Romanul, iunie 1898 (Anul 42, nr. 99-121)

1898-06-10 / nr. 107

­nul 42­1 es.— Vo es­te și veî putea 5 "leiLaa,­ în toată țara Abonamente. In țară 5 leî pe trimistru în Streinătate 10 leî pe tri­­mistru Redacția Str. Șelari 17 (colț cu str. Carol). Fondat de C. A. Yoselli MERCURI 10 Iunie,­­22 Iunie­!­898 Luminéza­re și vei fi 5 'lea.xxi în toată țara Anuneiurî pagina VI linia 40 bani Inserții și reclame 2 lei linia Administrația Strada Șelari (colț cu str. Carol) Director Vintilă C. A. Rosett La 11 Iunie Românul va publica un număr festiv conținând documente de la 1818 și ilustrațiuni re­feritoare la acea epocă. De la 11 Iunie până la 13 Septembrie vom conti­nua cu publicarea acte­lor din 1818, după cum s’ați petrecut evenimen­tele. Rugăm pe corespon­denții noștri a ne comu­nica câte exemplare să le trimetem din acele nu­mere cari vor conține ac­te și documente cu totul inedite, care s’a citit în București la 11 Iune, proclamație care trebuia citită și în Vâlcea, Islaz unde în același timp era să isbuc­­nească revolta. Mai în urmă când a venit și Eliade și a­­ intrat în socie­tatea Dreptate Frăție, a luat pro­clamația care fusese aprobată de întregul comitet și o tipări în tipografia sa, spre a fi dis­tribuită și citită în aceași zi. la Islaz unde revoluția trebuia să isbucnească de o dată cu cea din București. Inprejurările însă au împe­­dicat ca revoluția să isbucnască la Bucuresci în­­ z­iua fixată și de aceia proclamația a fost citită mai înainte la Islaz, iar în Bu­­curesci a fost distribuită numai la 11 Iunie și s-a jurat credință acelei constituții la 15 Iunie, pe Câmpul Libertății. începem mîine publicarea ace­lei proclamații, care este cea mai bună desmințire dată acelora cari vor a face a se crede că Ilh­ad a citit o proclamație mai democratică la Islaz, de­cât cea primită de guvernul pro­­visor din Bucuresci. Din ea se va vedea că 11 Iunie a avut un caracter tot atât de democratic ca și 9 Iunie. Sărbătorind pe 11 Iunie, sărbătorim revoluția democra­tică, cu un caracter social forte pronunțat, caracter pe care au­ ținut să-l dea și C. A. Rosetti, frații Brătienii, Goleștii și cel l’alci, în­tot­dea­una au serbat revoluția în z ziua de 11 iunie, tocmai spre a se deosebii de moderații cari serbau pe 9 Iunie, cesul trimis să se judece de jurații din Dorohoiu. ❖­Săptămâna viitoare, d. C. Băi­­coianu, architect șef al ministrului cultelor și instrucțiunei publice, va merge la Dorohoiu, spre a lua dispo­­zițiuni pentru începerea restaurărei bisericei Sf. Nicolae, zidită de Ștefan cel Mare. Aceste lucrări vor costa 60.000 lei.­­ Pavarea în lemn a călei Victoria, de la strada Fântânei până la bule­vardul Carol,­va începe în cursul a­­cestei săptămâni. Piața teatrului fiind cea mai im­portantă stațiune de birju din Capitală, se va pava tot cu piatră. ♦ La serbarea de la 11 Iunie se vor distribui delegaților, membrilor societăților, precum și publicului co­carde tricolore purtând inscripția : 1848—11 iunie —1898 . Coroanele ce se vor depune pe mormintele bărbaților din generația eroică de la 1848, morminte aflate pe la diferitele biserici și cimitire din Capitală, vor fi de lauri și legate cu panglici tricolore, pe cari se va scrie numele decedatului și inscripția : Pa­tria recunoscătoare. Popa Șapca Prima