Romănul, ianuarie 1898 (Anul 42, nr. 2-22)

1898-01-03 / nr. 2

ANUL AL 42-LEA No. 2 VOEȘTE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE In tota țara 30 leî pe an —pe 6 luni 15 lei—7 lei 50 bani pe 8 lunî. Pentru preoți și învățătorii sătesciî 20 leî pe an.— In streinătate 40 lei pe an. Animnilin • Pag. IV 50 bani linia m­unciuri. Pag . 2 ieî nuia. Pag. II 3 lei linia. Scrisorile^ fief ran­cat« sc­rcrisä.— Articol­’ __________»pp. Illicit­te «« ard ____ Fondat în 1857 de C. A. KO­SETTI Slaudatele și coresponndențele privitoare la redacție se vor a­­dresa personal d-lui Vintilă Ros­­ti Director : VIM’ILA C, j. K­OSETTI Progress întrunirea din Pesta Bismark și Antisemitismul in perspectivă Emoționat de îndrăsneță idee, cu riscul de a o as­­vârli în vânt, de a se spul­bera în mijlocul micilor mi­zerii cari ne înconjură, pro­pun uitarea a tot ce ne-a învoit în trecut și împăca­rea pentru a colabora cu toții spre a grăbi realizarea tuturor necesităților imperi­os cerute de vreme. De ce nu s’ar face și în­­ noi o schimbare în spre bine, împreună cu schimbă­rile anilor și anotimpurilor, de ce n’am urma și noi evo­­luțiunea așa cum trebue ea să fie ea ? Perfecțiunea, țin­ta atât de ideală la care tinde a ajunge or­ce din univers, perfecțiunea care mai mult de­cât pentru or­ce, ejustă numai pentru dm­enî, ar trebui ca să fie­ mai dorită de dimenî și mai înțelesă. Sunt atâtea goluri de umplut, sunt atâtea lacrimi de șters și atâtea bunătăți de făcut, în­cât o activitate în sensul acesta ar încunu­na nu numai fapta în sine dar și sufletul celui care a lucrat, ar face­­ de folos a­­tâtea vieți cari adl sunt de nefolos, și ar grăbi apoge­ul unei lumi, pentru care n’ar mai fi nevoe secole nesfârșite de luptă între bi­ne și rău. O, sunt atâtea de făcut... Lupta de adl, cancanurile și neschinăriile politice mi­zerabile, micșoreză atât de mult pe om în­cât el nu -și mai pdte da seamă de acestă micime în mijlo­cul mizeriilor făcute de el. Și sunt exemple multe, sunt atâția cari ar fi putut adu­ce mari folose dacă o slă­biciune mizerabilă, nu l-ar fi coprins și luat în vârtejul amețitor al pasiunilor ordi­nare. Sunt atâția bolnavi de aceștia în­cât locul îl­­ plin pretutindeni de el, și­­ cei buni nu pot resista în fața lor. Iar acii de ce nu s’ar în­tâmpla un fenomen care totuș n’ar fi o schimbare nefirescă, ca acel înrăiți să revină la fondul vechi a fi cel lor ? Ar fi imposibil dre­p sc Anul care a sosit lasă a vedea viitorul, acelaș viitor plin de surprize, rea­lizator, de lucruri noii im­posibile și aducător de du­reri sfâșietore sau de mul­țumiri efemere. Dar în viitor se mai întrezăresce încă ceva, rea­­lizarea­ ideilor mari, ega­litatea, umanitatea... cari vor coborâ oda­tă, și odată peste noi, și ce repede s’ar realisa dacă ar fi brațe și minți decise pentru asta... ULTIME TELEGRAME LAurore din Paris publică o scrisore deschisă a lui Zola că­tre d. Felix Faure în care cri­tică procesul Esterhazy. Zola arată neregularitățile și i­­legalitățile comise în instrucțiune și în desbatere de către consi­liul de resboiu, acasă formal pe locotenentul Colonel Paty de Cean, pe maiorul Ravary și pe generalul Billot de abuzuri și desfide guvernul de al da în judecată. La Cameră d. dr. Mun a in­terpelat guvernul cu privire la acea scrisaare. D. Méline a răspuns că gu­vernul a decis să trimită pe d. Zola înaintea justiției. După discursul generalului Billot, al d-lui Jaurès și Cavai­gnac, Camera exprimă încrede­rea sa în guvern cu 113 voturi contra 141.