Romanulu, septembrie 1893 (Anul 37, nr. 192-215)

1893-09-01 / nr. 192

REDACȚIA COMHMNISTRAȚIA Strada,­Brezelami, U ANUL AL 37-LEA—TV6. 193 -EDIȚIA II fi V <wsce si vei putea. 10 lei pe trei luni în iotä­­ era; Ai f­NAMENTE 15 lei Pe «­­ în străinătate­­a numărul literar 5 fiorini în Transilva­nia și Bucovina. 1 n­v n PIF K­I • Pag‘ iV­­ima ba“‘; P' m ani Li­v­I U­u 1 • 1 leü. Inserții și reclame­­ le An meiuri­nd, pe 1 colonS, cel mult 10 [rân­duri, si baiu rând). Ver­s­urile nefrim­ente se refusa.—Artico­lele nepublicate se ard. EXEMPLARUL 10 BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar: VINTILĂ G. A. ROSETTI VINERI, 1 SEPTEMBRIE (20 AUGUST st. v.) 1898 Luminota­te și vei fi. IN STRĂINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-niî Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse—Joues, 31 bis me Faub. Montmartre - Adam, Bd Raspall 105 bis IN GERMANIA Ia d. A. Steiner (Hamburg si Berlin) și d. G. L. Daube (rankfurt). î* Duke», I Woilaeile 6—-8, Viena — EXEMPLARUL Aiiun­eiuri și abonamente se primesce la­­ administrația diavalaî. ■ ,n âss R •$T0Tiâilțent6 se P0* face la tóté binrouríJe ÓT jji poștale din țară și atreinătate. BULETIN Bucuresci 19 (31) Gustar, In numerul nostru de la 15 Au­­gu­t am vorbit despre străinii cari năvălesc în țară la noi și ne fac roți­pe lote căile. V Indépéndance rou­­maine a reprodus aprecierile nóstre și c inclusiunile articolului, pe care de aicur le-a ap­obat de­ore ce nu li­-au făcut nici un comentariu ostil. Negreșit că un organ românesc, care vede și Înțelege situațiunea noa­­stră din causa neajunsurilor ce ne fac străinul, nu putea de­cât să gă­­sesca naturale observațiunile nóstre. Când vede că in piața română nu a mai ramas de­cât forte puțini ne­guțători locali, din causa concurenței necinstite și ne­leale ce ne fac străi­nii pe tote căile, fie­care trebue să se îngrijască și să aprobe apelul a­­celora cari reclamă măsuri seriose spre a scăpa de un pericol într’ade­­văr național. Nu tot așa însă cugetă fiarele con­duse de streini și agenți ai unor state vecine care ne sunt vrăjmașe din mai multe puncte de vedere. U­­nul din aceste «fiare s’a supărat forte mult pe cel. El găsesce să am înce­tat de a mai fi democrați din mo­mentul ce combatem năvălirea strei­­i­lor în țară. Insă, ca te potä da mai multă putere criticei sale, scamoteza nu numai înțelesul, dar încă și fon­dul articolului nostru. El susține că noi am făcut apel la gena sistema­­tică contra streinilor, că am ame­nințat pe streini cu scenele de la Aigues-Mortes din Franța. Daci am fi întârziat poporul ca să măcelărască pe streinii din Româ­nia fără excepție, pate că Rumanis­­cher Lloyd ar fi avut dreptate se ne detroneze din scaunul democrației, cu tote că democrația nu vrea să d*că arL ceva, de­cât apărarea intereselor po­­porului indigen dintr'uă țară. Mai lesne și n’ar fi putut arunca lipsa de umanitate. Dar noi am făcut un însemnată deosebire între streini. Daci sunt streini cinstiți și folositori acestei țări, sunt și de aceia cari ne jicnesc interesele noastre, cari ne compromit creditul nostru. Despre aceștia din urmă am vorbit noi, contra lor am cerut măsuri energice Voes ce care foaia nenfiesca să în­chidem ochii și să lăsăm a ne ex­ploata streinii pe toate căile fără a ne preocupa, a lăsa să se facă to­tul în prejudiciul interesului și cre­ditului nos­tru fără a lua cea mai mică măsură? Acesta nu se poate. Când toată lumea se preocupă de răul ce fac streinii, când state mari cari pot resista cu succes la concurența streinilor se îngrijesc, datoria nós­­tră este cu mult mai mare de a ne apăra de cel rel, de a lua măsuri contra lor. Nu escităm poporul ca să ajun­gă la desordine, cerem numai de la