Romanulu, iulie 1893 (Anul 37, nr. 142-165)
1893-07-22 / nr. 158
ANUL AL 37-LEA—INv. 1158—EDIȚIA II REDACȚIA țI ADMINISTRAȚIA, Strada i Brezoianu, 12 SAMBATA, 22 IULIE (10 IULIE st. v.) 1893 Voesce și vei putea. 10 lei pe trei luni !n tota (ora; ABONAMENTE 15 lei pe ne în streinătate cum^érul literar 5 fiorini ,, ,, în Transilvania și Bucovina. i Nr N p1 nm • Pag‘ IV auia a0 banii p* U1 a MrW v1bli I. 1 leii. Imenii și reclame 2 ban Iiciuri mici, pe 1 colanS, cel mult 10 rânvduri, 1' bani rândi. Ser î orile nefrâncate se reiasă.—Articolele nepublicate se ard. Ani nefori și abonamente se primesce la administrația fjlarului. EXEMPLARUL Io BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar,I UTILĂ C. A. ROSETTI EXEMPLUL BANI Lummeza te și vei fi. IN STREINATATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-niî Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse-Jones, 31 bis rue Faub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA Is d. A. Steiner (.Hamburg și Berlin) și A G. L. Daube (rankiurt). tiA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUSZTRIA la Dukes, I Wollzeile 6-^-8, Viena :S 39 • Abonamente se pot face la tóté biurourile poștale din térá și streinătate. BULETIN Bucur esd 9 (21) Cuptor E curios de tot obiceiul unor fiare la noi. Ele când nu au argumente, când nu pot se combată pe adversari pe terenul principiilor și faptelor constatate, când se văd incurcate și confundate de puterea adevărului, atunci alărgă la personalități, la calomnii, la înjurături ! Unul din aceste ziare ne-a probat că este și Constituționalul. Și lele trecute am vorbit de administrația de la ministeriul Domentilor și am arătat că lumea sufere de modul cum se conduc afacerile la acea administrație, fiind siliți acei cari au interese sé stea luni întregi în capitală pentru că cestiunile se resolvă cu greutate, hârtiele se lucreza încet, dar dificultatea cea mai mare este până se se iscalesca de ministru sau de secretarul general. . Foria junimistă se supără foc de acesta observatiune drepta și face personalități cu directorul acestui fiar, în loc să se unescu cu noi și se cară a se da satisfacere celor cari strigă folosesce pe societate, ce întereiaza pe acel cari sufere din ca usa negligentil unor funcționari de la Domenii, dacă jidanii de la Constituionalul sunt mai români decât d. Fum tescu, și décá părinții redactorilor de la fata junimistă au fost m 5 ment de tréba ér deușil sunt nisce secauri ? Pe el II preocupă perderea de timp și de bani în Bucuresci, lăsând afacerile baltă ca se alerge de dimineta până sera de la otel la minster și de la minister la otel. Ecoul acestor nenorociri ne-am făcut noi când i-am veíjlut in acesta stare, blestămându’și cosul în care au fost difii să aibă afaceri cu administraiunea ministerului Domentelor. Asta fnsa se pare un lucru neînsemnat (fiariștilor oficioși. Numai pentru atâta, intreba el, ați scris un articol injurios la adreas domnului Carp ? Dorința de a face personalitate cu d-nul Furdescu a orbit intr’atâta pe confrații noștri Incât n'au inteles nici ce au cetit. Unde ați vedut eu un singur cuvânt la adresa d-nul Carp ? Din contra, am vorbit tocmai de administrațiunea din lipsa d-sele in străinătate și am arătat că ministrul ad-interim nu venea nici vă dem la Domenii și d. secretar general, când venea, stauă oră, ocupându-se cu afaceri mai seriose, cu cestiuni de politică intimă, fără a da satisfacere reclamațiunilor numeroselor persone cari nu fac parte din înalta nobile, ci numai din onorabilul public Am adaogat chiar aceste cuvinte, tocmai ca se tragem deuă parte pe d. Carp de la răspundere : «D. Carp a vei it, este drept, dér d-sea va sta timpul verei la Sinaia și afacerile ministeriului vor suferi și pe viitor. Dél nici pe d. Secretar nu l’am atacat, nu l’am ocărit, cum au aerul de a susține cel de la faia junimistă. Am constat lipsa d-sele de minister cea mai mare