proclamație Cu prilej­ul aniversărei revo­luției presa noastră sa ocupat mult de proclamația pe care ea­­ o nimesce proclamație din Islaz. lui S’a atribuit acea proclamație Eliade Rădulescu și s’a pretins că ea n’a avut aproba­rea capilor mișcărei din Bucu­rești fiind prea democratică. S’a publicat extrase din acea proclamație, luate din istoria d-lui A. Xenopol. După cât se poate vedea, ci­tațiile ce se fac din procla­mația de la Islaz nu sunt de­cât resumatul proclamații de la 11 iunie 1848, proclamație care conținea cele 22 de puncte cari au devenit noua constituție a revoluției. Nu stim dacă Eliade s’a măr­ginit a citi la Islaz numai un resumat al proclamații, dar ceea ce putem afirma e că în nimic acel resumat nu era mai de­mocratic de­cât proclamația în întregul ei. Spre a restabili adevărul vom aminti că încă de la 1834 se formase în București o socie­tate Dreptate Frăție, încă pe la începutul anului 1848 , acea societate, care nu­măra printre membri săi pe C. A. Rosetti, Golești­, C. Boliac, Ion Ghică, Bălcesci, începu pregătirile pentru o mișcare în vederea regenerărei patrii. Puțin înainte de revoluția de la 11 iunie veniră și frații Brătienii din Paris și intrară în societate. Acel comitet delegă pe Ion Ghica, N. Bălcescu și A. G. Golescu (arăpilă) să conducă mișcarea. Tot de­odată se fixă ziua răs­coalei înainte de Pascu și N. Bălcescu redactă proclamația, EOOTJIR,­ ❖ Toate autoritățile și toate atelie­rele publice vor fi închise în ziua de 11 Iunie după amiază. Tulburările antisemite din Gali­­ția continuă. Țăranii au­ mai devas­tat și alte localități din împrejurimile orașului Iaslo. 28 companii de infan­terie au sosit pentru menținerea or­dinei. Guvernatorul Galiției s’a tran­sportat la fața locului. S’au făcut nu­meroase arestări. Se crede că se va proclama starea de asediu. ♦ D. Sim. Cruceanu, institutor, înde­­plinindu-și osânda de opt luni la care fusese condamnat de către justiția un­gurească pentru că a înființat un cor țărănesc și a cântat „Deșteaptă-te Ro­mâne“,—a eșit Joul din pușcăria de la Seghedin cu sănătatea zdruncinată. ♦ Procesul răscoalei din anul tre­cut, de la Tudora, din jud. Botoșani, s’a judecat de Curtea cu juri din Do­rohoiu. Evreul Handelman, acuzat drept autor moral al răscoalei, a fost con­damnat la 4 ani închisoare. Procesul lui Handelman s-a mai ju­decat odată de Curtea cu juri din Botoșani, când numitul a fost condam­nat la 8 luni închisoare. Verdictul însă a fost casat și pro Ziariștii și armata Nu cred să existe ură mai mare ca acela a ofițerilor contra gaze­tarilor. Și această ură, născută din faptul că, presa controlând toate actele publice și nepublice de multe ori se revoltă contra aptitudinelor ofițerești, crește din ce în ce, și unită cu frica de a nu fi arătat in fața lumei de barbar, adesea se schimbă in răsbunare. Și iată de ce, e destul că un voluntar sau recrut să fie bănuit de grade că a scris și el o dată la gazete, fie măcar o poesie sau o cronică mu­zicală, și-apoi dă-l la... consiliu de răsboi, dacă se poate. E satisfacția cea mai militărească atunci când un ofițer care a fost dat pe la gazete are in compania lui vr’un ast­fel de leat. Să te ții a­­tuncea. El trebue să dea seama de toate denunțările, torturilor din năuntru cazărmei, date in vileag