guvernul țărei, ori­care va fi el, ca unul ce are și puterea și calmul, să se preocupe a ne apăra de un ele­ment care în tote părțile a iritațiuni prin purtarea lui și a adus ne­scuti de uă catastrofă sigură, déci nu se va lua nici uă disposițiune. Déci acesta a fost nostru, déci acesta ese intențiunea chiar din te­stul articolului, pentru ce qitariștii streini s’au supărat pe noi? Se găsesc ore în categoria acelora despre care vorbim? Au cel puțin protograți cari se găsesc nelinișciți prin ape. Iu­ nostru la autoritățile țerei? Noi nu credem. Bănuim mai mult un spirit de opozițiune contra tutu­­ror măsurilor ce se pot lua pentru apăsarea intereselor românesci, con­tra spiritului de desvoltare național. Nu a fost d­e același­­ fiar care a luat în bătie de joc sentimentul nos­tru de solidaritate pentru frații noș­­trii de peste C­rpați? Poporul român a fost tot­dă­una tolerant pentru streinii cei buni. El a mers chiar până a fi indeferent pentru multe rele ce’i au făcut strei­nii, tocmai ca să’și arate mărinimia. Déca atunci când­­ h­arul strein a ne­socotit ospitalitatea ce’i s’a dat și a a ridiculisat cele mai nobile senti­mente ale nóstre n’a făcut nimic, de sigur că nu merită cea mai mică imputare. In alte părți, décá ’și-ar fi permis un strein asemenea cute­zanțe, la câte scene nu am fi asis­tat!­i Vi ICo Lifil Telegrame Nancy 30 August O bandă de lucrători francezii s’a dus la 5 ore dimineața la Șantierele usinei Song pentru a de acolo pe lucrătorii italieni, cari espuisa s’au dus. Această bandă a făcut ca 6 Italieni să părăsească lucrul ce aveau intr’o casă situată in centrul orașului. In fine lucră­­torii francezi s’au intrunit in piața Sta­nislas și au trimes o delegațiune la pri­mar pentru a’I declara că vor sta in grevă cât timp un singur lucrător italian va fi întrebuințat. — Lucrătorii adunați in piața Stanis­las se împrăștie cu încetul. 2oo zidari sunt in grevă. Mai mulți lucrători italieni părăsesc orașul fără a fi supărați de lu­crătorii francezi, cari au rămas liniștiți până acum. Si Sebastian 30 August.— O nouă mai­nifestație a avut loc ieri seară. Jandar­meria călare a șarjat. Câte­va persoane au fost rănite. La 12 noptea Kiniștei a fost restabilită. Cetinie 30 August.— I­. Keminedy, re­­presentantul Angliei, a fost primit in au­diență oficială. La un mare prânz ce i s’a dat, prințul a băut in sănătatea regine Victoria. — Nimes 30 August. — Tribunalul a condamnat azi dimineață 6 din indivizii arestați, in urma neorănduelilor din Aignes- Mortes, la pedepse de un an la 6 luni închisoare pentru lovituri și insulte către jandarmi. Paris, 30 August.— In urma unei po­lemici de presă asupra chestiunii israelite o întâlnire cu sabia va­­ avea loc mâine intre D-na Drumont și Dreyfus, directo­rul ziarului Le Notion. Paris, 30 August.— O notă a Agenției Havas, desminte in mod formal svonul ingrijitor răspăndit de mai multe ziare in privința stărei sănătăței d-lui Carnot. Lens, 30 August.— O oare­care nem^­­turnire domnește in basm­ul de cărbuni de pământ din Pas-de-Calais. Minerii reclamă o sporire a salariilor. E teama că va is­­bucni o gr­evă. Bilbao, 30 August.­ Niște trupe de ma­nifestanți au încercat să reînnoiască de­monstrațiile. Poliția s-a împrăștiat. Roma, 30 August.—Ziarele află că pre­fectul Calenda ar fi fost pus in retragere. Franc­furt, 30 August. - Gazeta de Francfurt primește din New-York știrea că in cercurile intime ale D lui Cleveland se constată că președintele, a căzut grav rănit. Constantinopole, 30 August. — Fabrica de țigări a regiei tutunurilor a fost ma­gistrată in presenta notabilităților comer­ciale și financiare de d. Caillard, printr’un discurs in care a relavat desvoltarea lu­ată de această ramură a comerțului. Ischl, 30 August.