nisce seca­uri ? Pe el II preocupă perderea de timp și de bani în Bucuresci, lăsân­d afacerile baltă ca se alerge de dimineta până sera de la otel la mins­ter și de la minister la otel. Ecoul acestor nenorociri ne-am făcut noi când i-am veíjlut in acesta stare, blestămându’și cosul în care au fost difii să aibă afaceri cu admi­­nistr­aiunea ministerului Domentelor. A­s­ta fnsa se pare un lucru ne­însemnat (fiariștilor oficioși. Numai pentru atâta, intreba el, ați scris un articol injurios la adreas domnului Carp ? Dorința de a face personalitate cu d-nul Furdescu a orbit intr’atâta pe confrații noștri In­cât n'au inte­les nici ce au cetit. Unde ați vedut eu un singur cuvânt la adresa d-nul Carp ? Din contra, am vorbit tocmai de a­dministrațiunea din lipsa d-sele in străinătate și am arătat că mi­nistrul ad-interim nu venea nici vă dem­ la Domenii și d. secretar gene­ral, când venea, sta­uă oră, ocupân­­du-se cu afaceri mai seriose, cu ces­­tiuni de politică intimă, fără a da satis­­facere reclamațiunilor numeroselor persone cari nu fac parte din înalta nobi­le, ci numai din onorabilul public Am adaogat chiar aceste cuvinte, tocmai ca se tragem de­uă parte pe d. Carp de la răspundere : «D. Carp a vei it, este drept, dér d-sea va sta timpul verei la Sinaia și afacerile ministeriului vor suferi și pe viitor. Dél nici pe d. Secretar nu l’am­ atacat, nu l’am ocărit, cum au ae­rul de a susține cel de la faia ju­nimistă. Am constat lipsa d-sele de minister cea mai mare parte a­­ fi­lei, dar Tam­ sculat că mai are și alte funcțiuni, e însărcinat și cu alte misiuni. Prin urmare n’au avut dreptate diariștii junimiști să se agațe de noi, ci trebuiau mai bine să fi intervenit pe lângă d. Carp ca să dea mai multă impulsiune lucrăriloe de la Domenii. Atunci și ar fi îndeplinit mai bine misiunea de­cât a ne de­nunța pe noi că «alte dați mergeam forte fin la aud jul numelui d-lui Carp», ei acum îl atacăm și îl înju­răm». D. Fundescu n’a avut nici uă da­­r avere cu d. Carp, nici atunci când era in oposițiune contra d-lui Catar­­giu și lucra cu cel de la Românul pentru restaurarea aceluia care fă­cea atunci rușinea nemului și a ge­­nerațiunilor viitare, nici în urmă. Prin urmare tot­deuna a mers cum merge acum. Când găsesce că d. Carp face uă faptă bună, o laudă, când din contra vede că comite uă greșă să­sea un act păgubitor intereselor ge­­ nerale, a?uncl îl combate; ínsé tot deuna pe terenul bunei cuviințe. Nu va intra nici uă dată în văgașul în care se află cei de la Constituționalul. Am căutat sé arétam un réü și ne-am făcut datoria mai mult decât aceia cari sunt plătiți pentru acesta, făcându-ne echiul celor cari suferă din causa neglijentei celor de la Do­menii. Nu voesc să se ție socotela de arătările nóstre, atât mai rea pen­tru cel în cestiune, nu noul ne va părea rea la vreme ci dumnealor. Descreditul tot­deuna aduce ca­tastrofa­­nelor de fer și de oțel; numărul greviș­tilor este de 20.000. Denver, 20 iulie.— Trei bănci noul au suspendat plățile, dintre care German­ Na­tional­ Bank , dar activele depășind pasi­vele, acestor stabilimente vor relua in cu­rând operațiunile lor. TELEGRAME Paris 20 Iulie.—Camera a aprobat convențiunea de comerț cu Serbia. Ea a votat apoi cu 329 voturi contra 2 creditul de 7 milioane pentru Dahomey. Generalul Dodds se va d­abarca la 10 August spre a se întoarce la Dahomey. — 20 Iulie.