și se in­ventează fel de fel de meschinării pentru a’l face să declare că el este autorul lor. Cașul Librescu a aratat cât de înverșunată e ofițerimea noastră pe cei cari scriu. Ce trist constatări! Febra tifoidă în Capitală In urma aparațiunei câtor­va coșuri de febră tifoidă în Capitală, primăria Capitalei a luat următoarele măsuri de preîntâmpinare : Examinarea prin laboratoriul de bacteriologie al comunei, de două ori pe săptămână, a apei din conductele de apă ale orașului, și o dată pe săp­tămână a acelei din basinele de de­cantare și fu­ltrare de la Arcuda, spre a se cunoaște progresul coloniilor de bacterii din apa de băut . Descărcarea și curățirea tuturor a­­peductelor din raionul orașului, ope­rație care durează 7 pînă la 10 zile, în tot timpul nopței; Curățirea și menținerea în bună stare a tuturor maidanelor, locurilor virane și a stradelor, mai ales a celor de la periferii ; Să se recomande publicului ca să consume apa numai după ce a fost prealabil bătută cu piatră acră. Pentru aducerea la îndeplinire a a­­cestei din urmă măsuri, agenții sanitari ai comunei au fost însărcinați să mear­gă din casă în casă și se recomande locuitorilor disp­ariția serviciului sa­nitar. Din coșurile de febră tifoidă cons­tate pînă astăzi, resultă că boala nu are nici un caracter epidemic. Cașurile consistate în tabăra de la Cotroceni se expiră prin osteneala extraordina­ră și modul de traiu deosebit la care sunt­ supuși soldații pe timpul con­­centrare­. Măsurile energice luate de servic­ul sanitar al orașului vor preîntâmpina lățirea boalei și vor feri Capitala de o nouă epidemie. Moartea senatorului Exarcu Senatorul C. Exarcu, membru corespondent al Academiei și vice­președinte al Ateneului Român fost ministru și ambasador, a în­cetat din viață la Govora unde se afla în cură. Decedatul a lucrat mult pe tere­nul cultural și artistic ; instituția Ateneului, în special, îi datorește mult, căci el i-a consacrat o ac­tivitate spornică până la sfârșitul vieței. Importanță este și colecția de documente, privitoare la istoria noastră națională, scoase din ar­­hhivele Venețiene. u is mm mistul Lumea învățată se îndeletnicesce foarte mult fidele acestea cu planeta Saturn, care a trecut prin punctul cel mai aproape de pământ la 18 Mai, stil vechiű, și care e încă tot aprope. Cine vrea să vadă această planetă, o poate vedea toată lumind în conste­lația Ophiucus, foarte aproape de An­tares (inima scorpiei). In cele două treimi di­ntâia ale nopței strălucesce frumos și Jupiter în constelația Vir­giniei, pe linia care uneșce spicul din Virgina cu Regulus din Leul. Ori­cine poate afla aceste planete, privind sera cerul spre miază-zi. Depărtarea lui Saturn de Soare e în mijlociu de nouă ori și jumătate cît a Pămîntului, adică e de 364.350.000 de leghe de câte 4 k­ilometri ! Dis­cul Soarelui s-ar vedea pe Saturn de 100 de ori mai mic de cum se vede pe Pământ. Linia ce trage centrul lui Saturn în jurul Soarelui e o elipsă. Când e la cea mai mare depărtare se No. 107 află la 384.800.000 de leghe, iar cînd e la cea mai mare apropiere e la 343.900.000 de leghe. Saturn își sfîr­­șește călătoria în jurul Soarelui în 29 de ani și 167 de zile. Iutela lui Saturn în drüm­iu­l neîncetat­e în mijlocu­l de 8858 de leghe pe ceas, sau de 35,432 