Romanulu, septembrie 1893 (Anul 37, nr. 192-215)
1893-09-15 / nr. 204
ANUL AL 37-LEA—Pro. 204—EDIȚIA II REDACȚIA $1 AOS filf inSTRATIA Strada artizoiului, il VINERI, 15 SEPTEMBRE (3 SEPTEMBRE st. v.) 1898 V.*sce și vei putea. 10 lei pe trei luni In tota téra; 15 lei pe „ „ în streinătate 5 fiorini ,, în Transilvania și Bucovina. a vi Mi init 1 • Pas 1V iiuia *° bani: p' ni a fi r fi b I U li 1. 1 ied. Inserții și reclame ale Aniciuri .ei, pe 1 coloni, cel mult 10 rânduri, 1> bau. rândl. Scrierile nefrancate se refusa.—Articolele nepublicate se ard. la numérul literar Anunciuri și abonamente se primesce la administrația diarului.ROMANDLU EXEMPLARUL io BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU §1 DUMINICELE Proprietar, VIMTILĂ C. A. ROSETTI EXEMPLARUL BAUE Luminéza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PAlifS, la d-nil Lorette, rue Cauuiartin ßl —Havas * place de la Bourse—Jones, SI bis ms Faab. Montmartro - Adam, Bd Kaspail 105 bis IN UEK.HANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și 1 G. L. Daube (ranblurt). LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AW, TEIA la Dukes, I Wollzeile 6-Î-8, Viena Abonamente se pot face la tote birrourile postale din țară și străinătate. BULETIN Bucuresci 2 (14) Brumă?el Situatiunea în Europa nu prea e limpede, dar totuși deuă cam deja o asiguratóre. Când cineva se prepară prea mult de ro^bolii, o face pentru a asigura pacea. Așa fac și statele cele mari și cele mici din Europa Se întrec in pregătiri, caută fiecare a inventa un instrument mai distrngător decât al adversarului și fiecare filnic își măresce sorțile și materialul militar. Dar nici una din puterile cele mari nu are curagiul să rupă bariera reservei, nici una nu trage sabia mai inrâiu, pentru că scie că atunci răspunderea este a acelea care va provoca, care va începe. Insă și daca nu trage sabia nici una, fiecare caută să se asigure de un prietin pentru fiua pericolului, se strângă legăturile politice mai intim. Germania schimbă cu Italia visite cari nu trec numai politeța simplă. Moștenitorul tronului german asistă la manevrele flotei italiane ți moștenitorul tronului italian ia parte la manevrele armatei germane în Alsacia Loteria. Acest lucru nu e bine privit nici in Rusia, nici în Franța. Aceste două state vor să facă și ele o manifestare echivalentă cu cele de la Neapole și Metz. Guvernul din Petersburg a luat disposițiuni ca să trimită oă flotă rusă la Toulon. La supărarea nemărginită a francezilor din causa mergerii moștenitorului italian in Alsacia-Lorena, acesta hotărîre a fost să scânteie de bucurie c care a aprins nu numai imaginațiunea, dar și inima tuturor cetățenilor din Franța. Nu numai guvernul republicei prepară oă primire strălucită personalului de la flota rusă, dar încă și populațiunea din Paris. în cap cu consiliul comunal și presa, e hotărâtă a sărbători acest eveniment cu cea mai mare strălucire pentru a arăta strânsa legătură ce există acum intra cele două națiuni. D’ar fi fost numai atâta, nu ar fi preocupat pe nimeni. Sărbători de felul acesta s’au dat și în Rusia flotei frumose anii trecuți. Dar aparițiunea flotei ruse,cl Id Mediterana are și altă misiune, nu numai acea de a face visită la Toulon. Ea se va stabili intr’un port francez. Un asemenea decisune a silit atât pe Germania să cera și să dobândească un port intr’una din insulile italiane cât și Englitera. Acastă din urmă putere mai cu sumă care are la dispositiunea sa Gibraltarul, Malta, Chipru și Eghiptul, voiesce zât și mărească forțele maritime cu deosebire pentru a protegta pe Italia care pare amenințată prin instalarea flotei ruse in porturile franceze. Germania, pe de altă parte, iși aduce flota in Mediterana nu numai a da ajutor Italiei, aliata sea, dor incă a impedeca vasele rusesci de a debarca trupe rusesci In statele slave din Austro-Ungaria la cas de un conflict. Prin