Romanul, noiembrie 1898 (Anul 42, nr. 219-241)

1898-11-25 / nr. 237

ANUL 42-lea No. 287 Voește și vei putea ^5 B .A.- 3KT X-în toată țara ABONAMENTE: IN ȚARĂ : . . . IN STRBINĂTATE. .pe trimestru 5 lei .. „ 10 lei REDACȚIA' STH.’STAVROPOLEOS No. 2. Fomlat de O. MOSETTI SAU UONViNS! Ne pare bine că opoziția con­­servatore împreună cu fostul primar Gh­enadie și d­l. Fie­ra, în urma articolului nostru in­ UTULUI . O manevră de toam­ni apărut în Llomânul de Sâmbătă 14 ale curentei, s’au convins­­ că tactica d-lui N. Filipescu în politica de opoziție ce d-sa face în calitate de mandatar al par­tidului conservator—junimist, este cu desăvîrșire abominabilă, și nu numai că descreditează partidul, dar, ceva mai mult, îl ucide chiar.­ In sus pomenitul articol a­­rătăm cum chestiunea detro­­nareî mitropolitului Ghenadie a fost explorată în modul cel mai sistematic și cinic, de către partidul conservator junimist în vederea unei eventuale schim­bări de stirtă a partizanilor r­eacțio­nar­i­sm­u­lui, și conchi­­deam­ cu pasagiul pe care’l re­producem mai la vale care sună ast­fel. Să bage bine de seamă membrii nutreau zi­ai conserv­tori­lo că politica copilărească a d-lui N. Filipescu, care vizează numai scandaluri de stradă și vărsare de­­ sînge, în scurt timp dacă clubul conservator nu îl va retrage man­datul în puterea cărui fostul pri­mar încurajează poporul și îl îm­pinge în luptele meschine de parti , slăbind prin aceétet moravurile pătură inculte și dezmoștenite. In scurtă vreme va duce­­ artidul în prăpastia cea mai periculosa din care, pute n­u va mai eși nici­odată.” Acest pasaj de mai sus, pe care l-am reprodus în extenso, precum și întregul articol: „ O manevră de toamnă au făcut un reviriment în opinia con­servatorilor și junimiștilor, pre­cum și în opinia prelatului Ghe­nadie, și aceea a d-lui N. Fleva după cum se constată din ar­­­­ticolul de fond din Constituțio­nalul de la 17 ale curentei, în care, vorbind de concentrarea poliției la Senat relativ la pre­zentare­a petiției de către pre­latul Ghenadie, scrie: „E forte probabil că grijea guvernului va fi in­tilă căci P. S. Ghenadie nu va veni cu saltonat și nici are de gând să însceneze manifestațiuni“. Iar ziarul Drept­atea în numărul Sondelor 19 ale curentei, în pa­gina a doua zeflemizând măsu­rile luate de prefectura poli­ției la caz cînd fostul mitro­polit ar veni la Senat acom­paniat de d-l Filipescu și de prietenii d-sale, conform făgă­­duelilor reciproce cari au avut loc în sala Dacia în întrunirea conservatorilor de acum două. Duminici, de a merge în cor­pore să asiste pe fostul mitro­polit în pelerinaj ca să pre­zinte Senatului petiția de dare în judecată a d-lui Sturdza, menționatul ziar al fostului pri­mar d-l Fleva zice: „De o săp­tămână s'a hotărît în urma unei consultațiuni cu d-l Nicolae Fleva ca fostul mitropolit să nu se mai ducă la Senat în fruntea mulțimei, ci să se ducă singur și prefectul poliției tot n’a fost în stare etc. Vă să zică, din textul acestor două bucăți de proză din Cons­tituționalul și Dreptatea, citate mai sus, reese cert că sfatu­rile articolului, „O manevră de toamnă“ din România­, au avut destulă înrîurire în partidele și grupurile opoziționiste, și cu toți, convinși că tactica d-lui Filipescu, în politica de opo­ziție este nu numai copilărească, dar încă, și dezastrăsă mora­vurilor crude ale poporului nos­tru, au părăsit ideea de pele­rinaj, convigându-l pe d-l Fi­lipescu să renunțe la asemnea expediente ridicole, dar crimi­nale însă, de a parveni mai de grabă la putere pe căi în­tunecate , prin scandaluri de de stradă și încăerări în popor. Luăm act. Al. B­ TRATATIVELE Drapeliștii a fi pus ca condiții a tratativelor dupe cum spune dia­­rul lor: 1) Reîntregirea partidului întru­­­nindu-se la u­n loc absolut, tóte forțele liberale cari formau parti­dul în momentul venirei sale la putere, acum­­ ani trecuți. 