de k­ilometri ! Pământul și Saturn mișcându-se în jurul Soarelui, vine vremea când Soa­rele, Saturn și Pământul se află pe aceea­și linie și anume în două feluri: Pămîntul de-o parte a Soarelui și­­ Sa­turn de cea­laltă San Saturn și Pă­mântul de aceea­și parte a Soarelui. Avem deci ori Sat—S—P ori Sat—P —S. In cazul întâii­ Saturn e în opo­ziție, în al doilea în conjucție. Mai departe de noi e când se află în opo­ziție, de­oare­ce se adaugă pe lângă depărtarea de la Pămînt la Soare și cea de la Soare la Saturn ; di’mpo­­trivă, când e în conjecție depărtarea de la Pămînt la­­ Soare trebue s’o scă­dem din cea de la Soare la Saturn. E ușor de înțeles că depărtarea lui Saturn de Soare, ca­ și a Pămîntului, nefiind tot­deauna acelea­și, nu va fi nici depărtarea ce­a mai mică între noi și Saturn, la fie­care conjuncție, aceea­și. Iată de ce această depărtare se schimbă: cea mai mică e de 305,000, 000 de leghe. Diametrul care unesce cei doi poli ai lui Saturn e lung de 26200 de le­ghe, iar cei care unesc două puncte de pe equator e de 28,768 de leghe. Asta înseamnă că planeta, de care ne interesăm, e foarte turtită, turti­­rea ei este 1/ 11 până la 1/12 pe cînd a Pământului e numai 1/300. Suprafața lui Saturn e de 75 de ori mai mare de­cât a Pământului, iar vo­lumul de 618 ori, cu toate astea gre­utatea lui Saturn, dacă l-am cântări aici pe Pământ, e numai cât 100 de Pământuri ! De pe nisce dungi nere­gulate paralele cu equatorul s’a do­vedit că Saturn se învârtea în jurul osiei sale polare în 10 ceasuri și 29 de minute. In jurul lui Saturn se mișcă urmă­toarele 8 luni : Mimas, Enceladus, Te­thys, Dione, Rihea, Titan, Hyper­ior și Iapetus. Dar ceea­ ce n’are nici o pla­netă alta, e sistemul de inele, vecinie în mișcare în jurul planetei. Dacă am fi pe Saturn, iată ce priveliște fer­mecătoare ne-ar arăta aceste inele. Să ne închipuim că ne află cam la 48 de grade de la equator, pe emisfera nordică. E seară. Ridicăm ochii spre cerul senin și la înălțimea unde vedem equatorul ceresc (pe Pământ) e pe ce­rul Saturn o punte luminoasă lată de 11,501 k­ilometri întindîndu-se de la apus la răsărit. Cu ochii nearmați o vedem alcătuită din nenumărate cor­puri rotunde luminate de soare care își schimbă forte repede fasele. Mii și mii de crai noi apur, mii și mii de fi­guri în formă de jumătate de lună trec la înălțimea cea mai mare, și mii și mii se arată ca nișce luni pline la răsărit. De­asupra acestei punți luminoase, la o depărtare de 16917 khilometri de la întîia, o altă punte lată de 28,360 de khilometri, cu o strălucire orbi­toare. Și ăsta e compusă din boambe luminate, dar mult mai numeroase de­cît în cea di­ntîia și cu o putere re­­flectătoare neînchipuită și necunos­cută pe pămînt. Despărțită de acesta e mai sus a treia punte luminoasă lată de peste 16,000 khilometri, asta nu e așa de luminoasă ca întîia, dar pare a fi formată din o materie lu­minoasă, ca un fluvii f lucitor măcar că în adevăr și ea e compusă tot din sfere ca și cele­lalte. Peste acesta urmezi mai sus altă punte etc... Cum vedem inelul e în realitate compus din mai multe inele, despăr­țite între ele și compuse din sfere cari se mișcă în jurul planetei așa că-șî păstrază gruparea. Cu ochii nearmațî nu se văd ine­lele lui Saturn, ci îl vedem numai

Next