* Din Paris se telegrafieză că d. Loubet a fost reales preșe­dinte al Senatului. D-niî Magn­­in, Peytrol­ și Frank Chauveau vice­președinți. D. Scheurer-Kestner n’a mai fost reales rămânând în balota­­giu. După cât se crede nu’șî va menține candidatura. Colonelul Picquart a fost in­ternat la fortul St. Valerien. Le Temps anunță că coman­dantul Esterhazy a fost pus în retragere. Ministrul a amânat decisia su privire la cererile­ de­ inter­pelări asupra măsurilor ce se vor lua spre a se pune capăt campanei în favorea ex căpita­nului Dreyfus, până după con­siliul de miniștri care se va ține Sâmbătă sub preșidenția d-lui Faure." Petersburg 1 (13) ^Ianuarie Impăratul"și , împărăteasa au sosit erî la 12 f ore. M. M. L. L. au primit felicitările corpului diplomatic cu ocasia anului nou. " Țarul a primit demisia minis­trului de resbel general Wan­­nowski și l a numit pe generalul Kuropatkin girant al acelui mi­nister. D. Amnitschkoff a fost însăr­cinat cu interimul direcției mi­nisterului instrucțiunei publice. Budgetul imperiului pe 1898 are un escedent de 14.373.004 ruble asupra cheltuelilor ordi­nare. Fraga 1 (13) Ianuarie Dieta a început discuția mo­țiunei Bucquoy privitore la re­gulamentul limbelor în Bohe­mia. Oratorii germani au declarat că nu primesc a face parte din comisia propusă pentru examina­rea acelei moțiuni. Oratorii Cehi s’au declarat pentru moțiune. Ședința a fost agitată. Urmarea discuției s’a amânat pentru Lunî. Respundând unor interpelări, guvernul condamnă ultimele excese din Praga, și declară că va opri pe viitor ori­ce lovi­turî s’ar aduce ordine­ și pro­­prietățe­. Guvernul va acorda îndemnisări personelor cari au suferit mai multe pagube. Boia regelui Serbiei „Koelnische Zeitung“ a­­nunță ca regele Alexandru al Serbiei se află greu bol­nav și că lumea politică din Belgrad se așteptă în curând la evenimente foarte grave, cari vor produce pre­cari perturbațiuni în si­tuația internațională. După „Koelnische Zeitung“ regele Alexandru a pierdut de astă primă­vară 20 de chilograme din greutate.. UN EXEMPL.A1SO BArd­ întrunirea din Pesta Egyetértés din Budapesta anunță că Dumineca tre­cută s’a ținut o conferință intimă in capitala ungu­­rească între fruntașii celor 9 trei naționalități aliate. La acestă conferință au participat d-nii Coroianu din partea comitetului na­țional din Sibiu, Dr. Ștefa­­novici, Mudron si Vanovici din partea slovacilor și Dr. Gavrila din partea radica­lilor sârbi. Conferința a decis, — după diarul unguresc, —ca comi­tetul celor trei naționalități să redacteze un manifest în contra șovinismului ungu­resc. Presa Bulgara Diarul turc Ihtifac, care apare în Sofia și primeșce o subvenție de la guvernul bulgar, vorbește despre pretinsă maltratare pe care o ar fi suferit-o populațiunea turcescă din Babadag, de la garnizona română. Ihtifac arată că 6 soldați români -după­ c-s-4 să ia chiar o cazarmă vre-o 50 de turci, i-au maltratat în mod bar­ba!”. Diarul guvernului bulgar, relatând aceste fapte, ex­clamă : — „Umanitatea ce o a­­rată Bulgaria, față cu su­pușii turci, nu o are nici pe sfert România !