Romanulu, septembrie 1893 (Anul 37, nr. 192-215)
1893-09-01 / nr. 192
REDACȚIA COMHMNISTRAȚIA Strada,Brezelami, U ANUL AL 37-LEA—TV6. 193 -EDIȚIA II fi V <wsce si vei putea. 10 lei pe trei luni în iotä era; Ai fNAMENTE 15 lei Pe « în străinătatea numărul literar 5 fiorini în Transilvania și Bucovina. 1 nv n PIF KI • Pag‘ iVima ba“‘; P' m ani LivI Uu 1 • 1 leü. Inserții și reclame le An meiurind, pe 1 colonS, cel mult 10 [rânduri, si baiu rând). Versurile nefrimente se refusa.—Articolele nepublicate se ard. EXEMPLARUL 10 BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar: VINTILĂ G. A. ROSETTI VINERI, 1 SEPTEMBRIE (20 AUGUST st. v.) 1898 Luminotate și vei fi. IN STRĂINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-niî Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse—Joues, 31 bis me Faub. Montmartre - Adam, Bd Raspall 105 bis IN GERMANIA Ia d. A. Steiner (Hamburg si Berlin) și d. G. L. Daube (rankfurt). î* Duke», I Woilaeile 6—-8, Viena — EXEMPLARUL Aiiuneiuri și abonamente se primesce la administrația diavalaî. ■ ,n âss R •$T0Tiâilțent6 se P0* face la tóté binrouríJe ÓT jji poștale din țară și atreinătate. BULETIN Bucuresci 19 (31) Gustar, In numerul nostru de la 15 Augut am vorbit despre străinii cari năvălesc în țară la noi și ne fac roțipe lote căile. V Indépéndance roumaine a reprodus aprecierile nóstre și c inclusiunile articolului, pe care de aicur le-a apobat deore ce nu li-au făcut nici un comentariu ostil. Negreșit că un organ românesc, care vede și Înțelege situațiunea noastră din causa neajunsurilor ce ne fac străinul, nu putea decât să găsesca naturale observațiunile nóstre. Când vede că in piața română nu a mai ramas decât forte puțini neguțători locali, din causa concurenței necinstite și neleale ce ne fac străinii pe tote căile, fiecare trebue să se îngrijască și să aprobe apelul acelora cari reclamă măsuri seriose spre a scăpa de un pericol într’adevăr național. Nu tot așa însă cugetă fiarele conduse de streini și agenți ai unor state vecine care ne sunt vrăjmașe din mai multe puncte de vedere. Unul din aceste «fiare s’a supărat forte mult pe cel. El găsesce să am încetat de a mai fi democrați din momentul ce combatem năvălirea streiilor în țară. Insă, ca te potä da mai multă putere criticei sale, scamoteza nu numai înțelesul, dar încă și fondul articolului nostru. El susține că noi am făcut apel la gena sistematică contra streinilor, că am amenințat pe streini cu scenele de la Aigues-Mortes din Franța. Daci am fi întârziat poporul ca să măcelărască pe streinii din România fără excepție, pate că Rumanischer Lloyd ar fi avut dreptate se ne detroneze din scaunul democrației, cu tote că democrația nu vrea să d*că arL ceva, decât apărarea intereselor poporului indigen dintr'uă țară. Mai lesne și n’ar fi putut arunca lipsa de umanitate. Dar noi am făcut un însemnată deosebire între streini. Daci sunt streini cinstiți și folositori acestei țări, sunt și de aceia cari ne jicnesc interesele noastre, cari ne compromit creditul nostru. Despre aceștia din urmă am vorbit noi, contra lor am cerut măsuri energice Voes ce care foaia nenfiesca să închidem ochii și să lăsăm a ne exploata streinii pe toate căile fără a ne preocupa, a lăsa să se facă totul în prejudiciul interesului și creditului nostru fără a lua cea mai mică măsură? Acesta nu se poate. Când toată lumea se preocupă de răul ce fac streinii, când state mari cari pot resista cu succes la concurența streinilor se îngrijesc, datoria nóstră este cu mult mai mare de a ne apăra de cel rel, de a lua măsuri contra lor. Nu escităm poporul ca să ajungă la desordine, cerem numai de la guvernul țărei, oricare