parte a filei, dar Tam sculat că mai are și alte funcțiuni, e însărcinat și cu alte misiuni. Prin urmare n’au avut dreptate diariștii junimiști să se agațe de noi, ci trebuiau mai bine să fi intervenit pe lângă d. Carp ca să dea mai multă impulsiune lucrăriloe de la Domenii. Atunci și ar fi îndeplinit mai bine misiunea decât a ne denunța pe noi că «alte dați mergeam forte fin la aud jul numelui d-lui Carp», ei acum îl atacăm și îl înjurăm». D. Fundescu n’a avut nici uă dar avere cu d. Carp, nici atunci când era in oposițiune contra d-lui Catargiu și lucra cu cel de la Românul pentru restaurarea aceluia care făcea atunci rușinea nemului și a generațiunilor viitare, nici în urmă. Prin urmare totdeuna a mers cum merge acum. Când găsesce că d. Carp face uă faptă bună, o laudă, când din contra vede că comite uă greșă săsea un act păgubitor intereselor ge nerale, a?uncl îl combate; ínsé tot deuna pe terenul bunei cuviințe. Nu va intra nici uă dată în văgașul în care se află cei de la Constituționalul. Am căutat sé arétam un réü și ne-am făcut datoria mai mult decât aceia cari sunt plătiți pentru acesta, făcându-ne echiul celor cari suferă din causa neglijentei celor de la Domenii. Nu voesc să se ție socotela de arătările nóstre, atât mai rea pentru cel în cestiune, nu noul ne va părea rea la vreme ci dumnealor. Descreditul totdeuna aduce catastrofanelor de fer și de oțel; numărul greviștilor este de 20.000. Denver, 20 iulie.— Trei bănci noul au suspendat plățile, dintre care German National Bank , dar activele depășind pasivele, acestor stabilimente vor relua in curând operațiunile lor. TELEGRAME Paris 20 Iulie.—Camera a aprobat convențiunea de comerț cu Serbia. Ea a votat apoi cu 329 voturi contra 2 creditul de 7 milioane pentru Dahomey. Generalul Dodds se va dabarca la 10 August spre a se întoarce la Dahomey. — 20 Iulie.—Afi s’a distribuit la cameră raportul general al comisiunei de anchetă asupra afacerei Panama. Montevideo 20 Iulie.— Lupte mici continuă intre insurgenții din Rio Grande și trupele guvernului, dar fără resultat definitiv. Londra 20 Iulie. — „Agenția Reuter“ află din orașul Cap că situația țării Masdona este gravă ; fortul Victoria este amenințat de triburi puternice cari s’au revoltat. Coloniștii și minerii s’au retras in fortul Victoria și se prepar la resistență. Birmingham, 20 Iulie.— In urma unei reducțiuni de 25 la sută asupra salariilor, congresul minerilor a decis ca toți minerii să ia un concediu, menținând insă contractele lor actuale. Congresul a numit un delegat pentru a negocia la Londra cu uniunea proprietarilor de mine. Fladelfia, 20 iulie. Torcătorii de bumbac din Ampskeag (Newhampshire) au hotărât de a suspenda lucrările lor in tot timpul lunei August, spre a impedica uă supra-producțiune. 8000 lucrători vor fi astfel concediați. Pittsburg, 20 Iulie.— înțelegerea nu s’a stabilit incă intre patronii și lucrătorii ii BMUiüfiiiiiftiüiHfifliiiuHniüiiiiUiniuiüiiiiiiitriDimnmmiiin«iiiHma „ROMANÜL“ 51 PRESA MAGHIARA* VII Dupa cum se scie, se înteia care a aprins focul, căușele indignațiunei românilor din România libera contra vecinilor lor maghiari, motivele ce ne-au facut să ne ocupăm mai mult ca oricând de suferințele ce îndură frații noștrii subjugați, sunt in timpul din urmă afacerea d-rului Lucaciul și dările in judecată a autorilor Memorandului și Replied. Când se gândeste cineva la modul cum venerabilul preot din Șiștescu, d-rul Lucaciu, este presentat de foile maghiare, cum a fost și este privit și tratat de guvernul maghiar, apoi trebue să se mire de forța de fantasie a lor. In adevĕr, rare ori se vede un derat ca răsvrătitor, ca bărbat consitrădător de patrie, ca agitatator de cea mai rea speță, cum este dânsul. Dupe câte s’aü vorbit și s’aü scris despre el, după procesele in care a fost și este implicat, după întemnițările ordinare la cari este condamnat împreună cu cel din urmă tâlhari, d-rul