Romanul, noiembrie 1898 (Anul 42, nr. 219-241)
1898-11-25 / nr. 237
ANUL 42-lea No. 287 Voește și vei putea ^5 B .A.- 3KT X-în toată țara ABONAMENTE: IN ȚARĂ : . . . IN STRBINĂTATE. .pe trimestru 5 lei .. „ 10 lei REDACȚIA' STH.’STAVROPOLEOS No. 2. Fomlat de O. MOSETTI SAU UONViNS! Ne pare bine că opoziția conservatore împreună cu fostul primar Ghenadie și dl. Fiera, în urma articolului nostru in UTULUI . O manevră de toamni apărut în Llomânul de Sâmbătă 14 ale curentei, s’au convins că tactica d-lui N. Filipescu în politica de opoziție ce d-sa face în calitate de mandatar al partidului conservator—junimist, este cu desăvîrșire abominabilă, și nu numai că descreditează partidul, dar, ceva mai mult, îl ucide chiar. In sus pomenitul articol arătăm cum chestiunea detronareî mitropolitului Ghenadie a fost explorată în modul cel mai sistematic și cinic, de către partidul conservator junimist în vederea unei eventuale schimbări de stirtă a partizanilor reacționarismului, și conchideam cu pasagiul pe care’l reproducem mai la vale care sună astfel. Să bage bine de seamă membrii nutreau ziai conservtorilo că politica copilărească a d-lui N. Filipescu, care vizează numai scandaluri de stradă și vărsare de sînge, în scurt timp dacă clubul conservator nu îl va retrage mandatul în puterea cărui fostul primar încurajează poporul și îl împinge în luptele meschine de parti , slăbind prin aceétet moravurile pătură inculte și dezmoștenite. In scurtă vreme va duce artidul în prăpastia cea mai periculosa din care, pute nu va mai eși niciodată.” Acest pasaj de mai sus, pe care l-am reprodus în extenso, precum și întregul articol: „ O manevră de toamnă au făcut un reviriment în opinia conservatorilor și junimiștilor, precum și în opinia prelatului Ghenadie, și aceea a d-lui N. Fleva după cum se constată din articolul de fond din Constituționalul de la 17 ale curentei, în care, vorbind de concentrarea poliției la Senat relativ la prezentarea petiției de către prelatul Ghenadie, scrie: „E forte probabil că grijea guvernului va fi intilă căci P. S. Ghenadie nu va veni cu saltonat și nici are de gând să însceneze manifestațiuni“. Iar ziarul Dreptatea în numărul Sondelor 19 ale curentei, în pagina a doua zeflemizând măsurile luate de prefectura poliției la caz cînd fostul mitropolit ar veni la Senat acompaniat de d-l Filipescu și de prietenii d-sale, conform făgăduelilor reciproce cari au avut loc în sala Dacia în întrunirea conservatorilor de acum două. Duminici, de a merge în corpore să asiste pe fostul mitropolit în pelerinaj ca să prezinte Senatului petiția de dare în judecată a d-lui Sturdza, menționatul ziar al fostului primar d-l Fleva zice: „De o săptămână s'a hotărît în urma unei consultațiuni cu d-l Nicolae Fleva ca fostul mitropolit să nu se mai ducă la Senat în fruntea mulțimei, ci să se ducă singur și prefectul poliției tot n’a fost în stare etc. Vă să zică, din textul acestor două bucăți de proză din Constituționalul și Dreptatea, citate mai sus, reese cert că sfaturile articolului, „O manevră de toamnă“ din România, au avut destulă înrîurire în partidele și grupurile opoziționiste, și cu toți, convinși că tactica d-lui Filipescu, în politica de opoziție este nu numai copilărească, dar încă, și dezastrăsă moravurilor crude ale poporului nostru, au părăsit ideea de pelerinaj, convigându-l pe d-l Filipescu să renunțe la asemnea expediente ridicole, dar criminale însă, de a parveni mai de grabă la putere pe căi întunecate , prin scandaluri de de stradă și încăerări în popor. Luăm act. Al. B TRATATIVELE Drapeliștii a fi pus ca condiții a tratativelor dupe cum spune diarul lor: 1) Reîntregirea partidului întrunindu-se la un loc absolut, tóte forțele liberale cari formau partidul în momentul venirei sale la putere, acum ani trecuți. 