va fi el, ca unul ce are și puterea și calmul, să se preocupe a ne apăra de un element care în tote părțile a iritațiuni prin purtarea lui și a adus nescuti de uă catastrofă sigură, déci nu se va lua nici uă disposițiune. Déci acesta a fost nostru, déci acesta ese intențiunea chiar din testul articolului, pentru ce qitariștii streini s’au supărat pe noi? Se găsesc ore în categoria acelora despre care vorbim? Au cel puțin protograți cari se găsesc nelinișciți prin ape. Iu nostru la autoritățile țerei? Noi nu credem. Bănuim mai mult un spirit de opozițiune contra tuturor măsurilor ce se pot lua pentru apăsarea intereselor românesci, contra spiritului de desvoltare național. Nu a fost de același fiar care a luat în bătie de joc sentimentul nostru de solidaritate pentru frații noștrii de peste Crpați? Poporul român a fost totdăuna tolerant pentru streinii cei buni. El a mers chiar până a fi indeferent pentru multe rele ce’i au făcut streinii, tocmai ca să’și arate mărinimia. Déca atunci când harul strein a nesocotit ospitalitatea ce’i s’a dat și a a ridiculisat cele mai nobile sentimente ale nóstre n’a făcut nimic, de sigur că nu merită cea mai mică imputare. In alte părți, décá ’și-ar fi permis un strein asemenea cutezanțe, la câte scene nu am fi asistat!i Vi ICo Lifil Telegrame Nancy 30 August O bandă de lucrători francezii s’a dus la 5 ore dimineața la Șantierele usinei Song pentru a de acolo pe lucrătorii italieni, cari espuisa s’au dus. Această bandă a făcut ca 6 Italieni să părăsească lucrul ce aveau intr’o casă situată in centrul orașului. In fine lucrătorii francezi s’au intrunit in piața Stanislas și au trimes o delegațiune la primar pentru a’I declara că vor sta in grevă cât timp un singur lucrător italian va fi întrebuințat. — Lucrătorii adunați in piața Stanislas se împrăștie cu încetul. 2oo zidari sunt in grevă. Mai mulți lucrători italieni părăsesc orașul fără a fi supărați de lucrătorii francezi, cari au rămas liniștiți până acum. Si Sebastian 30 August.— O nouă mainifestație a avut loc ieri seară. Jandarmeria călare a șarjat. Câteva persoane au fost rănite. La 12 noptea Kiniștei a fost restabilită. Cetinie 30 August.— I. Keminedy, representantul Angliei, a fost primit in audiență oficială. La un mare prânz ce i s’a dat, prințul a băut in sănătatea regine Victoria. — Nimes 30 August. — Tribunalul a condamnat azi dimineață 6 din indivizii arestați, in urma neorănduelilor din Aignes- Mortes, la pedepse de un an la 6 luni închisoare pentru lovituri și insulte către jandarmi. Paris, 30 August.— In urma unei polemici de presă asupra chestiunii israelite o întâlnire cu sabia va avea loc mâine intre D-na Drumont și Dreyfus, directorul ziarului Le Notion. Paris, 30 August.— O notă a Agenției Havas, desminte in mod formal svonul ingrijitor răspăndit de mai multe ziare in privința stărei sănătăței d-lui Carnot. Lens, 30 August.— O oarecare nem^turnire domnește in basmul de cărbuni de pământ din Pas-de-Calais. Minerii reclamă o sporire a salariilor. E teama că va isbucni o grevă. Bilbao, 30 August. Niște trupe de manifestanți au încercat să reînnoiască demonstrațiile. Poliția s-a împrăștiat. Roma, 30 August.—Ziarele află că prefectul Calenda ar fi fost pus in retragere. Francfurt, 30 August. - Gazeta de Francfurt primește din New-York știrea că in cercurile intime ale D lui Cleveland se constată că președintele, a căzut grav rănit. Constantinopole, 30 August. — Fabrica de țigări a regiei tutunurilor a fost magistrată in presenta notabilităților comerciale și financiare de d. Caillard, printr’un discurs in care a relavat desvoltarea luată de această ramură a comerțului. Ischl, 30 August.