urmare daca unii să prepară pentru uă întreprindere aventurosă, alții să gătesc să întâmpine acele întreprinderi și sa le paraliseze. De acea noi susținem că situațiunea nu pare limpede, dar de uăcamdată este asiguratóre. Puterile sunt acel puse facă în facă, dar nu au curagiul sa înainteze nici una. Unele așteptă, altele sâ frământa dar nu au siguranța să întreprindă uă acțiune. Mulțumită numai acestei situațiuni, ne-am bucurat până acum de pace și îate ne vom bucura incă puțină vreme. Cu tote acestea frâul pate să scape într’uă parte. Cheltuelile cele mari pentru întreținerea forțelor însemnate trebue să scodă din răbdări pe una din puteri și se ia inițiativa pe răspunderea ei. Atunci va fi oă conflagrație generală, un măcel care nu s’a mai vérsut de surele care ne lumineza. Pate că conflictul se încapă din Siam. Atitudinea englezilor iată cu pretențiunile franceze la Baokok nu pare asi curatare. Agitările în China au și ele însemnătatea lor. Acestea negreșit sunt mai mult presupuneri și noi am voi să dureze cât să pote de mult pacea, căci interesul nostru este să ne reorganisăm și se ne pregătim încă mai mult. Statele mici au tot dăuna trebuință de finiș cea generală, pentru că ele din oricare conflict mai mult pierd decât câștigă. TELEGRAME Strasburg 18 împăratul s’a intars de la manevre la 3. La 7 împăratul și prințul au asistat pe balconul castelului la uă retragere cu facie organisată de mai multe asociațiuni și corporațiuni. împăratul primind deputațiunea lor, a exprimat bucuria mare ce simte de acest omagiu. D. de Caprivi va pleca mâine la Stuttgart. Dresda 13 Septembre. Se asigură că împăratul Wilhelm și mai mulți prinți germani vor veni aici in Octombre pentru a asista la a 50-a aniversare a intrării regelui Albert in serviciul militar. Colonia 13 Septembre. Gazeta de Colonia. Zice că vizita escadrei engleze și stabilirea escadrei italiane permanente a Mediteranei sunt probabil urmările planului Rusiei de a avea o stațiune in marea Mediterană. Aceste manifestațiuni ale comunității intereselor Angliei și Italiei vor contribui, putea slăbi conclusiunile forte indrăsnețe ale alianții franco-ruse. Paris 13 Septembre. Biroul consiliul comunal din Paris a decis să se ducă la Toulon pentru a invita pe ofițerii ruși să vie la Paris. S’a și stabilit programul serbărilor și recepțiunilor. Hauterives 13 Septembre. Din ordin ministerial s’au sigilat hârtiile generalului de Miribel. Paris 13 Sep. „Le Journal des Débats“ anunță că conferința Uniunii monetare latine e prealabil amânată. Se asigură că in cașul contrariu, Elveția va protesta contra biletelor de o valoare mică. Roma 13 Sep.—„Agenția Stefani“ anunță din Rio de Janeiro cu data de 12 Septembre că amiralul Demello a informat pe representanții străini că cu începere de la 13 Septembre la 9 ore diminiața se va face bombardarea fortului Bajén. S’au luat măsuri pentru ca corăbiile de resboiu și mărfurile străine să fie depărtate de linie. Un canonieră engleză va eși la 13 Septembre pentru a preveni a nu intra in caje corăbiile străine. Londra 13 Sep—Un manifest al uniunii liberale naționale atacă foarte viu pe Lorzii, cari, respingând Homerulul, nu represinta decât pe ei.— Manifestul protestă contra aroganții Lorzilor că au voit se provoace disolvarea Camerii comunelor, chestiunea desființării noi a reformei camerilor va fi pe viitor un punct important al programului liberalilor. Strasburg 13 Sep.— Tharcle (fie, că președintele poliției Feichter, e pus in disponibilitate din ordin imperial la 9 Septembre. Paris 13 Sep. — Marele duce Alexis a plecat la Biaritz. Praga 13 Septembre.