Romănul, ianuarie 1898 (Anul 42, nr. 2-22)

1898-01-14 / nr. 9

exceptând China bine­înțe­les, vor fi adoptat limba rusescă. Cea engleză va fi vorbită exclusiv în Marea Britanie, natural, în Austra­lia, în Africa și în America. Limba chineză va fi vorbi­tă în China și în tote ar­­h­ipelagurile Oceaniei. Actualmente sunt 860 de limbi absolut deosibite : 89 europene, 114 africane, 123 asiatice, 117 oceaniene și 417 americane. Numai în imperiul rus sunt peste 60! . Un foc care arde de 1260 de ani.­ Se pare că în Indii se află mai multe focuri numite sacre, cari ard de veacuri, întreținute cu el­a­­vie de către locuitori, în a­­mintirea unor tradițiuni re­ligiose sau răsboinice. Cel mai vechi­ din aces­te focuri sacre a fost aprins acum două­spre­zece vea­curi de către Părți, în mo­mentul când au emigrat din Persia, și el se află în mij­locul comunei Dodwada, lângă Bulsar. In toți anii, spre epoca acesta a anului, mii­ de Părți se duc în pelerinaj la focul din Oodwada. Fie­care dintre ei trebue să arunce în foc o bucată de lemn de santal sau câte­va așchii. In cursul anului, locuito­rii din comună întrețin el focul sacru, aruncând de cinci ori pe zi în el plante aromatice. Și de 1240 de ani arde acest foc fără să se fi stins vre-o dată.. * Rețeua telegrafică din lumea întrigă este de 1062700 mile engleze (o milă e ceva mai mare ca 1­/2 kl.), din care 545600 în America, 380700 în Europa, 67400 în Asia, 21500 în Africa și 47500 în Australia. Statele­ Unite din America au o rețea mai mare de­cât ori­care altă țară 1 403000 mile), apoi vine Rusia, Germania, Fran­ța, Austro-Ungaria, Indiile, Mexico, Anglia, Canada, I­­talia Turcia, Argentina, Spania și Chile, curată și limpede, uscăm căr­bunii și pe urmă îî pisăm bine până ce-o reducem în praf cu totul mărunt. Acest praf îl trecem din nou prin o sită măruntă și separăm partea cea mai fină, singură care póte fi întrebuințată ; • iar cea­l­altă se pune la o parte pentru a se pisa încă odată. E forte important a nu între­buința de­cât praful cu totul fin, căci puterea de decolorare a acestui cărbune se măresce cu gradul de fineță. Acest praf se pune apoi în vasul cu vin și se amestecă bine mai de multe ori pe zi, în curs de 3—4 zile, pentru a da căr­bunelui timpul necesar ca să absorbă colarea. Cantitatea de­­ praf de între­buințat, precum și timpul ne­cesar pentru a obține o deco­lorare complectă, variază după tăria colorei. Câte­odată nece­sar chiar a face 2 tratamente. Pentru a înlătura acest din urmă inconvenient și a cunosce cantitatea de cărbune necesară, e bine să se facă mai înâî câ­te­va încercări cu o mică can­titate de vin. Pentru acest sfâr­șit se ia 4—5 litrii de vin, se­parat câte un litru, apoi se pune de ex . în un litru 5 grame praf de cărbune (500 gr. la un hec­tolitru), în al 2-lea litru se pun 10 gr., în al 3-lea 15 gr. și în al 4-lea 20 gr. Se astupă sticle­le și apoi se bat bine de mai multe ori pe zi în curs de 3—4 zile, cum am spus mai sus. Prin un examen al acestor să pote determina cantitatea de cărbune necesar. Când­­ vinul e decolorat, se trage într-un vas bine afumat cu puciosá. După acesta adău­­găm 20—30 gr. acid Jiartric de hectolitru, care dă vinului gus­tul bun. Câte­odată chiar după acest adaos se creeșce ușor. Pentru a ușura operațiunea și pentru a asigura un resultat mai bun, D­l L. Joué a combi­nat împreună tote produsele de mai­ j sus.