— Prințul Bulgariei a sosit. Neapole, 30 August.—Circulațiunea trăsurilor e restabilită. Orașul și-a reluat fisionomia normala. Viena, 30 August.TM Katolicos Makertich a primit deputațiuni armene din Paris, Marsilia, Londra, Manchester, Lipsea, Munich, București, Rusciuk și Varna. Budapesta, 30 August.—Manevrele vor avea loc în Ungaria de la 9 la 12 Septembrie în prezența împăratului și a atașaților militari ai Italiei, Germaniei, Statelor Unite, Franței, Anglii, României, Rusiei, Spaniei, Turciei și Suediei. Londra, 30 August.—Camera Comunelor.—D. Gladstone, intr’un discurs două oră, a propus a treia citire a bilului de Homerule. El a relevat lungimea desbaterilor care au ocupat 82 zile. Resistența înverșunată în contra bilului de Homerule este adevăratul mobil al dorinței ce se manifestă pentru repararea Camerii. Adoptarea bilului de Homerule de camera comunelor va fi cel mai mare demers făcut pe calea care conduce la triumful său complet (lungi și vii aplause). D. Courtney a propus amânarea citirii a treia. New York, 30 August.—Informațiunile ulteriore vestesc că ciclonul a pricinuit devastări grasnice in Carolinele din Nord și Sud, în Georgia și Florida. La Port Royal vrouă sută de persoane au perit. Orașele din Port Royal și Charleston sunt aproape în intreg distruse. In insulele și in apele Carolinei au perit 500 persone. E teamă ca corăbiile de răsboiu „Kearsage“ și Nautacket s’au inveat. V. ” „Acuzații aleg de aparator”pe avocatul Dr. Peüovici. Mudroti, Rusu și Ștefanovici protestează in contra deciziunii Curții. Ștefanovici declară că va adresa telegrafic plângere ministrului de justiție. Pocurorul cere să se expulze din sală Ștefanovici și Rusu. Președintele refuză. Avocatul Ștefanovici telegrafiază incidentul ministrului Szilagyi. „La orele 9 se constitue juriul, numai din Unguri. Președintele refuză de a le da bilete de intrare românilor. Mudran și Petrovici cer amânarea procesului pentru că înmânarea citațiilor a fost făcută cu istaria legii; de asemenea cer eliberarea lui Popovici. Curtea respinge ambele cereri. Se dă citire actului de acuzație, precum și mai multor pasagii din Replicite. După cum să vede din acesta dare de seamă ungurii nu mai țin nici să socoteli de petiție și se conduce inclusiv de ura și turbarea lor contra elementului românesc. Pe noi, să spunem drept, ne amăresce acésta purtare a ungurilor, nu pentru suferințele ce Incerca românii cât pentru că grăbesce catastrofa care trebue să isbucnăscă uă défa. Suferințle românilor, persecuțiunile și barbariele contra ior ne sunt folositóre pentru diua cea mare când va trebui să deslegăm cestiunea naționalităților din imperiul vecin, căci pe două parte măresce ura contra asupritorilor ca pe de alta formeza și întăresce caracterele. Am fi dorit insă ca să mai treca la mijloc frecare timp până la diua fatală, sperând că pâne până atunci ungurii se vor deștepta și vor înțelege că interesul lor este a fi bine cu tote naționalitățile cele mai amenințate de a fi înghițite de cele mari. Nu vi iese să aștepte. Atât mai rea pentru ei. Dânșii grăbesc catastrofa, dânșii vor fi respungători. La luptă doi români, pe tote căile. Dinte pentu dinte, ochii pentru ochii! Ca adevărata turbare Ungurii și-au perdut cu totul rezonul; sunt apucați de furiile turbării. Cititorii noștri cunosc faptele lor trecute, cunosc devastările și jafurile de pe la casele românești, cunosc modul brutal cu care a fost arestat și trasat d. Popavsci, autorul Replicei. In tote aceste împrejurări ungurii s’au arătat barbari. Insă eî nu au vot să se mărginescă aci, au căutat să fie și crugi, să arăte că sunt adevărații urmași al lui