—Afi s’a distribuit la ca­meră raportul general al comisiunei de anchetă asupra afacerei Panama. Montevideo 20 Iulie­.— Lupte mici con­tinuă intre insurgenții din Rio­ Grande și trupele guvernului, dar fără resultat de­finitiv. Londra 20 Iulie. — „Agenția­ Reuter“ află din orașul Cap că situația țării Mas­­d­ona este gravă ; fortul Victoria este a­­menințat de triburi puternice cari s’au revoltat. Coloniștii și minerii s’au­ retras in for­tul Victoria și se prepar la resistență. Birmingham, 20 Iulie.— In urma unei reducțiuni de 25 la sută asupra salarii­lor, congresul minerilor a decis ca toți mi­nerii să ia un concediu, menținând insă contractele lor actuale. Congresul a numit un delegat pentru a negocia la Londra cu uniunea proprietarilor de mine. Fl­adelfia, 20 iulie.­­ Torcătorii de bumbac din Ampskeag (Newhampshire) au hotărât de a suspenda lucrările lor in tot timpul lunei August, spre a impedica uă supra-producțiune. 8000 lucrători vor fi ast­fel concediați. Pittsburg, 20 Iulie.— înțelegerea nu s’a stabilit incă intre patronii și lucrătorii ii­ BMUiüfiiiiiftiüiHfifliiiuHniüiiiiUiniuiüiiiiiiitriDimnmmiiin«iiiHma „ROMANÜL“ 51 PRESA MAGHIARA* VII Dupa cum se scie, se înteia care a aprins focul, căușele indignațiunei românilor din România libera con­tra vecinilor lor maghiari, motivele ce ne-au facut să ne ocupăm mai mult ca ori­când de suferințele ce îndură frații noștrii subjugați, sunt in timpul din urmă afacerea d-rului Lucaciul și dările in judecată a au­torilor Memorandului și Replied. Când se gândeste cine­va la mo­dul cum venerabilul preot din Șișt­­escu, d-rul Lucaciu, este presentat de foile maghiare, cum a fost și este privit și tratat de guvernul ma­ghiar, apoi trebue să se mire de forța de fantasie a lor. In adevĕr, rare ori se vede un derat ca răsvrătitor, ca bărbat consi­trădător de patrie, ca agitatator de cea mai rea speță, cum este dânsul. Dupe câte s’aü vorbit și s’aü scris despre el, după procesele in care a fost și este implicat, după întemniță­rile ordinare la cari este con­damnat împreună cu cel din urmă tâlhari, d-rul Lucaciu ar trebui să fie un om atât de periculos, incât să nu merite a trăi in Europa cultă, ci pe o­ insulă solitară din mijlocul oceanului, cum a fost exi­­lat Napoleon I pe insula St. Helena Și cu toate acestea, cât de departe este fantasia de adevăr ! D-rul Lu­­caciu nu este alt­ceva de­cât un a­­postol al națiunii sale, pe care vo­­iesce se o vede reintegrată in drep­turile sale legitime, este un luptător al românilor subjugați pe cari voesce se’l vede bucurându-se de favoru­rile ce le acordă constituția statu­lui ce se numesce Ungă­ia, in ace­iași măsură cum se bucura conce­tățenii­lor de viță maghiara, este un părinte al poporului ce’l păstoria, la a cărui bună stare și fericire a ve­­ghiat și vegheaza, cu periditarea și desconsiderarea propriei séle exis­tente. Oare nu au avut maghiarii nici uă dată ast­fel de bărbați ? Oare Kossuth, pe care noi seim să’l res­pectăm, pe care poprul maghiar l’a divinisat necontenit de la 1848—49 și acum il divinisează poate mai mult ca ori­când, nu a fost cu mult mai pretențios când era vorba de revindicările poporului maghiar ? De ce atunci acest popor atât de gelos pentru libertatea sa propri, acest popor care a sciut să venereze cu atâta entusiasm pe apostolii liber­tății sale