— Prințul Bulgariei a sosit. Neapole, 30 August.—Circulațiunea tră­surilor e restabilită. Orașul și-a reluat fi­­sionomia normala. Viena, 30 August.­TM Katolicos Maker­­tich a primit deputațiuni armene din Pa­ris, Marsilia, Londra, Manchester, Lipsea, Munich, București, Rusciuk și Varna. Budapesta, 30 August.—Manevrele vor avea loc în Ungaria de la 9 la 12 Sep­tembrie în prezența împăratului și a ata­șaților militari ai Italiei, Germaniei, Sta­­telor­ Unite, Franței, Anglii, României, Ru­siei, Spaniei, Turciei și Suediei. Londra, 30 August.—Camera Comune­lor.—D. Gladstone, intr’un discurs do­uă oră, a propus a treia citire a bilului de Home­rule. El a relevat lungimea desbaterilor care au ocupat 82­­ zile. Resistența înverșunată în contra bilului de Home­rule este ade­văratul mobil al dorinței ce se manifestă pentru repararea Camerii. Adoptarea bi­­lului de Home­rule de camera comunelor va fi cel mai mare demers făcut pe calea care conduce la triumful său complet (lungi și vii aplause). D. Courtney a propus amânarea citirii a treia. New­ York, 30 August.—Informațiunile ulteriore vestesc că ciclonul a pricinuit devastări grasnice in Carolinele din Nord și Sud, în Georgia și Florida. La Port Royal vrouă sută de persoane au perit. Orașele din Port­ Royal și Charleston sunt aproape în intreg distruse. In insu­lele și in apele Carolinei au perit 500 persone. E teamă ca corăbiile de răsboiu „Kearsage“ și Nautacket s’au inveat. V. ” „Acuzații aleg de aparato­r”pe a­­vocatul Dr. Peüovici. Mudroti, Rusu și Ștefanovici protestează in contra deciziunii Curții. Ștefanovici declară că va adresa telegrafic plângere mi­nistrului de justiție. P­ocurorul cere să se expulze din sală Ștefanovici și Rusu. Președintele refuză. Avoca­tul Ștefanovici telegrafiază incidentul ministrului Szilagyi. „La orele 9 se constitue juriul, numai din Unguri. Președintele re­fuză de a le da bilete de intrare ro­mânilor. Mudran și Petrovici cer a­­mânarea procesului pentru că înmâ­nar­ea citațiilor a fost făcută cu istaria legii; de asemenea cer eliberarea lui Popovici. Curtea respinge ambele cereri. Se dă citire actului de acu­zație, precum și mai multor pasagii din Replicite. După cum să vede din acesta dare de seamă ungurii nu mai țin nici să socoteli de petiție și se conduc­e inclusiv de ura și turbarea lor con­tra elementului românesc. Pe noi, să spunem drept, ne amă­­resce acésta purtare a ungurilor, nu pentru suferințele ce Incerca româ­nii cât pentru că grăbesce catastrofa care trebue să isbucnăscă uă défa. Suferinț­le românilor, persecuțiunile și barbariele contra ior ne sunt fo­­lositóre pentru diua cea mare când va trebui să deslegăm cestiunea na­ționalităților din imperiul vecin, căci pe do­uă parte măresce ura contra asupritorilor c­a pe de alta formeza și întăresce caracterele. Am fi dorit insă ca să mai treca la mijloc fre­care timp până la diua fatală, spe­rând că pâne până atunci ungurii se vor deștepta și vor înțelege că interesul lor este a fi bine cu tote naționalitățile cele m­ai amenințate de a fi înghițite de cele mari. Nu vi iese să aștepte. Atât mai rea pentru ei. Dânșii grăbesc catastrofa, dânșii vor fi respun­gători.