“ Bismarck și antisemiti­smul Un om politic distins, care a avut ocazia de a se întâlni la aceiași masă cu principele de Bismark, cu prilegiul prezenții acestuia la Kissingen, publică în „Neue Freie Presse“ din 4 Ianuarie a. c. urmatorele opinii exprimate de fostul cancelar al Germaniei, într’o discuțiune asu­pra agitațiunilor antisemite și o chestiune­ evreescă în general . Principele Bismark făcu la în pat numai câte­va observațiuni indicând că nici­odată n’a putut suferi agitațiunile preotului Stö­cker. Un domn care se afla la aceiași masă intimă, nemulțumit cu obiecțiunile cancelarului, îî ripostă că reü a făcut că n’a pus în aplicare resoluțiunile pre­­sentate de partidul antisemit german pe timpul când se afla la putere. Bismarck îî răspunse : Eu privesc contopirea ele­mentului israelit cu cel ger­man ca forte folositor. Evreii posedă într’înșiș câte ceva, ce nouă ne lipsesce; ;eî sunt ace­ia cari dau populației și în spe­cial celei din orașe mari ceva spumegător, un impuls și o miș­care care de alt­fel ar lipsi și n’ar exista dacă dînșii n’ar fi aceia cari ar da acest impuls. Și exceptînd chiar invocările de dreptate, simț human ș. a„ nu găsesc calea pe care s’ar putea realisa chiar numai în parte măsurile antisemite cu un folos dre­ care. „Dacă întrebi pe antisemiți în ce mod doresc să se resolve chestia israelită, eî în­tocmai ca și social-democrații nu sunt în stare a’țî arăta o cale prac­tică și posibilă. Rețetele lor nu se pot aplica într’un Stat bine organisat. Ce măsuri s’ar putea lua ? Măsurile cari ne ar re­ami f­i­ noptea Sf. Bartolomeu sau­­ spețele siciliene, chiar an­tisemoțiî le-ar respinge. Să-l ex­pulzăm nu putem, căci am ruina situațiunea nostră economică. Depășându­l din funcțiunile sta­­tului­ f precum din magistratură ș. a­ nu risca ca pătura lor cea mai^ntdigentă să se dedea de asemenea comerciului, care mai totul e află deja adî în mâinele lor și ne am creia un zeu și mai mare. Principele demonstră apoi că­ agitațiunile contra Evreilor nu sun­t indreptate contra religiei sau fa­sei lor, ci sunt urmări economice. Evreii, și aceasta este un lucru cert, sunt supe­riori tuturor poporelor în ce privesce mânuirea și agonisirea banului. Acestă superioritate depinde de însușiri speciale ale neamului lor, contra cărora n’ave n mijloce de a ne opune. Evreii sunt înzestrați cu o pricepere și un talent natural, pe care-l aplică cu o maestrie în tote afacerile lor ; până nu ajung la o avere care să le-o permită, ei nu fac lux și se mulțumesc cu ori­cât au, fă­când economiile cele mai mari. Evre­i în afacerile sale comer­ciante îndrăsneț și riscă când e vorba a profita de vre-un a­­vantagiu ; aceasta­­ 1 pune mai presus față cu concurentul său de r t creștin. Tote acestea ’1 aduc"în capul comerciului orî cai"­i Stat și contra lor nu exis­­tă ri­ jldce legale spre a ne­o-Bl Antisemiții n’au putut adî nici un mi­­loc eficace care să paraliseze avansul câștigat de Evrei asu­pra națiunei în mijlocul cărora trăesc. Ori­ce mijloce s’ar pro­pune, ele ar fi inaplicabile și nu s’ar găsi nici un guvern care să’l aplice cu succes. Ar fi și dăunător intereselor statului a lovi în Evrei, opunându-li-se la agonisirea de averi și afaceri, căci atunci am lovi în desvolta­­rea economică-națională. Nu trebue însă să ne de ev­rei lăsându-i să ni se suie în cap sau să depindem într’un mod fiinanciar de ei, cum se găsesc în realitate unele State. In legăturile mele, în calitate de ministru, cu înaltă finanță, tot­dauna am căutat ca ea să fie partea indatoritore și nici de­cum pertona mea. La sfârșitul conversațiunei principele Bismark resumază ast­fel ideile sale : — «Evreii sunt folositori sta­tului și n’am proceda corect, ba am comite o greșală dacă i am nelinștiți cu deosebire. Evreul bogat­ este un «contribuabil si­gur al tesatului statului și un bun cetățean». In ce privește relațiunile sale personale­­ ex-cancelarul ger­ne relatează următorele : Drept vorbind, Evreii au fost nerecunoscători față de mine-Nici un bărbat de stat n’a contribuit atât la emanciparea lor cât mine, cu tote acestea am fost tot­deauna atacat Într’un mod oribil de diaristica liberală și radicală care se află în mâi­nile lor. Dar nu o privesc acesta atât de tragic ; căci proprietarii a­celor gazete se credeau datori, față de credința lor politică, fie liberală sau radicală, de a ataca tot­deauna modul meu opus de a vedea și a guverna, uitând pentru moment că ei sunt Evrei și cât ’mi datoresc mie personal.. Pe de altă parte am avut însă ocasiunea de‘a-’i admira în recunoștința și realitatea lor. Pe moșia mea aveam și eu, ca fie­care propriertar, pe Evreul meu de afaceri. Acesta din urmă, dând într’o bună dimineță faliment, se pre­­seată la mine rugându-mă să nu presint contul ce-mi datora, căc­ ast­fel îl voi scăpa de pe­­depsă. Promisei Evreului meu acesta și câți­va ani în urmă starea sa îmbunătățindu-se, fără a-l provoca, el ’mi plătea din SAMBATA 3 (15) Ianuarie 1898 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IM STREINATA1E anunciuri!« se pri­mesc lu PARIS d nu Lorette rue Gaumartiu 6 1.-Havas 3 place de la Bours«. Iones 31 bis rue Faub Mjntinarte.—Adana 37 rue de Va­­.•ennes. IN GERMANIA la d-nu Rudolf Mc3se. Bér­űn, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Ber­­:a) și d-nu H. L. Double Frankfort. ZÜRICH Rudolf Mosse. La GENEVA ; la Hasseostein & Vogler. AUSTRIA: Viena, Rudolf Mosse I. Seiler­statte—Dukes, Wol’zeile 6—8 Viena. Redacția și Administrația jfa? Strada Stnvrojmieos No. G Bucure^ Chitanțele emise în numele ziarului Romnânid, spre a fi valabile, vor purta scrui­tura d-lui Y. Knsett­, când în când câte o parte din ceea ce ’mî datorea, până când într’o di, mutându-mă din acea împrejurime i-am dăruit restul. Explozia de la­­ Velnița Bălteni Citim în Evenimentul „ La velnița statului de la Bâlteni din apropierea Ți­­gănașilor, erî s’a întîmplat o nenorocirea care s’a­ pet­­recut în următorele împreju­rări. —Pe când locomobila vel­­niței funcționa pentru prefa­cerea spirtului, la un mo­ment dat o detunătură pu­ternică se audi și tóte apa­­ratelele care puneau în miș­care diferitele motore se opriră. Toți funcționarii velniței și locuitorii care venise pen­tru cumpărarea spirtului dă­dură navală în velniță spre a vedea ce este. Cazanul locomobilei spăr­­gîndu­se totă cantitatea de de vapori aflătorii în cazan emt­e în cantitate mare în­­ cît întunecase cu totul ve­derea .Trei lucrători și a­­ nume Lupu Leiter, Lipa Leiter și Mihail Baica cari erau în apropierea cazanu­lui în momentul cînd a fă­cut explodia, zăceau lun­giți la pămînt fără simțire. Șeful perceptor al velni­ței pentru a putea observa desastrul exprosiei, de pe or­dine și se deschise toste u­­­­șile și ferestrele e și aburii în urma pentru a cărora putu vedea pe cei 3 neno­rociți lucrători, fripți de vapori, cari se luptau cu mortea. Victimele au fost puse în trăsuri și transportate în grabă în Iași. Lupu și Lipa Lefter au fost internați în spitalul evreesc, iar Mihai Baica în spitalul sft. Spiri­don. Autoritățile administrative de acolo, au sesizat în grabă sub­ prefectura din Țigănași, care a și început a face o anchetă spre a constata causa exprosiei. Sinuciderea din Craiova Ne soseșce din Craiova știrea că unul dintre comercianții din acel oraș, d. Costică Popescu din strada Salvatorul No. 20 s’a otrăvit și a murit. Iată împrejurările în care s’a întîmplat