proprii, voea ce să fie că­­léul acelor bărbati cari tind a scoate de sub tiranie un alt popor pe care se’l fac consolii de drepturile ce le posedă in patria si a ? De ce cuvîn­­tul trădător de patrie vesnna și are un atât de des ecou in totu presa maghiară și ’n lot ce este suflare maghiară, când cel ce este onorat cu acest titlu nu voieste distrugerea ordinei constiuționale prevestute prin pactul fundamental al patriei sale cum au voit maghiarii la 1848, ci caută tocmai realizarea acestui ordini. Și maghiarii, în cap cu guvernul Ungariei, sunt netoleranți popa la exces nu numai față de d­rul Luca­ciu apostolul românilor subjugați, ci și fața de toți aceia cari li însoțesc in luptă, față de toti aceia cari au recunoscut datoria ce li se impune, ca inteligenta să se fie pusă în ser­viciul causei națiunei lor. Se scie, cu câtă vigilență pândesc maghiarii mișcările membrilor comitetului ese­­cutiv al partidului national român, cât de gata sunt de a vedea in fie­ce mișcare a lor câte un act de tră­dare de patrie. Dintre toate ilegalită­­țile și voiniciile guvernului maghiar, darea în judecată a autorilor Me­morandului constituie un act ce do­­vedesce în modul cel mai bătetor la ochi dorințele maghiarilor, ca ro­mânii să nu se mișce, să sufere în nesimțire a fi desnaționalisati. După­ ce s’au răpit fraților noștrii toate drepturile pe cari li se garan­tează constituț­inea, după­ ce prin legi electorale speciale pentru Tran­silvania ’l-au pus în imposibilitate de a fi representați în parlamentul statu­­în numărul cuvenit conform cifrei masei lor, negreșit, că trebuiau să facă un pas spre a arăta și dânșii neajunsurile ce li se fac. Ast­fel re­dactează acel Memorand, pe care anul trecut voiesc să’l presenteze șefului, împaratului Frantz Iosef, regele Ungariei, memorând ce nu conține nimic decât plângeri că nu li se acordă drepturile ce li se garantează Constituția. La întoarcerea de la Viena a deputaților însărcinați cu presentarea lui, se scie ce a făcut vulgul maghiar. Ne sunt vii în me­morie toate cele petrecute la Turda și Arad, fără a mai aminti de cele­­l­alte localități, unde s’au sevârșit fapte nedemne de secolul în care trăim. De atunci încă, am acuzat pe guvernul maghiar, ca inseenator al tot ce se petrece. Suposițiunea nós­­tră s’a adeverit prin darea în judecată după un an de­­ zile de atunci, a autori­lor acelui memorand. Nu numai atâta. Se scie că la memor­iii ce studenții români din Bucuresci au adresat studenților de la universitățile din Europa, studen­ții maghiari au respins, strigând, că tote cele ce se spun contra lor sunt calumnii punend în fata lumei, ca dovada, liberala constituțiune a Un­gariei, i când apoi, studenții români de peste munți, le réspund prin cu­noscuta Replică arătând prin acte autentice, că, pe când este atât de liberală constituțiunea statului, în rea­litate se pun în practica legi cu to­tul contrare constituțiunei, atunci, furia este mare, ecoul trădători de patrie răsună din tote piepturile ma­ghiare. Și cu tote acestea, întrega Replică nu constă de­cât din uă co­­lecțiune de fapte citate în­­ fiarele pur maghiare și de legi și ordonanțe guvernamentale. Pentru a fi inse și mai plin paharul amărăciunilor, au­torii acestei opere sunt trași și dân­șii în judecată. Și ce va fi voind are guvernul maghiar prin aceste vornicii ale sale? Nu este greu de respins. Este