­ La luptă doi români, pe tote căile. Dinte pent­u dinte, ochii pentru och­ii! Ca adevărata turbare Unguri­i și-au­ perdut cu totul re­zonul; sunt apucați de furiile turbă­rii. Cititorii noștri cunosc faptele lor trecute, cunosc devastările și ja­furile de pe la casele românești, cunosc modul brutal cu care a fost arestat și trasat d. Popavsci, autorul Replicei. In tote aceste împrejurări ungurii s’au arătat barbari. Insă eî nu au vo­t să se mărginescă aci, au căutat să fie și crugi, să arăte că sunt adevărații urmași al lui Athila, pe care poporele după timpul séu 11 numeau biciul lui Dumnezeu. Se seia că eri a început la Cluj procesul intentat de justiția ungu­­rescu acelora cari au scris și ace­lora cari au tipărit Replica. Se telegrafiază de la fața locului următorul rezumat al lucrurilor c­ei s’au petrecut acolo : «înainte de a se construi juriul procurorul cere să nu se prrmită 2 apărători. Dr. Ștefanovici protestesá in contra acestei cereri. Curtea fără a delibera, admite cererea procuro­rului. ÜBB și I >9ale­a filei D. de Bülow, ministerul plenipotențiar al Germaniei, întorcându-se din concediu, a reluat direcțiunea legațiunei imperiale. La direcțiunea generală a căilor ferate, cu începere de Vineri, 1 Septembrie stil nou 1893, orele de lucru, în bi­rourile administrațiunei centrale, vor fi de la o­­rele 11 a. m. până la orele 6 p. m., fără întrerupere. Casa centrală va fi deschisă pentru pu­blic numai de la orele 12 până la 4 p­m —o— O telegramă ce se adresează din Giur­giu Voinței Naționale comunică că Marți un cas de h­oleră s’a produs in acel oraș. Bolnavul a și încetat din viață. —o— In comuna Nămoloasa, plasa Biliești, județul Putna, s’a ivit un cas de h­oleră, care s’a sfirșit cu moartea. Prefectul de Putna comunică că aceasta s’a constatat în urma autapsiei făcute cadavrului. Mâine incepe concursul pentru admite­rea in școala de artilerie și geniu. Sunt admiși la concurs absolvenții școalelor de fii de militari de la Iași și Craiova și ti­nerii având trecute ș­ase clase liceale. —6 — Regia monopolului tutunurilor a reușit să prelungească incă pe cinci ani contrac­tul cu Serbia pentru aprovizionarea cu sare, în aceleași condițiuni ca cele din contractul actual. Ast­fel că Serbia va cumpăra sarea noastră în timp de ș­ase ani și jumătate, un an și jumătate după vechiul contract și cinci ani după cel nou. — 6— Adeverul, află din izvor autentic, că in Constanța s’au constatat 39 de cazuri de gastro-end­erită heleriformă de la 1 până la 9 August. Din aceste 39 de cazuri au murit 11. Caracterul boalei nu este insă pri­mejdios. —o— Suntem avisați din par­­sa Operetei Fran­­cese că va reinoi seria de representațiuni in Grădina „Casino“ și că Sâmbătă 21 c. se va da prima representație cu piesa: Brigandii. —O— Em­ pe la orele 4 p. m. băiatul Frantz Ibder de 16 ani, ucenicu­lui Iohan Pibdi­cismar din calea Griviței No. 107, voind a se strangula cu un sfera ce o atârnase la podul casei, s’a rupt sfara și cărând jos sa surprins de o femeie tot din acea curte, cașul nu e grav. —o— H­OLERA Mersul h­olerei pe z­iua de 17 August 1593, 1­1 ore dimineața, până la 18 August 11 ore dim. Brăila Bolnavi vechi 39, bolnavi nou­ 18 "to­talul 57. Din aceștia: S’au insăntoșit 3, au murit 8, nu ft ră­­mas 46. Sulim Bolnavi vechi 2q, bolnavi noui 7, to­tal 31. Din aceștia, s’au însănătoșit 3, au mu­rit 2, au rămas 33. In comuna Netoțui, județul Vlașca, s’a constatat un caz de h­oleră. S’au luat toate măsurile de izolare. Galați Bolnavi vechi 10, bolnavi noui 2, to­tal 12. Din aceștia, s’au însănătoșit 5, morți. 0, au rămas 28. Cernavoda- Fetești Bolnavi vechi 31, bolnavi noui 2, to­tal 83. Din aceștia: s’au însănătoșit 0, au mu­rit 3, au rămas 31. Tulcea Bolnavi vechi 3, bolnavi noui 0, to­tal 3. Din aceștia : s’a însănătoșit 0, au murit 1, au rămas 3. Nazarii Bolnav vechi 1, bolnavi noui ,0 totali. Din aceștia: Morți 0, au rămas 1. Jud. Brăila.—Comuna Islam Bolnavi vechi 1, bolnavi nottî, 2 total 3. Din aceștia : S’a insănatoșit 1, a murit 0, a rămas 1 Județul Putna—Comuna Sascut Bolnav vechiu 0, s’a însănătoșit 2, a rămas 0. Jud. Ialomia— Comuna Piua-Petri Bolnav vechi 5, noul om total &. Din aceștia : Au murit 3, a rămas 2. Filipăuți 1 bolnav vechiü.

Next