Romănul, ianuarie 1898 (Anul 42, nr. 2-22)
1898-01-03 / nr. 2
ANUL AL 42-LEA No. 2 VOEȘTE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE In tota țara 30 leî pe an —pe 6 luni 15 lei—7 lei 50 bani pe 8 lunî. Pentru preoți și învățătorii sătesciî 20 leî pe an.— In streinătate 40 lei pe an. Animnilin • Pag. IV 50 bani linia munciuri. Pag . 2 ieî nuia. Pag. II 3 lei linia. Scrisorile^ fief rancat« scrcrisä.— Articol’ __________»pp. Illicitte «« ard ____ Fondat în 1857 de C. A. KOSETTI Slaudatele și coresponndențele privitoare la redacție se vor adresa personal d-lui Vintilă Rosti Director : VIM’ILA C, j. KOSETTI Progress întrunirea din Pesta Bismark și Antisemitismul in perspectivă Emoționat de îndrăsneță idee, cu riscul de a o asvârli în vânt, de a se spulbera în mijlocul micilor mizerii cari ne înconjură, propun uitarea a tot ce ne-a învoit în trecut și împăcarea pentru a colabora cu toții spre a grăbi realizarea tuturor necesităților imperios cerute de vreme. De ce nu s’ar face și în noi o schimbare în spre bine, împreună cu schimbările anilor și anotimpurilor, de ce n’am urma și noi evoluțiunea așa cum trebue ea să fie ea ? Perfecțiunea, ținta atât de ideală la care tinde a ajunge orce din univers, perfecțiunea care mai mult decât pentru orce, ejustă numai pentru dmenî, ar trebui ca să fie mai dorită de dimenî și mai înțelesă. Sunt atâtea goluri de umplut, sunt atâtea lacrimi de șters și atâtea bunătăți de făcut, încât o activitate în sensul acesta ar încununa nu numai fapta în sine dar și sufletul celui care a lucrat, ar face de folos atâtea vieți cari adl sunt de nefolos, și ar grăbi apogeul unei lumi, pentru care n’ar mai fi nevoe secole nesfârșite de luptă între bine și rău. O, sunt atâtea de făcut... Lupta de adl, cancanurile și neschinăriile politice mizerabile, micșoreză atât de mult pe om încât el nu -și mai pdte da seamă de acestă micime în mijlocul mizeriilor făcute de el. Și sunt exemple multe, sunt atâția cari ar fi putut aduce mari folose dacă o slăbiciune mizerabilă, nu l-ar fi coprins și luat în vârtejul amețitor al pasiunilor ordinare. Sunt atâția bolnavi de aceștia încât locul îl plin pretutindeni de el, și cei buni nu pot resista în fața lor. Iar acii de ce nu s’ar întâmpla un fenomen care totuș n’ar fi o schimbare nefirescă, ca acel înrăiți să revină la fondul vechi a fi cel lor ? Ar fi imposibil drep sc Anul care a sosit lasă a vedea viitorul, acelaș viitor plin de surprize, realizator, de lucruri noii imposibile și aducător de dureri sfâșietore sau de mulțumiri efemere. Dar în viitor se mai întrezăresce încă ceva, realizarea ideilor mari, egalitatea, umanitatea... cari vor coborâ odată, și odată peste noi, și ce repede s’ar realisa dacă ar fi brațe și minți decise pentru asta... ULTIME TELEGRAME LAurore din Paris publică o scrisore deschisă a lui Zola către d. Felix Faure în care critică procesul Esterhazy. Zola arată neregularitățile și ilegalitățile comise în instrucțiune și în desbatere de către consiliul de resboiu, acasă formal pe locotenentul Colonel Paty de Cean, pe maiorul Ravary și pe generalul Billot de abuzuri și desfide guvernul de al da în judecată. La Cameră d. dr. Mun a interpelat guvernul cu privire la acea scrisaare. D. Méline a răspuns că guvernul a decis să trimită pe d. Zola înaintea justiției. După discursul generalului Billot, al d-lui Jaurès și Cavaignac, Camera exprimă încrederea sa în guvern cu 113 voturi contra 141.