— Gazeta oficială din Praga duce că măsurile excepționale sunt motivate prin agitația extremă a unei fracțiuni fără scrupule, care fără a se ingriji de viitorul poporului, aprinde pasiunile și excercităzăterorea excitând unii contra altora pe indivizii, clasele și naționalitățile. Acest grup nu căută un sprijin decât in elementele nesigure ale celorlalte partide și incurajeză resistența către autoritatea și chiar dinaintea majestăței regale. Articolul relatând tulburarea repetată a ordinei publice cu toată opunerea autorităților și a statului, declară că mijloacele ordinare a puterii guvernamentale nu sunt de ajuns Pentru a înlătura eventualitatea unor măsuri mai severe pentru mai tânjifi, trebui decretat chiar de acum toate restricțiunile ce legea admite la libertatea presei și a dreptului de asociațiune pentru Praga și împrejurimile rale care sunt focarul mișcării și unde urmările ei au fost mai mult apreciate. Viena, 13 Septembre. — împăratul întors de la manevrele din Borosebes a plecat la Schönbrunn. Roma, 13 Septembre.—Agenția Stefani anunță că prima divisie a escadrei engleze va străbate coastele Italiei de la 11 până la 31 Octombre și va visita Tarentul, Catana, Neapole, Spezzia, Londra, 13 Septembre. — Ducele și ducesa de Connright au plecat la Viena pentru a visita curtea Austriei unde vor sta o lună. Ducele va asista la manevre. St. Petersburg, 13 Septembre.— Banca imperiului comunică, că va lua la St. Petersburg 5 la sută pentru și recscent și 5 la sută pentru conturile speciale asigurate prin cambii. Sofia, 13 Septembre. — „Svoboda“ comentează cu observațiile la adresa Serbiei faptul următor: Institutorul Grigorov din Sofia s’a dus acum câteva săptămâni la familia sa la Pirot. Acuzat sub falsa acuzație de spoiargiu și de propagandă bulgară, a fost condus la subprefecturi care, după ce l’a amenințat, i-a dat drumul, grație intervenției rudelor săle. Grigorov a fost expulsat din Serbia alaltă eriției Havas. Numită agenție s’a grăbit a ne comunica răspunsul pe care M. S. împăratul Frantz Ioseff l’a făcut cuvântării episcopului Mețianu și a trecut cu totul cu vederea sa ne informeze și despre răspunsul M. S. la discursul Episcopului Pavel din Oradia Mare. .“ Acest răspuns era favorabil românilor și de acea agenția română nu n i’a comunicat. Voina e mai categorică. Ea după ce arăta deosebirea cea mare între cuvintele pronunțate de împăratul și telegramele Agenției și după ce constată suprimarea discursului mai important din comunicările sale, se esprimă astfel: „Așa e că lucrurile se schimbă cu totul? Așa e că altceva s’a petrecut 11 Boroș-Sebiș decât ceea ce ne a comunicat Agenția Română ? Așa e că de unde la început cuvintele M. S se puteau fi interpretate, dedeau loc la controverse, nu mai lasă nici un fel de îndoială în spiritul nimănui că ele au veștejit și condamnat purtarea Ungurilor? «Și când asemenea lucruri se petrec, n’avem dreptul a zice că Agenția Română este uă agenție ungurească, sau mai bine evreiască-ungurească, dând întotdeauna depeșitedențioase, ascunzând ceea ce este favorabile causei românești și făcănd cor cu agenții alianței israelite pentru a presinta situațiunile subtră lumină fișă, în interesul de a complace acelor cari sunt în bunele ei grații. «Această agenție se depărtează continuă de la singura calitate care-i dă rațiunea de a fi, de la absoluta imparțialitate.» Ne pare bine că cea ce noi observăm și combatem de multă vreme au recunoscut și cele două fiare principale din capitală. Ea nu numai că nu apără interesele române, nu numai că nu dă soirile exacte, nu numai că mare parte din informatiunile ei sunt tendențiose, dar telegramele sunt traduse intr’un mod detestabile, sunt scrise intr’un stil care numai românesce nu este, cu toate că se numesce Agenția Română. Trebue să se pun să dela capăt acestei stări de lucruri. Trebue sau să se înființeze: altă Agenție, sau să se strângă telefiarele pentru a impune actualei agenții uă altă conduită și alți colaboratori, într’adevăr români. Altfel nu mai avem informațiuni, ci curat caraghioslâcuri. Actuala Agenție e un cui strein în casa românască. Cuiul în Casă Mai Iote (fiarele din capitală, fără deosebire de