Romanulu, septembrie 1893 (Anul 37, nr. 192-215)

1893-09-15 / nr. 204

ANUL AL 37-LEA—Pro. 204—EDIȚIA II REDACȚIA $1 AOS filf inSTRATIA Strada artizoiului, il VINERI, 15 SEPTEM­BRE (3 SEPTEMBRE st. v.) 1898 V­.*sce și vei putea. 10 lei pe trei luni In tota téra; 15 lei pe „ „ în streinătate 5 fiorini ,,­­ în Transilva­nia și Bucovina. a v­i M­i i­n­it 1 • Pas 1V iiuia *° bani: p' ni a fi r fi b I U li 1. 1 ied. Inserții și reclame a­le An­­­iciuri .ei, pe 1 coloni, cel m­ult 10 rân­­duri, 1> bau. rândl. Scr­i­erile nefrancate se refusa.—Artico­lele nepublicate se ard. l­a numérul literar Anunciuri și abonamente se primesce la administrația diarului.ROMANDLU EXEMPLARUL io BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU­ §1 DUMINICELE Proprietar, VIMTILĂ C. A. ROSETTI EXEMPLARUL BAUE Luminéza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PAlifS, la d-nil Lorette, rue Cauuiartin ßl —Havas * place de la Bourse—Jones, SI bis ms Faab. Montmartro - Adam, Bd Kaspail 105 bis IN UEK.HANIA la d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) și 1 G. L. Daube (ranblurt). LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AW­­, TEIA la Dukes, I Wollzeile 6-Î-8, Viena Abonamente se pot face la tote birrourile­­ postale din țară și străinătate. BULETIN Bucuresci 2 (14) Brumă?el Situatiunea în Europa nu prea e limpede, dar totuși de­uă cam deja o asiguratóre. Când cine­va se pre­pară prea mult de ro^bolii, o face pentru a asigura pacea. Așa fac și statele cele mari și cele mici din Eu­ropa Se întrec in pregătiri, caută fie­care a inventa un instrument mai distrngător de­cât al adversarului și fie­care­­ filnic își măresce sorțile și materialul militar. Dar nici una din puterile cele mari nu are curagiul să rupă bariera reservei, nici una nu trage sabia mai inrâiu, pentru că scie că atunci răspunderea este a acelea care va provoca, care va începe. Insă și daca nu trage sabia nici una, fie­care caută să se asigure de un prietin pentru­­ fiua pericolului, se strângă legăturile politice mai intim. Germania schimbă cu Italia visite cari nu trec numai politeța simplă. Moște­nitorul tronului german asistă la ma­nevrele flotei italiane ți moștenitorul tronului italian ia parte la manevrele ar­matei germane în Alsacia Loteria. Acest lucru nu e bine privit nici in Rusia, nici în Franța. Aceste două state vor să facă și ele o manifestare echivalentă cu cele de la Neapole și Metz. Guvernul din Petersburg a luat disposițiuni ca să trimită oă flotă rusă la Toulon. La supărarea nemăr­ginită a francezilor din causa mergerii moștenitorului italian in Alsacia-Lo­­rena, acesta hotărîre a fost să scân­teie de bucurie c care a aprins nu nu­mai imaginațiunea, dar și inima tu­­turor cetățenilor din Franța. Nu numai guvernul republicei prepară oă primire strălucită personalului de la flota rusă, dar încă și populațiunea din Paris. în cap cu consiliul comunal și presa, e hotărâtă a sărbători acest eveniment cu cea mai mare strălucire pentru a arăta strânsa legătură ce există acum intra cele două națiuni. D’ar fi fost numai atâta, nu ar fi preocupat pe nimeni. Sărbători de felul acesta s’au dat și în Rusia flotei frumose anii trecuți. Dar apa­­rițiunea flotei ruse,cl Id Mediterana are și altă misiune, nu numai acea de a face visită la Toulon. Ea se va stabili intr’un port francez. Un asemenea decis­une a silit atât pe Germania să cera și să dobândească un port intr’una din insulile italiane cât și Englitera. Acastă din urmă pu­tere mai cu sumă care are la dispo­­sitiunea s­a Gibraltarul, Malta, Chipru și Eghiptul, voiesce zât și mărească forțele maritime cu deosebire pentru a protegta pe Italia care pare ame­nințată prin instalarea flotei ruse in porturile franceze. Germania, pe de altă parte, iși aduce flota in Medite­­rana nu numai a da ajutor Italiei, aliata sea, dor incă a impedeca va­sele rusesci de a debarca trupe ru­sesci In statele slave din Austro-Un­­garia la cas de un conflict. Prin