* Din Paris se telegrafieză că d. Loubet a fost reales președinte al Senatului. D-niî Magnin, Peytrol și Frank Chauveau vicepreședinți. D. Scheurer-Kestner n’a mai fost reales rămânând în balotagiu. După cât se crede nu’șî va menține candidatura. Colonelul Picquart a fost internat la fortul St. Valerien. Le Temps anunță că comandantul Esterhazy a fost pus în retragere. Ministrul a amânat decisia su privire la cererile de interpelări asupra măsurilor ce se vor lua spre a se pune capăt campanei în favorea ex căpitanului Dreyfus, până după consiliul de miniștri care se va ține Sâmbătă sub preșidenția d-lui Faure." Petersburg 1 (13) ^Ianuarie Impăratul"și , împărăteasa au sosit erî la 12 f ore. M. M. L. L. au primit felicitările corpului diplomatic cu ocasia anului nou. " Țarul a primit demisia ministrului de resbel general Wannowski și l a numit pe generalul Kuropatkin girant al acelui minister. D. Amnitschkoff a fost însărcinat cu interimul direcției ministerului instrucțiunei publice. Budgetul imperiului pe 1898 are un escedent de 14.373.004 ruble asupra cheltuelilor ordinare. Fraga 1 (13) Ianuarie Dieta a început discuția moțiunei Bucquoy privitore la regulamentul limbelor în Bohemia. Oratorii germani au declarat că nu primesc a face parte din comisia propusă pentru examinarea acelei moțiuni. Oratorii Cehi s’au declarat pentru moțiune. Ședința a fost agitată. Urmarea discuției s’a amânat pentru Lunî. Respundând unor interpelări, guvernul condamnă ultimele excese din Praga, și declară că va opri pe viitor orice loviturî s’ar aduce ordine și proprietățe. Guvernul va acorda îndemnisări personelor cari au suferit mai multe pagube. Boia regelui Serbiei „Koelnische Zeitung“ anunță ca regele Alexandru al Serbiei se află greu bolnav și că lumea politică din Belgrad se așteptă în curând la evenimente foarte grave, cari vor produce precari perturbațiuni în situația internațională. După „Koelnische Zeitung“ regele Alexandru a pierdut de astă primăvară 20 de chilograme din greutate.. UN EXEMPL.A1SO BArd întrunirea din Pesta Egyetértés din Budapesta anunță că Dumineca trecută s’a ținut o conferință intimă in capitala ungurească între fruntașii celor 9 trei naționalități aliate. La acestă conferință au participat d-nii Coroianu din partea comitetului național din Sibiu, Dr. Ștefanovici, Mudron si Vanovici din partea slovacilor și Dr. Gavrila din partea radicalilor sârbi. Conferința a decis, — după diarul unguresc, —ca comitetul celor trei naționalități să redacteze un manifest în contra șovinismului unguresc. Presa Bulgara Diarul turc Ihtifac, care apare în Sofia și primeșce o subvenție de la guvernul bulgar, vorbește despre pretinsă maltratare pe care o ar fi suferit-o populațiunea turcescă din Babadag, de la garnizona română. Ihtifac arată că 6 soldați români -după c-s-4 să ia chiar o cazarmă vre-o 50 de turci, i-au maltratat în mod barba!”. Diarul guvernului bulgar, relatând aceste fapte, exclamă : — „Umanitatea ce o arată Bulgaria, față cu supușii turci, nu o are nici pe sfert România !