Athila, pe care poporele după timpul séu 11 numeau biciul lui Dumnezeu. Se seia că eri a început la Cluj procesul intentat de justiția ungurescu acelora cari au scris și acelora cari au tipărit Replica. Se telegrafiază de la fața locului următorul rezumat al lucrurilor cei s’au petrecut acolo : «înainte de a se construi juriul procurorul cere să nu se prrmită 2 apărători. Dr. Ștefanovici protestesá in contra acestei cereri. Curtea fără a delibera, admite cererea procurorului. ÜBB și I >9alea filei D. de Bülow, ministerul plenipotențiar al Germaniei, întorcându-se din concediu, a reluat direcțiunea legațiunei imperiale. La direcțiunea generală a căilor ferate, cu începere de Vineri, 1 Septembrie stil nou 1893, orele de lucru, în birourile administrațiunei centrale, vor fi de la orele 11 a. m. până la orele 6 p. m., fără întrerupere. Casa centrală va fi deschisă pentru public numai de la orele 12 până la 4 pm —o— O telegramă ce se adresează din Giurgiu Voinței Naționale comunică că Marți un cas de holeră s’a produs in acel oraș. Bolnavul a și încetat din viață. —o— In comuna Nămoloasa, plasa Biliești, județul Putna, s’a ivit un cas de holeră, care s’a sfirșit cu moartea. Prefectul de Putna comunică că aceasta s’a constatat în urma autapsiei făcute cadavrului. Mâine incepe concursul pentru admiterea in școala de artilerie și geniu. Sunt admiși la concurs absolvenții școalelor de fii de militari de la Iași și Craiova și tinerii având trecute șase clase liceale. —6 — Regia monopolului tutunurilor a reușit să prelungească incă pe cinci ani contractul cu Serbia pentru aprovizionarea cu sare, în aceleași condițiuni ca cele din contractul actual. Astfel că Serbia va cumpăra sarea noastră în timp de șase ani și jumătate, un an și jumătate după vechiul contract și cinci ani după cel nou. — 6— Adeverul, află din izvor autentic, că in Constanța s’au constatat 39 de cazuri de gastro-enderită heleriformă de la 1 până la 9 August. Din aceste 39 de cazuri au murit 11. Caracterul boalei nu este insă primejdios. —o— Suntem avisați din parsa Operetei Francese că va reinoi seria de representațiuni in Grădina „Casino“ și că Sâmbătă 21 c. se va da prima representație cu piesa: Brigandii. —O— Em pe la orele 4 p. m. băiatul Frantz Ibder de 16 ani, ucenicului Iohan Pibdicismar din calea Griviței No. 107, voind a se strangula cu un sfera ce o atârnase la podul casei, s’a rupt sfara și cărând jos sa surprins de o femeie tot din acea curte, cașul nu e grav. —o— HOLERA Mersul holerei pe ziua de 17 August 1593, 11 ore dimineața, până la 18 August 11 ore dim. Brăila Bolnavi vechi 39, bolnavi nou 18 "totalul 57. Din aceștia: S’au insăntoșit 3, au murit 8, nu ft rămas 46. Sulim Bolnavi vechi 2q, bolnavi noui 7, total 31. Din aceștia, s’au însănătoșit 3, au murit 2, au rămas 33. In comuna Netoțui, județul Vlașca, s’a constatat un caz de holeră. S’au luat toate măsurile de izolare. Galați Bolnavi vechi 10, bolnavi noui 2, total 12. Din aceștia, s’au însănătoșit 5, morți. 0, au rămas 28. Cernavoda- Fetești Bolnavi vechi 31, bolnavi noui 2, total 83. Din aceștia: s’au însănătoșit 0, au murit 3, au rămas 31. Tulcea Bolnavi vechi 3, bolnavi noui 0, total 3. Din aceștia : s’a însănătoșit 0, au murit 1, au rămas 3. Nazarii Bolnav vechi 1, bolnavi noui ,0 totali. Din aceștia: Morți 0, au rămas 1. Jud. Brăila.—Comuna Islam Bolnavi vechi 1, bolnavi nottî, 2 total 3. Din aceștia : S’a insănatoșit 1, a murit 0, a rămas 1 Județul Putna—Comuna Sascut Bolnav vechiu 0, s’a însănătoșit 2, a rămas 0. Jud. Ialomia— Comuna Piua-Petri Bolnav vechi 5, noul om total &. Din aceștia : Au murit 3, a rămas 2. Filipăuți 1 bolnav vechiü.