urmare daca unii să prepară pentru uă întreprindere aventurosă, alții să gătesc să întâmpine acele în­treprinderi și sa le paraliseze. De acea noi susținem că situațiunea nu pare limpede, dar de uă­cam­dată este asiguratóre. Puterile sunt acel puse fac­ă în fac­ă, dar nu au curagiul sa înain­teze nici una. Unele așteptă, altele sâ frământa dar nu au siguranța să întreprindă uă acțiune. Mulțumită numai acestei situațiuni, ne-am bucurat până acum de pace și î­ate ne vom bucura incă puțină vreme. Cu tote acestea frâul pate să scape într’uă parte. Cheltuelile cele mari pentru întreținerea forțelor însemnate trebue să scodă din răb­dări pe una din puteri și se ia ini­țiativa pe răspunderea ei. Atunci va fi oă conflagrație generală, un mă­cel care nu s’a mai vérsut de surele care ne lumineza. Pate că conflictul se încapă din Siam. Atitudinea englezilor iată cu pretențiunile franceze la Baokok nu pare asi curatare. Agitările în China au și ele însemnătatea lor. Acestea negreșit sunt mai mult presupuneri și noi am voi să dure­ze cât să pote de mult pacea, căci interesul nostru este să ne reorga­­nisăm și se ne pregătim încă mai mult. Statele mici au tot dăuna trebu­ință de finiș cea generală, pentru că ele din ori­care conflict mai mult pierd de­cât câștigă. TELEGRAME Strasburg 18 împăratul s’a intars de la manevre la 3. La 7 împăratul și prin­țul au asistat pe balconul castelului la uă retragere cu facie organisată de mai multe asociațiuni și corporațiuni. împăratul pri­mind deputațiunea lor, a exprimat bucuria mare ce simte de acest omagiu. D. de Caprivi va pleca mâine la Stut­tgart. Dresd­a 13 Septembre. Se asigură că împăratul Wilhelm și mai mulți prinți germani vor veni aici in Octombre pentru a asista la a 50-a aniversare a intrării regelui Albert in serviciul militar. Colonia 13 Septembre. Gazeta de Co­lonia. Zice că vizita escadrei engleze și stabilirea escadrei italiane permanente a Mediteranei sunt probabil urmările planu­lui Rusiei de a avea o stațiune in marea Mediterană. Aceste manifestațiuni ale co­munității intereselor Angliei și Italiei vor contribui, pute­a slăbi conclusiunile forte indrăsnețe ale alianții franco-ruse. Par­is 13 Septembre. Biroul consiliul comunal din Paris a decis să se ducă la Toulon pentru a invita pe ofițerii ruși să vie la Paris. S’a și stab­ilit programul ser­bărilor și recepțiunilor. Hauterives 13 Septembre. Din ordin ministerial s’au sigilat hârtiile generalului de Miribel. Paris 13 Sep. „Le Journal des Débats“ anunță că conferința Uniunii monetare latine e prealabil amânată. Se asigură că in cașul contrariu, Elveția va protesta con­tra biletelor de o valoare mică. Roma 13 Sep.—„Agenția Stefani“ anun­ță din Rio de Janeir­o cu data­­ de 12 Septembre că amiralul Demello a infor­mat pe representanții străini că cu începe­re de la 13 Septembre la 9 ore dimi­­niața se va face bombardarea fortului Bajén. S’au luat măsuri pentru ca coră­biile de resboiu și mărfurile­ străine să fie depărtate de linie. Un canonieră en­gleză va eși la 13 Septembre pentru a preveni a nu intra in caje corăbiile stră­ine. Londra 13 Sep—Un manifest al uni­unii liberale naționale atacă foarte viu pe Lorzii, cari, respingând Home­rulul, nu represinta decât pe ei.— Manifestul pro­testă contra aroganții Lorzilor că au voit se provoace disolvarea Camerii comunelor, chestiunea desființării noi a reformei cameri­­lor va fi pe viitor un punct important al programului liberalilor. Strasburg 13 Sep.— Th­arcle (fie, că președintele poliției Feichter, e pus in disponibilitate din ordin imperial la 9 Septembre. Paris 13 Sep. — Marele duce Alexis a plecat la Biaritz. Praga 13 Septembre.