“ Bismarck și antisemitismul Un om politic distins, care a avut ocazia de a se întâlni la aceiași masă cu principele de Bismark, cu prilegiul prezenții acestuia la Kissingen, publică în „Neue Freie Presse“ din 4 Ianuarie a. c. urmatorele opinii exprimate de fostul cancelar al Germaniei, într’o discuțiune asupra agitațiunilor antisemite și o chestiune evreescă în general . Principele Bismark făcu la în pat numai câteva observațiuni indicând că niciodată n’a putut suferi agitațiunile preotului Stöcker. Un domn care se afla la aceiași masă intimă, nemulțumit cu obiecțiunile cancelarului, îî ripostă că reü a făcut că n’a pus în aplicare resoluțiunile presentate de partidul antisemit german pe timpul când se afla la putere. Bismarck îî răspunse : Eu privesc contopirea elementului israelit cu cel german ca forte folositor. Evreii posedă într’înșiș câte ceva, ce nouă ne lipsesce; ;eî sunt aceia cari dau populației și în special celei din orașe mari ceva spumegător, un impuls și o mișcare care de altfel ar lipsi și n’ar exista dacă dînșii n’ar fi aceia cari ar da acest impuls. Și exceptînd chiar invocările de dreptate, simț human ș. a„ nu găsesc calea pe care s’ar putea realisa chiar numai în parte măsurile antisemite cu un folos dre care. „Dacă întrebi pe antisemiți în ce mod doresc să se resolve chestia israelită, eî întocmai ca și social-democrații nu sunt în stare a’țî arăta o cale practică și posibilă. Rețetele lor nu se pot aplica într’un Stat bine organisat. Ce măsuri s’ar putea lua ? Măsurile cari ne ar reami fi noptea Sf. Bartolomeu sau spețele siciliene, chiar antisemoțiî le-ar respinge. Să-l expulzăm nu putem, căci am ruina situațiunea nostră economică. Depășândul din funcțiunile statului f precum din magistratură ș. a nu risca ca pătura lor cea mai^ntdigentă să se dedea de asemenea comerciului, care mai totul e află deja adî în mâinele lor și ne am creia un zeu și mai mare. Principele demonstră apoi că agitațiunile contra Evreilor nu sunt indreptate contra religiei sau fasei lor, ci sunt urmări economice. Evreii, și aceasta este un lucru cert, sunt superiori tuturor poporelor în ce privesce mânuirea și agonisirea banului. Acestă superioritate depinde de însușiri speciale ale neamului lor, contra cărora n’ave n mijloce de a ne opune. Evreii sunt înzestrați cu o pricepere și un talent natural, pe care-l aplică cu o maestrie în tote afacerile lor ; până nu ajung la o avere care să le-o permită, ei nu fac lux și se mulțumesc cu oricât au, făcând economiile cele mai mari. Evrei în afacerile sale comerciante îndrăsneț și riscă când e vorba a profita de vre-un avantagiu ; aceasta 1 pune mai presus față cu concurentul său de r t creștin. Tote acestea ’1 aduc"în capul comerciului orî cai"i Stat și contra lor nu există ri jldce legale spre a neo-Bl Antisemiții n’au putut adî nici un miloc eficace care să paraliseze avansul câștigat de Evrei asupra națiunei în mijlocul cărora trăesc. Orice mijloce s’ar propune, ele ar fi inaplicabile și nu s’ar găsi nici un guvern care să’l aplice cu succes. Ar fi și dăunător intereselor statului a lovi în Evrei, opunându-li-se la agonisirea de averi și afaceri, căci atunci am lovi în desvoltarea economică-națională. Nu trebue însă să ne de evrei lăsându-i să ni se suie în cap sau să depindem într’un mod fiinanciar de ei, cum se găsesc în realitate unele State. In legăturile mele, în calitate de ministru, cu înaltă finanță, totdauna am căutat ca ea să fie partea indatoritore și nici decum pertona mea. La sfârșitul conversațiunei principele Bismark resumază astfel ideile sale : — «Evreii sunt folositori statului și n’am proceda corect, ba am comite o greșală dacă i am nelinștiți cu deosebire. Evreul bogat este un «contribuabil sigur al tesatului statului și un bun cetățean». In ce privește relațiunile