­­ Iată o combinație. . Cărbune în praf forte mărunt . . . 900 grame Bisulfit de sodă................... Tote aceste substanțe se a­­mestecă mai întâiu împreună, apoi totul e pus în vasul cu vin și amestecat după cum am mai spus. Materiile le putem mai întâiă amesteca numai în câte­va litri de vin, și apoi tur­năm aceste materii în vas. Dacă se întrebuințază gelati­na în loc de caseină la elevt, atunci gelatina se disolvă mai întâi­ în puțină apă căldicică, pentru acest sfârșit se pune ge­latina într’un vas mic, punem în el puțină apă și apoi îl pu­nem la foc, pavând grije să a­­mestecăm bine până ce se disol­vă tota gelatina. Punem apoi cel­ l’alt praf tot în vasul cu gelatină, o ames­­­tecăm bine, adăugând încă câți­va litri de vin. Turnăm apoi tot vasul cu vin și amestecăm bine cât­va timp. Pentru a ajuta acțiunea de­­colorantă a cărbunelui introdu­cem în vin aer cu ajutorul unei pompe de vin, al cărui tub îl fixăm la cep. După 2 z­ile se lasă lichidul în repaus absolut și apoi să cer­­ceteze din când în când până se vede că vinul e cu totul decolorat și limpede. Atunci se trage în vase­­ curate și bine a­­fumate Gelatină sau caseină (de pre­ferința gelatină) . . . 30 „ Tanin.......................10 „ Acid tartric . . . . 25 „ Cărbunele vegetal între­buințat la decolorarea vinurilor roșii Vinurile roșii se decolorază actualmente cu ajutorul negru­lui animal (cărbuni de oase), pe care ’l procurăm de la droghe­rie. Negrul animal e de alt­fel un decolorant forte puternic pentru că ajunge 45 grame de negru animal pentru a decolora un litru de vin roșiu ; el însă are inconveniente forte mari, mai cu sumă dacă nu e curat chimicesce. Negrul animal întrebuințat de viticultorii, care voesc cu tot dinadinsul a’șî transforma în vi­nuri albe vinurile roșii, e de­parte de a fi curat. Fi e vân­dut în străinătate cu 1,50—2 fr. kilogramul, pe când el­ costă mult mai scump dacă e curat chimicesce. La acesta­­ trebue să mai­ a­­dăugăm că adese­ori negrul a­­nimal e vândut fără a fi mai întâi curățat cu ajutorul unei soluțiuni întinse de acid clorhi­­dric după cum ar trebui. Din aceste cause, resultatele obți­nute de proprietari nu sunt tot­­dea­una din cele mai bune. Dupe părerea d-lui L. Joué, negrul animal trebue complec­­tamente părăsit cu toată puterea lui de decolorare. E mai bine după acest viticultor să se între­buințeze negrul vegetal sau căr­bunii de la cuptorele de pâine bine arși. Trebuesc preferați cărbunii din lemnele moi de plop, salcie etc. O­ parte cărbune de lemn, de salcie decoloreza 12 părți de vin. Mai întâi separăm bine căr­bunii de cenușe punându’î într’o sită (ciur mărunt) , apoi spălăm cu apă multă până ce apa iese In afacerea Dreyfus L’Independence J Belge publică o notă inspirată de ministerul Mé­­line, după care revizuirea pro­cesului Dreyfus e absolut asi­gurată. Când agitația se va li­niști atunci guvernul va declara oficial acesta decisiune a sa. Actele pe care colonelul Pi­­cquart le-a depus într-o bancă din Bruxelles con­tau din 18 scri­­sori ale generalului Gouse care dovedesc că în 1896 a fost ho­tărâtă arestarea lui Esterházy ca autor al borderoului Toți ofițerii statului-major au fost convinși de vinovăția lui Ester­hazy. De odată în urma inter­venției generalului Borideffia lucrurile s-au schimbat. Studenții universităților din Catana, Cagliari și Turin au trimis lui Zola telegrame de a­­probare. O asemenea telegramă îi a trimis și asociația