— Gazeta oficială din Praga duce că măsurile excepționale sunt motivate prin agitația extremă a unei fracțiuni fără scrupule, care fără a se in­­griji de viitorul poporului, aprinde pasiu­nile și excercităză­terorea excitând unii contra altora pe indivizii, clasele și națio­nalitățile. Acest grup nu căută un sprijin decât in elementele nesigure ale celor­l­alte partide și incurajeză resistența către au­toritatea și chiar dinaintea majestăței re­gale. Articolul relatând tulburarea repe­tată a ordinei publice cu toată opunerea autorităților și a statului, declară că mij­loacele ordinare a puterii guvernamentale nu sunt de ajuns Pentru a înlătura even­tualitatea unor măsuri mai severe pentru mai tânjifi, trebui decretat chiar de acum toate restricțiunile ce legea admite la li­bertatea presei și a dreptului de asocia­­țiune pentru Praga și împrejurimile r­ale care sunt focarul mișcării și unde urmă­rile ei au fost mai mult apreciate. Viena, 13 Septembre. — împăratul în­tors de la manevrele din Borosebes a plecat la Schönbrunn. Roma, 13 Septembre.—Agenția Stefani anunță că prima divisie a escadrei engle­ze va străbate coastele Italiei de la 11 până la 31 Octombre și va visita Taren­­tul, Catana, Neapole, Spezzia, Londra, 13 Septembre. — Ducele și ducesa de Connright au plecat la Viena pentru a visita curtea Austriei unde vor sta o lună. Ducele va asista la manevre. St. Petersburg, 13 Septembre.— Banca imperiului comunică, că va lua la St. Pe­tersburg 5 la sută pentru și recscent și 5 la sută pentru conturile speciale asigu­­rate prin cambii. Sofia, 13 Septembre. — „Svoboda“ co­­mentează cu observațiile la adresa Serbiei faptul următor: Institutorul Grigorov din Sofia s’a dus acum câte­va săptămâni la familia s­a la Pirot. Acuzat sub falsa a­­cuzație de spoiargiu și de propagandă bulgară, a fost condus la subprefecturi­ care, după­ ce l’a amenințat, i-a dat dru­mul, grație intervenției rudelor săle. Gri­gorov a fost expulsat din Serbia alaltă eri­­ției Havas. Numită agenție s’a gră­bit a ne comunica răspunsul pe care M. S. împăratul Frantz Ioseff l’a fă­cut cuvântării episcopului Mețianu și a trecut cu totul cu vederea sa ne informeze și despre răspunsul M. S. la discursul Episcopului Pavel din Oradia Mare. .“ Acest răspuns era favorabil ro­mânilor și de acea agenția română nu n­ i’a comunicat. Voin­a e mai categorică. Ea după ce arăta deosebirea cea mare între cuvintele pronunțate de împăratul și telegramele Agenției și după ce con­stată suprimarea discursului mai im­portant din comunicările sale, se es­primă ast­fel: „Așa e că lucrurile se schimbă cu totul? Așa e că alt­ceva s’a pe­trecut 11 Boroș-Sebiș de­cât ceea ce ne a comunicat Agenția Română ? Așa e că de unde la început cuvin­tele M. S­­ se puteau fi interpretate, dedeau loc la controverse, nu mai lasă nici un fel de îndoială în spi­ritul nimănui că ele au veștejit și condamnat purtarea Ungurilor? «Și când asemenea lucruri se pe­trec, n’avem dreptul a­­ zice că Agen­ția Română este uă agenție ungu­rească, sau mai bine evreiască-un­­gurească, dând în­tot­deauna depeși­tedențioase, ascunzând ceea ce este favorabile causei românești și făcănd cor cu agenții alianței israelite pen­tru a presinta situațiunile subt­ră lumină f­ișă, în interes­ul de a com­place acelor cari sunt în bunele ei grații. «Această agenție se depărtează continuă de la singura calitate care-i dă rațiunea de a fi, de la abso­luta imparțialitate.» Ne pare bine că cea ce noi ob­servăm și combatem de multă vreme au recunoscut și cele două­­ fiare principale din capitală. Ea nu numai că nu apără inte­resele române, nu numai că nu dă soirile exacte, nu numai că mare parte din informatiunile ei sunt ten­­dențiose, dar telegramele sunt tra­duse intr’un mod detestabile, sunt scrise intr’un stil care numai ro­­mânesce nu este, cu toate că se nu­­mesce Agenția Română. Trebue să se pun să dela capăt acestei stări de lucruri. Trebue sau să se înființeze: altă Agenție, sau să se strângă tele­­fiarele pentru a im­pune actualei agenții uă altă condu­ită și alți colaboratori, într’adevăr români. Alt­fel nu mai avem informa­­țiuni, ci curat caraghioslâcuri. Actuala Agenție e un cui strein în casa românască. Cuiul în Casă Mai Iote (fiarele din capitală, fără deosebire de