sale personale ex-cancelarul gerne relatează următorele : Drept vorbind, Evreii au fost nerecunoscători față de mine-Nici un bărbat de stat n’a contribuit atât la emanciparea lor cât mine, cu tote acestea am fost totdeauna atacat Într’un mod oribil de diaristica liberală și radicală care se află în mâinile lor. Dar nu o privesc acesta atât de tragic ; căci proprietarii acelor gazete se credeau datori, față de credința lor politică, fie liberală sau radicală, de a ataca totdeauna modul meu opus de a vedea și a guverna, uitând pentru moment că ei sunt Evrei și cât ’mi datoresc mie personal.. Pe de altă parte am avut însă ocasiunea de‘a-’i admira în recunoștința și realitatea lor. Pe moșia mea aveam și eu, ca fiecare propriertar, pe Evreul meu de afaceri. Acesta din urmă, dând într’o bună dimineță faliment, se preseată la mine rugându-mă să nu presint contul ce-mi datora, căc astfel îl voi scăpa de pedepsă. Promisei Evreului meu acesta și câțiva ani în urmă starea sa îmbunătățindu-se, fără a-l provoca, el ’mi plătea din SAMBATA 3 (15) Ianuarie 1898 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IM STREINATA1E anunciuri!« se primesc lu PARIS d nu Lorette rue Gaumartiu 6 1.-Havas 3 place de la Bours«. Iones 31 bis rue Faub Mjntinarte.—Adana 37 rue de Va.•ennes. IN GERMANIA la d-nu Rudolf Mc3se. Bérűn, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Ber:a) și d-nu H. L. Double Frankfort. ZÜRICH Rudolf Mosse. La GENEVA ; la Hasseostein & Vogler. AUSTRIA: Viena, Rudolf Mosse I. Seilerstatte—Dukes, Wol’zeile 6—8 Viena. Redacția și Administrația jfa? Strada Stnvrojmieos No. G Bucure^ Chitanțele emise în numele ziarului Romnânid, spre a fi valabile, vor purta scruitura d-lui Y. Knsett, când în când câte o parte din ceea ce ’mî datorea, până când într’o di, mutându-mă din acea împrejurime i-am dăruit restul. Explozia de la Velnița Bălteni Citim în Evenimentul „ La velnița statului de la Bâlteni din apropierea Țigănașilor, erî s’a întîmplat o nenorocirea care s’a petrecut în următorele împrejurări. —Pe când locomobila velniței funcționa pentru prefacerea spirtului, la un moment dat o detunătură puternică se audi și tóte aparatelele care puneau în mișcare diferitele motore se opriră. Toți funcționarii velniței și locuitorii care venise pentru cumpărarea spirtului dădură navală în velniță spre a vedea ce este. Cazanul locomobilei spărgînduse totă cantitatea de de vapori aflătorii în cazan emte în cantitate mare în cît întunecase cu totul vederea .Trei lucrători și a nume Lupu Leiter, Lipa Leiter și Mihail Baica cari erau în apropierea cazanului în momentul cînd a făcut explodia, zăceau lungiți la pămînt fără simțire. Șeful perceptor al velniței pentru a putea observa desastrul exprosiei, de pe ordine și se deschise toste ușile și ferestrele e și aburii în urma pentru a cărora putu vedea pe cei 3 nenorociți lucrători, fripți de vapori, cari se luptau cu mortea. Victimele au fost puse în trăsuri și transportate în grabă în Iași. Lupu și Lipa Lefter au fost internați în spitalul evreesc, iar Mihai Baica în spitalul sft. Spiridon. Autoritățile administrative de acolo, au sesizat în grabă sub prefectura din Țigănași, care a și început a face o anchetă spre a constata causa exprosiei. Sinuciderea din Craiova Ne soseșce din Craiova știrea că unul dintre comercianții din acel oraș, d. Costică Popescu din strada Salvatorul No. 20 s’a otrăvit și a murit. Iată împrejurările