partid, s’au ridicat eonii a Agenției române pentru modul cum trateza țăra și presa română Cu deosebire acum, cu ocasiunea prinții Frantz Ioseff la Boroș-Sebiș. Sedăm Iase doua din cele mai principale, cari represintă unul partidul conservator și altul partidul liberal. Timpul se esprimă astfel contra agenției așa numită română: «Iarăși avem să ne plîngem de model cum că face serviciul Agen t V aleg țil ©i Consiliul de miniștrii, in ședința de la 29 August 1893, pe baza avisului consiliului sanitar superior a încuviințat să se descidă punctul Mihăieni, din jud. Dorohoi, pentru călători și mărfuri, unde se va stabili un medic revista sanitară și desinfecție. —o— Cu începere de astă fi orele de serviciu in birourile administrațiunei centrale a ministerului de finance se fixăză de la 9—12 a. m. și de la 2 lum și 6 p. m. Casa centrală va fi deschisă de la orele 11 a. m — 3 p. m. D. ministru acordă audiențe o dată pe săptămână, Joia de la orele 10—12 a. m. iar d. secretar general in fiecare zi de la orele 10—12 a. m. ■ Orele de primire pentru public la diversele servicii vor fi numai dimineața, iar dupe amiază intrarea particulară in birourile ministerului este cu totul interzisă. —6— Ziarele unguresci sosite ori anunță că la finele lunei Septembe se va judeca procesul intentat membrilor comitetului partidului național din Sibiu, pentru Memorandul adresat împăratului. —O— In urma răspunsurilor date de impăratul Franz Iosif, ziarele unguresci anunță că episcopii Mețeanu și Pavel au refuzat de a lua parte la prânzul de gală dat de impărat. Pe de altă parte deputațiunile române ale comitatului Arad și ale comunelor române din Circumscripția Boroșinen, au refuzat să se mai prezinte împăratului. Toți Românii au făcut un gol împrejurul lui. —6— Guvernul elin a luat următoarea disposițiune: Bastimentele provenind din române situate pe Marea Negru porturile sau pe Dunăre sunt supuse cu începere dela 25 August (6 Septembre) a. c., la o carantină de 16 zile pe care o vor face in lazaretul de la Delos. Această „carantină nu se va aplica vaselor cari vor fi făcut deja o alta intr’un port otoman inainte de a trece Dardanelele, și ai căror călători precum și bagajele lor vor fi fost bine desinfectate cu etuva. —o— Locurile vacante de bursiere, solvente și semi-solvente, la șcalele normale de institutoare și in școalele normale de învățători, sunt : 1. In școala normală de institutoare din Bucuresci: 11 locuri de bursiere, 39 de solvente și trei de semi-solvente. 2. In școala normală de institutoare din Iași: 12 locuri de bursiere și 35 de solvente. 3. In școala normală de institutoare din Craiova 10 locuri de bursiere, 3 locuri de solvente și 1 de semi-solventă. 4. In școala normală de învățători „Carol I“ din Bucureșci 19 locuri de bursieri. 5. In școala normală de invățător„ Vasile Lupu“ din Iași: 35 locuri de bursieri și 6 de solvenți. 6 In școala normală de învățători din Bârlad : 17 locuri de bursieri și 3 de solvenți. 7. In școala normală de învățători din Galați: 26 locuri de bursieri. 8 In școala normală de învățători din Craiova: 30 locuri de bursieri. —6— Duminică 5 Septembre Societatea albaneză „ürita“ din Bucuresci va serba sfințirea stegului ce se va face in biserica sf. George nou. Festivitatea și banchetul se vor ține la vila Băicoianu de la Filaret. Intrarea liberă. —x— Eli s’a făcut deschiderea curților și tribunalelor din Capitală cu ceremonalul obișnuit. La Curtea de casație, d. procuror de secție C. Economu a ținut discursul de deschidere asupra „Regimului apelor din puntul de vedere al legislațiunii“, la care a răspuns d. prim-președinte O. Schina. Apoi d-l prim-președinte a dat citire numelor membrilor cari vor compune cele două secțiuni, in cursul anului judiciar început. Secția I, (1-n Gr. Lahovari, președinte, Sc. Ferechide, Al. Giani, C. Ștefănescu, M. Redescu R. Opreanu, D. Tăcu și G. Petrescu, membrii;