lucrăto­rilor din Messina. In acest oraș ROMANUL s’a expus o adresă care a fost acoperită cu numerose iscăli­turi, întâmplările clilei Vagone arse. Cilele trecute un tren de marfa s’a aprins Intre stațiile Dolhasca și Li­­teni. Focul a luat nastere de la scânteele locomotivei care du­se de vânt au ajuns până la un vagon încărcat cu fân De aici focul s’a comunicat, re­pede la alte patru vagone ce urmau, unul cu spirt in bu­t­ óe de metal, un apus tot cu fân și alte două cu lemne Din aceste cinci vagone, n’a rămas de­cât rolele și con­strucția inferioră de fer, dar și ace­sta topită în mare parte Restul trenului a scăpat nea­tins. Pagubele se urcă la suma de 400OO lei aproximativ. Crima din Bordeni—Din Plo­­esci se scrie că notarul co­munei Bordeni, județul Pra­hova, un anume M. Dumitres­­cu, după ce a otrăvit, pe fiul locul locului Niță Tom­a Gostea, casierul acelei comune, a dis­părut din comună. Otrăvitul, a cărui stare este din cele mai grave, a fost transportat în îngrijirea spi­talului județen. Parchetul a luat măsuri pentru urmărirea și dovedi­rea fugarului. Incendiu.­ O telegramă din Piatra-N, anunță că pri­ napte, un incendiu violent s’a decla­rat pe la orele 12 în acel oraș, pe strada Gura-Vodă. Cu tóte ajutorele date, focul s’a întins cu mare repeziciu­ne și a distrus 4 case cu ate­­nanțele lor. O mare parte din mobila au fost distruse de flăcări. De asemenea au ars 6 cai și o vacă cari erau în­chiși într’unul din grajdurile incendiate. Parchetul a deschis o an­chetă. CAMERA Ședința de la 12 Ianuarie 1898. Ședința se deschide la orele 2 p. m., sub preșidenția d-hil Gianni, președinte. D. Dim. A. Sturdza, dă citire decretului regal, prin care d. G. Pallade este numit ministru de justiție. D sa depune proectul de con­­vențiune pentru joncțiunea re­țelei căei ferate între România și Serbia prin construirea unui pod peste Dunăre. Se voteză proectul de lege pentru acordarea unei pensiuni viagere de 150 teî pe lună d-neî Maria Codrescu. Se ia în discuție proectul de lege relativ la autorizarea co­munei Iași de a acorda casei Continental Gesellschaft für elek­trische Unternehmungen din Nu­remberg concesiunea iluminăreî orașului cu electricitate. D. G. A. Scorțescu întrebă da­că s’a aplanat diferendul ce a existat între societatea conce­sionară și primăria din Iași. Spune că banii destinați pen­tru alimentarea orașului cu apă s’au cheltuit și nu mai sunt bani în casa comunei. Adaogă că tó­te lucrările mari ale comunei au fost proectate cu devise scă­­zute cu 50 la sută și apoi chel­­tuelile s-au sporit. Există din fondul de 6.000.000 lei numai 1.000.000 pentru apă; se nasce clar întrebarea dacă și acest fond­ de un milion se va cheltui. D. M. Pherekyde, replică că comuna nu se va atinge de a­­cest din urmă fond, care este destinat pentru apă. In ceea ce privește lumina electrică, d-sa spunej că nu se va cheltui pen­tru dânsa din fondurile primă­riei , iar, în ceea­ ce privește di­ferendul de care vorbește d. G. Scorțescu, nu are nici o cunoș­­tință de el. D. G. Scorțescu, apoi, intrând în niște detailuri teh­nice, d. ministru de interne replică că cestiunea a fost studiată de consiliul teh­nic superior care este competinte în materie. D. Dim. G. Theodor­escu dice că nu s’a dat caetul de sarcini în această concesiune și deci Camera nu se pate rosti în cu­­nostință de causă. D. ministru de interne replică că caetul de sarcini a fost în­­aintat