în care s’a întîmplat acesta sinucidere ciudată : Trei țigani, Florea Bucur, Stan Preda, și Marin Stan presentîndu-se la comerciantul Popescu i-au făgăduit că î pot face dintr’un napoleon de aur două napoleoni, comerciantul s’a încrezut în eî și le-a dat vre-o sută dece napoleoni. Țiganii au profitat de un moment în care d. C. Popescu lisea din prăvălie și au fugit cu banii. Comerciantul, rămas fără bani n’a găsit altă soluție decât otrăvirea. Două hoți au fost prinși, iar al treilea, Plorea Bucur, este urmărit de poliția Craioveană. Ultime Informații Institutul Meteorologic Bicnregel 2 Ianuarie 12 ore lua înălțimea Barometrică la 00 769 9 Temperatura aerului 3.2 Vântul tare de la NE. Starea cerului f. noros Temperatura Max de erî—6 ° Minim de stâlp.—1 ° Temperatura a variat la noi intra — flo și_ 4 Erî timp frumos, sera și noptea închis. Puțin îngheț a fost numai în Muntenia și la Păncescu Dragomirescu în Moldova Timpul pretutindeni călduros și maî ales peste Olt unde termometrul a ajuns pînă la X b grade. In Moldova a plouat și a nins în timpul nopței. Astăzî a plouat sau nins în Muntenia, pînă la Ilfov. La Bucuresci a fost picături de plóc. Vînt forte tare în multe localități din Moldova și la mare. Baraserul care este forte ridicat, & mai crescut de erî în Moldova cu 3 milimetri, iarjsi Muntenia s’a coborît în mijlociu cu un milimetru. Astăzî timp înschis și cald. Către amiază vent tare de la NE și picături de plóc. Barometrul cresce. X Erî agenții poliției comunale au confiscat două căruțe cu pâini cari au fost găsite ca având greutate de 800 grame în loc de un chilogram. Un mare număr de învățători din județele Dolj și Romanațîi a luat laudabila inițiativă de a deschide cursurile adulți pentru sătenii cari nu știu de fel a citi și scrie. X Ar ji dimineță s’a ținut la ministerul de interne un consiliu de miniștri sub preșidenția d-lui Dimitrie Sturdza. In urma evaluărilor făcute de către expertul însărcinat cu verificarea pagubelor pricinuite diferitelor prăvălii de către devastatorii de la 23 Noembre, guvernul a plătit până acum suma de 28.000 lei drept despăgubiri. Din aceste 28,000, negustorii români au primit 23000, iar streinii vre-o 25,000 lei. X Comisiunile pentru prefacerile dărilor statului din Ianuarie 1898 au început a funcționa. O nouă bandă de hoți, compusă din dezertori ruși, s’arătat în județul Covurlui, în împrejurimile tîrgușorului Oancea, situat pe malul Prutului In ajunul Crăciunului, acestă bandă a atacat pe dupî călători, luîndu-le mai multe lucruri și bani, în sumă de peste 800 lei. Consiliul comunal din Constanța a adoptat, în principiu, propunerea ce i s’a făcut, de a construi un dig de apărare malurilor orașului în contra valurilor cari le surpă. X D. maior Musteață comandantul jandarmilor călări din Capitală a fost avansat pe diua de Ieri la gradul de locotenet colonel și va fi numit comandantul unui regiment de cavalerie. X D. căpitan Socec, a fost avansat la gradul de maior și a fost numit comandant al jandarmilor călări in locul d-lui Musteață. De la Vercioi’ova până la Hârșova Dunărea e liberă de ghețuri. La Hârșova ghețurile oprite. La Curgă Ialomița și Brăila curg subțiri. La Macin ghețurile oprite pe canal. De la Galați la Chilia Veche ghețurile oprite. La Sulina portul liber de ghețuri. Apa crește de la Verciorova până la Giurgiu între 5 și 24 kilom. De la Giurgiu până la gurile Dunărei apa scade între 5 și 14 kilom.