Lucaciu ar trebui să fie un om atât de periculos, incât să nu merite a trăi in Europa cultă, ci pe o insulă solitară din mijlocul oceanului, cum a fost exilat Napoleon I pe insula St. Helena Și cu toate acestea, cât de departe este fantasia de adevăr ! D-rul Lucaciu nu este altceva decât un apostol al națiunii sale, pe care voiesce se o vede reintegrată in drepturile sale legitime, este un luptător al românilor subjugați pe cari voesce se’l vede bucurându-se de favorurile ce le acordă constituția statului ce se numesce Ungăia, in aceiași măsură cum se bucura concetățeniilor de viță maghiara, este un părinte al poporului ce’l păstoria, la a cărui bună stare și fericire a veghiat și vegheaza, cu periditarea și desconsiderarea propriei séle existente. Oare nu au avut maghiarii nici uă dată astfel de bărbați ? Oare Kossuth, pe care noi seim să’l respectăm, pe care poprul maghiar l’a divinisat necontenit de la 1848—49 și acum il divinisează poate mai mult ca oricând, nu a fost cu mult mai pretențios când era vorba de revindicările poporului maghiar ? De ce atunci acest popor atât de gelos pentru libertatea sa propri, acest popor care a sciut să venereze cu atâta entusiasm pe apostolii libertății sale proprii, voea ce să fie căléul acelor bărbati cari tind a scoate de sub tiranie un alt popor pe care se’l fac consolii de drepturile ce le posedă in patria si a ? De ce cuvîntul trădător de patrie vesnna și are un atât de des ecou in totu presa maghiară și ’n lot ce este suflare maghiară, când cel ce este onorat cu acest titlu nu voieste distrugerea ordinei constiuționale prevestute prin pactul fundamental al patriei sale cum au voit maghiarii la 1848, ci caută tocmai realizarea acestui ordini. Și maghiarii, în cap cu guvernul Ungariei, sunt netoleranți popa la exces nu numai față de drul Lucaciu apostolul românilor subjugați, ci și fața de toți aceia cari li însoțesc in luptă, față de toti aceia cari au recunoscut datoria ce li se impune, ca inteligenta să se fie pusă în serviciul causei națiunei lor. Se scie, cu câtă vigilență pândesc maghiarii mișcările membrilor comitetului esecutiv al partidului national român, cât de gata sunt de a vedea in fiece mișcare a lor câte un act de trădare de patrie. Dintre toate ilegalitățile și voiniciile guvernului maghiar, darea în judecată a autorilor Memorandului constituie un act ce dovedesce în modul cel mai bătetor la ochi dorințele maghiarilor, ca românii să nu se mișce, să sufere în nesimțire a fi desnaționalisati. După ce s’au răpit fraților noștrii toate drepturile pe cari li se garantează constituținea, după ce prin legi electorale speciale pentru Transilvania ’l-au pus în imposibilitate de a fi representați în parlamentul statuîn numărul cuvenit conform cifrei masei lor, negreșit, că trebuiau să facă un pas spre a arăta și dânșii neajunsurile ce li se fac. Astfel redactează acel Memorand, pe care anul trecut voiesc să’l presenteze șefului, împaratului Frantz Iosef, regele Ungariei, memorând ce nu conține nimic decât plângeri că nu li se acordă drepturile ce li se garantează Constituția. La întoarcerea de la Viena a deputaților însărcinați cu presentarea lui, se scie ce a făcut vulgul maghiar. Ne sunt vii în memorie toate cele petrecute la Turda și Arad, fără a mai aminti de celelalte localități, unde s’au sevârșit fapte nedemne de secolul în care trăim. De atunci încă, am acuzat pe guvernul maghiar, ca inseenator al tot ce se petrece. Suposițiunea nóstră s’a adeverit prin darea în judecată după un an de zile de atunci, a autorilor acelui memorand. Nu numai atâta. Se scie că la memoriii ce studenții români din Bucuresci au adresat studenților de la universitățile din Europa, studenții maghiari au respins, strigând, că tote cele ce se spun contra lor sunt calumnii punend în fata lumei, ca dovada, liberala constituțiune a Ungariei, i când apoi, studenții români de peste munți, le réspund prin