2) Conlucrarea tuturor acestor forțe la aplicarea imediată a programului i la conducerea generală a guvernului. Intr'o întrunire pe care au ținut'o drapeliștii Vineri și la care a luat parte și d. Fleva și amicii săi, d. V. Lascar a confrmat aceasta adăugând că da cerut reînființarea comitetului executiv al partdului. Dacă aceste condițiuni vor fi admise, a spus d. Lascar, dupe ele vor urma apoi alte lămuriri asupra cestiunei naționale, adică asupra școalelor din Brașov, apoi asupra chestiunei fostului mitropolit Ghenadie și abia pe urmă va veni chestiunea de persone. „ Noi însă a mai spus d. Lascar suntem hotărîți a continua lupta în contra guvernului și chiar săptămîna viitoare, cu ocazia discuției Adresei,vom demonstra că fără noi d. Sturza nu va putea guverna nici două săptămîni". După cât aflăm tratările au urmat și erl. Mai multe consfătuiri au fost atât la d. Aurelian cât și la d. Stătescu, cari se arată foarte doritori de a ajunge la o înțelegere. Actele secrete După unele ziare, d. de Freycinet a declarat d-lui Loew, că unele acte EDIȚIA DE DIMINEAȚA [wTgttEB»flag MMMI MBM Baam>sg^ Miercuri 25 (7) Noembre 1898 Luminează-te și vei fi 5 BAITI în toată țara ANUNGIURI Pagina IV........................ lini» 40 bas! Inserții și reclamo 2 le! linia ADMINISTRAȚIA STR.ATAVROPOLEOS No. 2. Director VINTUAO. ^V. ROSOTI ale dosarului Dreyfus nu s’ar putea comunica Curtea de Casație decît sub condiții celui mai absolut secret. Un meeting de vr’o mie de asistenți a adoptat o ordine de <jl reclamând anularea urmăririlor în contra lui Picquart revizuirea procesului Di ffus și pedepsirea acusatorilor, D. Patenotte a remis reginei agente a Spaniei marele cordon al Legiunei de onoare.. Cu această ocazie s’au pronunțat discursuri pline de cordialitate. Jubileul Imp. Austriei Viena 20 Noembro Oficialul publică un ordin de zi al împăratului mulțumind în mod călduros armatei unite cu împăratul prin sentimentul datoriei nestrămutate pentru patrie,și prin acela al devotamentului mergînd pînă la moarte. Ordinul de zi face o mențiune elogioasă pentru bravii șefi și soldați morți pentru patrie, și se termină zicînd că cu toate încercările grele suferite de împărat și patrie, împăratul vede azi, ca și în viitor, forțele militare ale Austro-Ungariei erreu nestrămutate pentru apărarea și sprijinul tronului și patriei; împăratul a conferit prin scrisori autografie marele cordon al ordinului Elisabeta arhiduceselor Stefania, Maria Teresa, Maria Josephina, GbisoP^usrt Maria Valeria. De asemenea, a conferit tot prin scrisori autografe ordinul meritul militar cu briliante arhiducelui Rainer, contelui de Welfersheim și generalului Graeme. Oficialul publică o listă conținînd mii de decorațiuni conferite clerului, funcționarilor Curtei și statului, membrilor celor două Camere ale Reichsrattului, funcționarilor și amploiaților provinciilor, districtelor și comunelor, oamenilor de științe arte, al finanțelor, industriei și comerțului. Ordinul Elisabeta i’a conferit mai multor daune ale noblimei înalte, printre care soției ministrului președinte conte de Thum. Numeroase decorațiuni s’au conferit generalilor, ofițerilor și soldaților landwherului și geandarmeriei. O amnistie militară, ca acea proclamată pentru landwherul austriac, s’a acordat și pentru Ungaria. Printre decorații din nou sunt d. Fuchs președintele Camerei, deputaților, d. Lueger primarul Vienei.toarea concluziune din această telegramă: „Am văzut până aci pe d. Sturdza a,gitând chestia Națională în contra guvernului. L'am văzut apoi căutând să „distrugă chestiunea națională spre a „complace unui guvern strein. „Azi un document nou ne arată pe d. „Sturdza căutând să facă din România ,un focar de agitațiune în contra unui „Stat vecin. „Depeșa pe care o primim din Sibiu „ne vestește că Tribuna publică o scrisoare din 1894 a d-lui Dim. Sturdza, „prin care acesta invită Comitetul național să vie să strămute în România „centrul de agitație al acelora cari vroiau „numai să lupte, în țara lor, pentru revendicarea drepturilor lor pe cale legală ,și caii de aceea au respins îndemnurile „d-lui Sturdza”. Iată de ce acum se servesc convatorii spre a lovi în șeful guvernului conservator: D. Sturdza este denunțat ungurilor, pentru că a oferit, pe când era simplu cetățean, ospitalitatea bravilor luptători ai cauzei naționale, spre a scăpa de temnițele ungurești. Ateptăm să ivească Tribuna cu acea scrisoare spre a spune și noi ceea ce știm și a dovedi cum conspiră contra cauzei naționale. STURDZA CONSPIRATOR Sub acest titlu Epoca publică, cu titlu mare, o telegramă din Sibiu în care vă spune : „ Tribuna, organul comitetului național „publică azi în firul reprivirilor recente ,un act iscălit de d. Dimitrie Sturdza „și datat din București, in ziua Inălțăreii Domnului, 1894. „Prin această