Adunăreî. D. C. F. Robescu, dă câte­va amănunte cerute de d. D. G. Theodorescu asupra luminărei cu lămpi incandescente. Proiectul se ia în considera­rel m­­ai mare și cel mai vast magazin din tara care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE BUCURESTI—Calea Victoriei, 27, l­ânga Poliția Capitalei—BUCURESTI Ghete de ărbati NUMAI LA TOATE SEZO­ANELE SE AFLĂ 80.000 de perechi galoși rusești veritabili 80.000 ȘI SE VALI­ CU PETURI NECEZUT DE EFTINE 27 MAGAZIN LA TOATE SEZO­AN­EE, CALEA VICTORIEI^27 de vaci cu elastic lei . . . 10.95, 11.95 « » » bezetz » . . .11.95, 12.95 » » » șireturi » . 10.95,11.95, 15.95 Chete de lak pentru salon cu elastic și retur­ lei.......................................11.95 de lak cu clape le* . . . . 13.95, 14.95 » » pentru d-nii ofițeri lei 13.95, 14.95 Ghete grase cu nasturi lei . 13 95, 14 95 de vaci glase cu nasturi lei . 13.95, 14.95 Ghete de chevron lei . 12.95, 13.95, 14.95 pentru băeți lei . . . 6.95, 7.95, 8.95 , 12.95 , 13.95 » 13.95 cu și­ 12.95 15.95 15.95 15.95 15.95 15.95 9.95 Ghete pentru dame de ghe­tz cu șireturile! 6.95,7.95,8.95, 9.95 10.9 » » Chevron cu șireturi » 10.95, 11.95, 12.95, 13.9 » » nasturi » 11.95, 12.95, 13.95, 14.9 » » » High-liffe lei . . . . 15.95, 16.« Ghete pentru copii și fete Ghete pentru copii lei . . 2.95, 3.95, 4.95 5.95 » » Fete ».................. 4.95, 5.95 6.95 Pantofi de postav începînd cu lei .... 2.95 FABRICA DE ÎNCĂLȚĂMINTE fost în Calea Călărașilor și bulevardul Domniței coltu­l­tr. Sfinți s’a mutat în Strada Biver Ho. 24 Cu ocasiunea mutărei, Direcțiunea Fabricei a instalat nouă mașini, din cele mai sistematice n nzastrată cu modele de ultimul saison, ast­fel că pote concura cu ori­care fabrică de încălțămint din­­ orá, atât în preț cât și în dualitate. Aducem la cunoștința Onor. Public, că avem în­tot­dea­una în depositul fabricei. INCALTAMI ÜSUTE G­A­T­A-pentru bărbați,­­dame și copii cu prețurile următoare : Pentru bărbați : Pentru dame Ghete de genus . . . . « « » mai fine . Lei Ghete simple . . . . . .«« Leî » mai fine . . . . » « eitra-fine . . . . . » » bocanci . „ cu klappe.......................... i Pentru copii : * epând de la Lei 5 perechea, e din materia­ie cele­ mai bune, nuci tfi du­s prompt numai cu diferența de 2 Lei la pereche, după prețurile lotate mai sus. Gerinzile vor fi executate fără acont. Tot de­ odată a sosit o mare quantitate de Șoșoni Galoși și Galoși ruseș­ti cu talpă dublă veritabil și pus in vîni­are cu următoarele prețuri Șoșoni galoși pentru dame . . . Lei 7.50 Șoșori galoși­ pentru bărbați . . Lei 8.50 Galoși . .­ ..................................Lei 3. 3.50. 4, 4.50,5, 5.50. Direcțiunea „Fabricei de încălțăminte" s’a mutat în Strada Isvor* No. 24, Bucureșc­i. Asemenea superioare chevreaux . . . » mai fine » Hig-Liffe extra-fine . . . se primesc comenzi, 10 98 11 1 2 *3 » 14 efectuându­ 10 11 12 12 13 ținne și se adoptă cu 58 bile albe contra 3 negre. Se ia în discuție proiectul de lege pentru înființarea unui tramvai electric la Iași. D. Gr. M. Sturdza vede în a­­ceasta o cheltuială zadarnică și va vota contra proiectului. Se pune la vot luarea în con­­siderațiune și se primește cu 58 voturi contra 4. Votul în total e nul. Ședința se ridică la orele 3.20. SENATUL Ședința de la 12 Ianuarie 1898. Ședința se deschide la orele 2­20, sub președinția d-lui P. Orbescu. Se comunică mortea senato­rului N. Gr. Bonache. Se