cunoscuta Replică arătând prin acte autentice, că, pe când este atât de liberală constituțiunea statului, în realitate se pun în practica legi cu totul contrare constituțiunei, atunci, furia este mare, ecoul trădători de patrie răsună din tote piepturile maghiare. Și cu tote acestea, întrega Replică nu constă decât din uă colecțiune de fapte citate în fiarele pur maghiare și de legi și ordonanțe guvernamentale. Pentru a fi inse și mai plin paharul amărăciunilor, autorii acestei opere sunt trași și dânșii în judecată. Și ce va fi voind are guvernul maghiar prin aceste vornicii ale sale? Nu este greu de respins. Este o tactică veche în luptele politice, că, atunci când uă parte a combatenților voiesce să învingă mai ușor pe contrarii lor, să le pună conducătorii în imposibilitate de a lucra, căci, fără conducători nu pote face nimic mulțimea. Același lucru caută să facă acum și maghiarii cu românii subjugați. Dar este ceva curios. Pe când toți românii sunt acuzați de trădători de patrie fiindcă își cer drepturile, pe când tote plângerile lor sunt desmințite cu totul de calomnii, în același timp, un maghiar de frunte, dr. Géza Kostensky, publică o broșură intitulată Nemzeti politika a felvidéken, în care spun**: In luptele naționale nu există împăcări, ele nu se pot sfârși decât cu deplină învingere și cu deplină nimicire. La uă parte deci cu minciuna convențională, că nu voim să le despoiem de naționalitatea lor. Da, o voim acesta, trebue s- o voim! Și tot maghiarii au aplaudat, tote foile maghiare l’au felicitat pentru broșura mea, până și Budapesti Hírlap, confratele care spune Românului că deca voesce să lucreze la împăcarea românilor din România liberă cu maghiarii, să poftească la densul să-i arate cum trebue tratată cestiunea românilor subjugați. Mai mult incă, broșura d-lui dr. Kostensky este aprobată și de guvernul statului poliglot Ungaria, căci, după cum spune Pester Lloyd , «Ministrul de interne și-a exprimat prin fișpan recunoscința sea d-lul dr. Géza Kostensky, autorul broșurii politice Nemzeti politika a felvidéken.» Și nici un ziar maghiar nu a atras atenția ministrului de interne al statului poliglot Ungaria, cât de necorectă este această tactică a sea, nnci chiar Budapesti Hírlap care incepe discuția de împăciuire cu Românul care doreste împăcarea românilor cu maghiarii. Și după ce aplaudă pe Géza Kostensky, confratele nostru trateza pe d-rul Lucaciu ca trădător și agitator, numesce pe bărbații naționaliști români caricaturi de șovinism, se laudă cu trecerea ce au maghiarii in Europa, de însemnătatea lor in tripla alianță. Vom vedea insă intr’un articol viitor, cari sunt relatiunile maghiarilor și românilor cu tripla alianță si cu restul Europei intru cât privesce luptele lor reciproce. *A se vedea Românul de la 27, 3o Iunie 4, 9, 13 și 15 Iulie st. n. 1893. I’a1 © dlilel Manifestațiile României D. dr. Rațiu a primit următoarea adresă de la cetățenii capitalei Olteniei, acoperită cu mii de iscălituri, cu ocazia conferinței studenților. Domnule președinte ! Ne sunt cunoscute astăzi și nouă și Rupe întregi asupririle continue și îndelungatele voastre suferințe , ne este cunoscută activitatea voastră pentru a resista curentului maghiar, ce ar voi fi orbita lui nesocotință sâ va răpească oriși ce viață politică, se va reducă in condițiunile soților de altă dată. Noi, cetățenii craioveni, ne facem uă datorie frățească arâtându-vâ, pentru atitudinea voastră, cea mai caldă și durabilă" simpatie, asigurându-vâ că nevoile și păsurile voastre sunt astăzi nevoile și păsurile noastre. Va felicitări din inimă ca aprigi susținători ai causei române și va dorim isbândă bună și cât mai in curând. Craiova, 27 Iunie 1893. — O— De peste munți în ocasiunea conferinței naționale din Sibiu, Duminică in 23 Iulie n. a. c la orele 2 p. m. se va ține banchet in pavilionul din grădina „Herman“. —o— Comitetul de primire al membrilor con-