partid, s’au ridicat eon­ii a Agenției române pentru modul cum trateza țăra și presa română Cu deosebire acum, cu ocasiunea pri­nții Frantz Ioseff la Boroș-Sebiș. S­­edăm Iase doua din cele mai principale, cari represintă unul par­tidul conservator și altul partidul li­beral. Timpul se esprimă astfel contra agenției așa numită română: «Iarăși avem să ne plîngem de model cum că face serviciul Agen­­ t V ale­g țil ©i Consiliul de miniștrii, in ședința de la 29 August 1893, pe baza avisului consi­liului sanitar superior a încuviințat să se descidă punctul Mihăieni, din jud. Doro­­hoi, pentru călători și mărfuri, unde se va stabili un medic revista sanitară și desinfecție. —o— Cu începere de astă­ fi orele de ser­­viciu in bi­rourile administrațiunei cen­trale a ministerului de finance se fixăză de la 9—12 a. m. și de la 2 lum și 6 p. m. Casa centrală va fi deschisă de la o­­rele 11 a. m — 3 p. m. D. ministru a­­cordă audiențe o dată pe săptămână, Joia de la orele 10—12 a. m. iar d. secretar general in fie­care zi de la orele 10—12 a.­ m. ■ Orele de primire pentru public la di­versele servicii vor fi numai dimineața, iar dupe amiază intrarea particulară in bi­rourile ministerului este cu totul in­terzisă. —6— Ziarele unguresci sosite ori anunță că la finele lunei Septemb­e se va judeca procesul intentat membrilor comitetului partidului național din Sibiu, pentru Me­morandul adresat împăratului. —O— In urma răspunsurilor date de impăra­­tul Franz Iosif, ziarele unguresci anunță că episcopii Mețeanu și Pavel au refuzat de a lua parte la prânzul de gală dat de impărat. Pe de altă parte deputațiu­­nile române ale comitatului Arad și ale comunelor române din Circumscripția Bo­­roșinen, au refuzat să se mai prezinte împăratului. Toți Românii au făcut un gol împreju­rul lui. —6— Guvernul elin a luat următoarea dis­­posițiune: Bastimentele provenind din române situate pe Marea­­ Negru porturile sau pe Dunăre sunt supuse cu începere de­la 25 August (6 Septembre) a. c., la o caran­tină de 16 zile pe care o vor face in lazaretul de la Delos. Această „carantină nu se va aplica va­selor cari vor fi făcut deja o alta intr’un port otoman inainte de a trece Dardane­­lele, și ai căror călători precum și ba­gajele lor vor fi fost bine desinfectate cu etuva. —o— Locurile vacante de bursiere, solvente și semi-solvente, la ș­calele normale de institutoare și in școalele normale de în­vățători, sunt : 1. In școala normală de institutoare din Bucur­esci: 11 locuri de bursiere, 39 de solvente și trei de semi-sol­­vente. 2. In școala normală de institutoare din Iași: 12 locuri de bursiere și 35 de solvente. 3. In școala normală de institutoare din Craiova 10 locuri de bursiere, 3 lo­curi de solvente și 1 de semi-solventă. 4. In școala normală de învățători „Carol I­“ din Bucureșci 19 locuri de bursieri. 5. In școala normală de invățător„ Vasile Lupu“ din Iași: 35 locuri de bur­sieri și 6 de solvenți. 6 In școa­la normală de învățători din Bârlad : 17 locuri de bursieri și 3 de solvenți. 7. In școala normală de învățători din Galați: 26 locuri de bursieri. 8 In școala normală de învățători din Craiova: 30 locuri de bursieri. —6— Duminică 5 Septembre Societatea alba­neză „ürita“ din Bucuresci va serba sfin­țirea stegului ce se va face in biserica sf. George nou. Festivitatea și banchetul se vor ține la vila Băicoianu de la Filaret. Intrarea liberă. —x— Eli s’a făcut deschiderea curților și tri­bunalelor din Capitală cu ceremo­nalul o­­bișnuit. La Curtea de casație, d. procuror de secție C. Economu a ținut discursul de deschidere asupra „Regimului apelor din puntul de vedere al legislațiunii“, la care a răspuns d. prim-președinte O. Schina. Apoi d-l prim-președinte a dat citire nu­melor membrilor cari vor compune cele două secțiuni, in cursul anului judiciar început. Secția I, (1-n­­ Gr. Lahovari, președinte, Sc. Ferechide, Al. Giani, C. Ștefănescu, M. Redescu R. Opreanu, D. Tăcu și G. Petrescu, membrii;

Next