decla­ră vacant colegiul II de Senat din Covurlui D. D. Dim. A. Sturdza dă citire decretului regal, prin care d. G Pallade este numit ministru de justiție. D. colonel Obedeanu cere să i se comunice câte­va acte privi­tore la construirea portului Cons­­tanța. D­­. Grădișteanu cere să i se comunice câte­va informațiuni privitore la cererea mai multor case pentru concesiunea ilumină­­rei Capitalei cu electricitate. Senatul trece în secțiuni. SPORT Duminică 18 curent se va or­­ganisa curse pe ghiață pe lacul Cișmegiu. 1) . Cursa I. Junior (un tun 300 metri). 2) . Cursa II. Două tururi, vi­teză 616 metri. 3) . Cursa IT. înapoi un sin­gur tur 300 metri. 4) . Cursa IV. Fond. Trei tu­nuri 900 metri. 5) Concurs de figuri. Printre cei ce concureza la figuri s’au înscris și frații Costi­­nescu, Petre A. Dum­a, Aureliu Ionescu, N. G. Nenciulescu, etc. Informațiuni D. G. Meitani a fost pro­clamat senator al colegiu­lui I de Putna, la alegerea de la 12 ianuarie.­­ D. profesor Idieru voind să facă o Istorie a artelor frumose din România, face apel la cititori ca să comu­nice or­ce amănunte cari ar putea servi pentru com­­plectarea studiului cuprins în acestă teză. * Procesul d-lui N.­Filipescu și celor patru martori ai duelului Lahovary-Filipescu vine mâine înaintea secției­ a IlI-a a tribu­nalului Ilfov. Procedura este îndeplinită față de inculpații și de martori. Advocați în acest proces sunt d-nii Petre Grădișteanu, Danie­leanu și V. Missir din partea familiei Lahovary, iar d-nii M. Cornea, Cernescu, Delavrancea, Gh.Panu și C. Disescu din par­tea incupaților.* D. M. Pherekyde, minis­trul de interne, va depune pe biroul Corpurilor Legiuitare două proecte privitore: 1) la autorisarea epitropiei biseri­cilor paroh­iale Amza și Sf. Ioan Moldoveni, din Capitală, de a contracta un împrumut de 100.000 lei, spre a res­taura biserica Amza, și 2) la autorisarea județului Doroho­­iu de a contracta un împru­mut de 300000 lei pentru diferite lucrări.* Vechia cazarmă de la Vă­cărești va fi transformată in­tr’un spital de alienați. Planurile de­­ transformare sunt deja gata și au fost su­puse aprobărei d-lui minis­tru de interne. Vor fi două secțiuni a bărbaților și a femeilor. * _X “Evenimentul,, anunță că printre studenții din Iași se a­­gită ideea convocărei studenți­­mei la o întrunire­­ la care să se voteze trimiterea unei fe­licitări telegrafice lui Emile Zola marele romancier francez . Joi, 15 ianuarie, cu oca­siunea aniversărei naștere a împăratului Wilhem al II-lea al Germaniei, se va oficia un"­Te-Deum la Catedrala Sf. Iosif. Serviciul religios va fi urmat de o recepțiune la hotelul Legațiunei imperiale a Germaniei. TELEGRAFE Alger 12 Ianuarie Afară de individul ce a murit pe loc în manifesta­ția de e­l, unul din răniți a murit mai târziu. Paris. 12 Ianuarie D. Naquet s’a întors a­­sară. Deputații socialiși au de gând să oaute Camerei să determine asupra cui cade răspunderea în privința or­dinului dat de Sâmbătă sol­daților, de a năvăli în cu­­lótele Camerei. Spectacole 13 Ianuarie t­eatrul National.—Curcanii. Palatul Atheneului.—Conferința d-lui Ciocîrlan despre artele în România. Teatrul Boulevard.—Bal mascat. t­eatrul Hugo.­—Bal Mascat. Circul Langer.— Representații variate, cu program bogat și ales. Lacul Cișmegiu. — Patinaj în tote dilele. Sala Liedertafel.—Concerte de orchestră sub conducerea d-lui Brandner. Sala Lukianoff, — Teatru de varietăți.

Next