scrisoare d. Dimitrie Sturdza, după mai multe considerante, „își exprimă credința sa că ar fi o ireparabilă greșeală ca condamnații în procesul Memorandului să se supue verdictului juraților din Cluj și zice că se „impune ca o datorie patriotică ca condamnații să se refugieze în România, „unde să facă centrul activitâtei lor. , Tribuna, comentînd această scrisoare „zice că ea este un document ilustrant „la crisa prin care trece chestiunea națională. „Tribuna promite a face deplină lumină asupra acestui document”. Ziarul d-lui N. Filipescu trage urmă Paty du Clam urmărit ziarul Radical din Paris anunțe că Curtea de Casație a făcut să să confisce la d. Jules Roche o scrisoare a lui Esterhazy, prin care să constată în mod cert relațiunile lui Esterhazy cu colonelul Henry. Le Rappel află din sorgintă sigură că d. Freycinet examinează acum rolul jucat de Paty du Clam în diferite afaceri cari au legături cu afacerea Dreyfus. Același ziar anunță că în curând vor începe urmăriri în contra lui Paty du Clam. DEPUTAT IN SENAT Ziarul d-lui Anton Barabașa publică portretul d-lui Waldeck-Rousseau și ne spune că este , deputat, fost ministru și a propus în Senatul francez să se dea curtei de Casație dreptul de a amâna orice urmăriri judiciare cari ar putea fi o piedică pentru revizuirea vreunui proces. Multă deșteptaciune n’ar fi trebuit spre a ști că deputații vorbesc la Cameră și numai senatorii la Senat, dar se vede că asta e prea greu de înțeles pentru Dreptatea, și de aceea se crede că în Francia deputații vorbesc în Senat Anglo-romanien Bank La Westminster- Gazette organ din cele mai serioase ale partidului liberal publică între atacuri foarte violente în contra lui Anglo-Roumanian Bank înregistrată de curînd la Londra. Acest ziar recomandă publicului de a se feri și declară ca unul din promotorii acestei bănci, Charles King este cunoscut ca fiind amestecat în mai multe afaceri veroase. Cantine școlare Membrii corpului didactic din Galați au luat inițiativa lăudabilă de a înființa cantine pe lângă școalele publice, unde elevii și elevele, cari nu dispun de mijloace și locuesc departe de școale, să poată avea masă la prânz. In acest scop au format un comitet care să aviseze la procurarea mijloacelor necesare. Alegerea primarilor La Galați s’a ales primar d. Orleanu. Ajutor d C. Vârlan și Ofițer al stărei civile, d. P. Petrovici. La Urziceni s’a ales primar dinVasilescu și ajutor d. N. S. Ramotescu. D. F. Pangrati, profesor universitar, a fost din nou numit în comisiunea judecătorească din București pentru corpul didactic primar urban și rural. Bugetul C. F. R. Ieri s’a împărțit 1a Cameră, după cum sm anunțat, proectul de buget pentru veniturile și cheltuelile căilor ferate. După acest procet de buget, veniturile căilor ferate ale docurilor și ale navigațiunei maritime se urcă la suma de 62.700.859 lei, iar cheltuielile pentru aceleași servicii la suma de 46,647,289 lei. Din venitul brut al exploatării se scade 1 la sută pentru fondul de reservă, în suma de 573,383 lei. Astfel rămâne un venit net de 16,480,187 lei. Știri limMnei Din causa slabei recolte din anul acesta prețul vinului s’a urcat în toate podgoriile noastre. La Rampa de vinuri din București operațiunile nu sunt destul de animate. Prețurile vinurilor sunt următoarele pe vadră, taxele de acciz cuprinse. Vin nou de Drăgășani 11— 12 . Vin cari îndeamnă populațiunea la răscoală contra Romînilor. Guril și tribunale Vineri înaintea tribunalului, secția II, a venit procesul moștenitorilor lui Vanghele Zappa, cari au intentat proces din nou pentru a nu anula tranzacțiile ce s’au făcut între ei pentru împărțirea moștenirei. Au pledat d-nii N. Basilescu, Petre Grădișteanu, Vasile Lascar, C. C. Arion Delavrancea, Pantazi și Maiorescu.Fotolul ministerului public era ocupat de d. avocat N. A. Papadat, prședinte era d. Miclescu. DIN IAȘI Un proces curios s’a judecat săptămîna asta la secția II-a a tribunalul din Iași. Perceptorul unei circumscripții rurale din județul Iași își puse de gînd să sustragă din casă 800 lei. Pentru a scăpa de orice răspundere el inventează următorul truc. Ascunde 300 lei într’o pădure din apropiere și 500 îl dădu unei prietene. Apoi se înțelege cu un prieten al s&ui Borș și amîndoi se ciomăgesc bine iși fac o mulțime de vîbătăi pe trup și cîteva