o­ tactică veche în luptele politice, că, atunci când uă parte a combatenților voiesce să învingă mai ușor pe contrarii lor, să le pună conducătorii în imposibilitate de a lucra, căci, fără conducători nu pote face nimic mulțimea. Același lucru caută să facă acum și maghia­rii cu românii subjugați. Dar este ceva curios. Pe când toți românii sunt acuzați de trădători de patrie fiind­că își cer drepturile, pe când tote plângerile lor sunt des­­mințite cu totul de calomnii, în ace­lași timp, un maghiar de frunte, dr. Géza Kostensky, publică o­ bro­șură intitula­tă Nemzeti politika a fel­vidéken, în care spun**: In luptele naționale nu există îm­păcări, ele nu se pot sfârși decât cu deplină învingere și cu deplină nimi­cire. La uă parte deci cu minciuna con­vențională, că nu voim să le despoiem de naționalitatea lor. Da, o voim acesta, trebue s- o voim! Și to­t maghiarii au aplaudat, tote foile maghiare l’au felicitat pentru broșura mea, până și Budapesti Hír­lap, confratele care spune Românu­lui că deca voesce să lucreze la îm­păcarea românilor din România li­beră cu maghiarii, să poftească la densul să-i arate cum trebue tratată cestiunea românilor subjugați. Mai mult incă, broșura d-lui dr. Kos­tensky este aprobată și de guvernul statului poliglot Ungaria, căci, după cum spune Pester Lloyd , «Ministrul de interne­­ și-a exprimat prin fișpan recunoscința sea d-lul dr. Géza Kos­tensky, autorul broșurii politice Nem­zeti politika a felvidéken.» Și nici un ziar maghiar nu a atras atenția mi­nistrului de interne al statului poli­glot Ungaria, cât de necorectă este această tactică a sea, nnci chiar Budapesti Hírlap care incepe discu­ția de împăciuire cu Românul care doreste împăcarea românilor cu ma­ghiarii. Și după ce aplaudă pe Géza Kostensky, confratele nostru trateza pe d-rul Lucaciu ca trădător și agi­tator, numesce pe bărbații naționa­liști români caricaturi de șovinism, se laudă cu trecerea ce au maghia­rii in Europa, de însemnătatea lor in tripla alianță. Vom vedea insă in­­tr’un articol viitor, cari sunt relatiu­­nile maghiarilor și românilor cu tri­pla alianță si cu restul Europei in­tru cât privesce luptele lor reci­proce. *A se vedea Românul de la 27, 3o Iunie 4, 9, 13 și 15 Iulie st. n. 1893. I­’a1 © dlilel Manifestațiile României D. dr. Rațiu a primit următoarea adre­să de la cetățenii capitalei Olteniei, aco­perită cu mii de iscălituri, cu ocazia con­ferinței studenților. Domnule președinte ! Ne sunt cunoscute astă­zi și nouă și Ru­pe­ întregi asupririle continue și îndelunga­tele voastre suferințe , ne este cunoscută activitatea voastră pentru a resista curen­tului maghiar, ce ar voi fi orbita lui ne­socotință sâ va răpească ori­și ce viață po­litică, se va reducă in condițiunile soților de altă dată. Noi, cetățenii craioveni, ne facem uă da­torie frățească arâtându-vâ, pentru atitu­dinea voastră, cea mai caldă și durabilă" simpatie, asigurându-vâ că nevoile și pă­surile voastre sunt astă­zi nevoile și pă­surile noastre. Va felicitări din inimă ca aprigi susți­nători ai causei române și va dorim is­­bândă bună și cât mai in curând. Craiova, 27 Iunie 1893. — O— De peste munți în ocasiunea conferinței naționale din Sibiu, Duminică in 23 Iulie n. a. c la o­­rele 2 p. m. se va ține banchet in pavi­lionul din grădina „Herman“. —o— Comitetul de primire al membrilor con-

Next