acesta sinucidere ciu­dată : Trei țigani, Florea Bucur, Stan Preda, și Marin Stan pre­­sentîndu-se la comerciantul Po­pescu i-au făgăduit că­ î pot face dintr’un napoleon de aur două napoleoni, comerciantul s’a încrezut în eî și le-a dat vre-o sută dece napoleoni. Țiganii au profitat de un mo­ment în care d. C. Popescu li­­­­sea din prăvălie și au fugit cu banii. Comerciantul, rămas fără bani n’a găsit altă soluție de­cât o­trăvirea. Două hoți au fost prinși, iar al treilea, Plorea Bucur, este urmărit de poliția Craioveană. Ultime Informații Institutul Meteorologic B­icnregel 2 Ianuar­ie 12 ore­­ lu­a înălțimea Barometrică la 00 769 9 Temperatura aerului 3.2 Vântul tare de la NE. Starea cerului f. noros Temperatura Max de erî—6 °­­ Minim de­­ stâ­lp.—1 ° Temperatura a variat la noi intra — flo și_ 4 Erî timp frumos, sera și nop­­tea închis. Puțin îngheț a fost numai în Muntenia și la Păn­­cescu Dragomirescu în Moldova Timpul pretutindeni călduros și m­aî ales peste Olt unde termo­metrul a ajuns pînă la X b grade. In Moldova a plouat și a nins în timpul nopței. Astă­zî a plouat sau nins în Muntenia, pînă la Ilfov. La Bucuresci a fost picături de plóc. Vînt forte tare în multe localități din Moldova și la mare. Barase­­­rul care este forte ridicat, & mai crescut de erî în Moldova cu 3 milimetri, iarjs­i Muntenia s’a coborît în mijlociu cu un mili­metru. Astăzî timp înschis și cald. Către amiază vent tare de la NE și picături de plóc. Baro­metrul cresce. X Erî agenții poliției comu­nale au confiscat două căruțe cu pâini cari au fost găsite ca având greutate de 800 grame în loc de un chilogram.­­ Un mare număr­ de învățători din județele Dolj și Romanațî­i a luat laudabila inițiativă de a deschide cursuri­le adulți pen­tru sătenii cari nu știu de fel a citi și scrie. X Ar ji dimineță s’a ținut la ministerul de interne un consi­liu de miniștri sub preșidenția d-lui Dimitrie Sturdza.­­ In urma evaluărilor făcute de către expertul însărcinat cu verificarea pagubelor pricinuite diferitelor prăvălii de către de­vastatorii de la 23 Noembre, gu­vernul a plătit până acum suma de 28.000 lei drept despăgubiri. Din aceste 28,000, negustorii ro­mâni au primit 2­3000, iar streinii vre-o 25,000 lei. X Comisiunile pentru prefa­cerile dărilor statului din Ianu­arie 1898 au început a funcționa.­­ O nouă bandă de hoți, com­pusă­­ din dezertori ruși, s’a­rătat în județul Covurlui, în împrejurimile t­îrgușorului Oan­­cea, situat pe malul Prutului In ajunul Crăciunului, aces­tă bandă a atacat pe dupî că­lători, luîndu-le mai multe lu­cruri și bani, în sumă de pes­te 800 lei­. Consiliul comunal din Con­stanța a adoptat, în principiu, propunerea ce i s’a făcut, de a construi un dig de apărare ma­lurilor orașului în contra valu­rilor cari le surpă. X D. maior Musteață coman­dantul jandarmilor călări din Ca­pitală a fost avansat pe diua de Ieri la gradul de locotenet co­lonel și va fi numit comandan­tul unui regiment de cavalerie. X D. căpitan Socec, a fost avansat la gradul de maior și­ a fost numit comandant al jan­darmilor călări in locul d-lui Musteață.­­ De la Vercioi’ova până la Hârșova Dunărea e liberă de ghețuri. La Hârșova ghe­țurile oprite. La Curgă Ia­lomița și Brăila curg sub­țiri. La Macin ghețurile o­­prite pe canal. De la Galați la Chilia Veche ghețurile oprite. La Sulina portul liber de ghețuri. Apa crește de la Verciorova până la Giur­giu între 5 și 24 kilom. De la Giurgiu până la gurile Dunărei apa scade între 5 și 14 kilom.

Next