2) Conlucrarea tuturor acestor forțe la aplicarea imediată a pro­gramului i la conducerea generală a guvernului. Intr'o întrunire pe care au ținut'o drapeliștii Vineri și la care a luat parte și d. Fleva și amicii săi, d. V. Lascar a confrmat aceasta adăugând că da cerut reînființarea comitetului executiv al part­dului. Dacă aceste condițiuni vor fi ad­mise, a spus d. Lascar, dupe ele vor urma apoi alte lămuriri asupra ces­­tiunei naționale, adică asupra școa­­lelor din Brașov, apoi asupra ches­­tiunei fostului mitropolit Ghenadie și abia pe urmă va veni chestiunea de persone. „ Noi însă a mai spus d. Lascar suntem hotărî­ți a continua lupta în contra guvernului și chiar săptă­­mîna viitoare, cu ocazia discuției Adresei,vom demonstra că fără noi d. Sturza nu va putea guverna nici două săptămîni". După cât aflăm tratările au ur­mat­ și erl. Mai multe consfătuiri au fost atât la d. Aurelian cât și la d. Stătescu, cari se arată foarte doritori de a ajunge la o înțelegere. Actele secrete După unele ziare, d. de Freycinet a declarat d-lui Loew, că unele acte EDIȚIA DE DIMINEAȚA [wTgttEB»flag MMMI MBM Baam>sg^ Miercuri 25 (7) Noembre 1898 Luminează-te și vei fi 5 B­AIT­I în toată țara ANUNGIUR­I Pagina IV........................ lini» 40 bas! Inserții și reclamo 2 le! linia ADMINISTRAȚIA STR.­ATAVROPOLEOS No. 2. Director VINTU­­A­O. ^V. ROSOT­I ale dosarului Dreyfus nu s’ar putea co­munica Curtea de Casație de­cît sub con­diții celui mai absolut secret. Un meeting de vr’o mie de asistenți a adoptat o ordine de <jl reclamând a­­nularea urmăririlor în contra lui Picqu­­art revizuirea procesului Di ffus și pedepsirea acusatori­lor, D. Patenotte a remis reginei­­ agente a Spaniei marele cordon al­­ Legiunei de onoare.. Cu această ocazie s’au­ pro­nunțat discursuri pline de cordiali­tate. Jubileul Imp. Austriei Viena 20 Noem­bro Oficialul publică un ordin de zi al împăratului mulțumind în mod călduros armatei unite cu împăratul prin senti­mentul datoriei nestrămutate pentru pa­trie,­­și prin acela al devotamentului mergînd pînă la moarte. Ordinul de zi face o mențiune elogioasă pentru bravii șefi și soldați morți pentru patrie, și se termină zicînd că cu toate încercările grele suferite de împărat și patrie, îm­păratul vede azi, ca și în viitor, forțele militare ale Austro-Ung­ariei er­reu ne­strămutate pentru apărarea și sprijinul tronului și patriei; împăratul a conferit prin scrisori au­­tografie marele cordon al ordinului E­­lisabeta arh­iduceselor Stefania, M­­aria­ Te­­­resa, Maria Josephina, GbisoP^usrt Maria Valeria. De asemenea, a conferit tot prin scri­sori autografe ordinul meritul militar cu briliante arh­iducelui Rainer, contelui de Welfersheim și generalului Graeme. Oficialul publică o listă conținînd mii de decorațiuni conferite clerului, funcțio­narilor Curtei și statului, membrilor celor două Camere ale Reichsrattului, funcți­onarilor și amploiaților provinciilor, dis­trictelor și comunelor, oamenilor de științe arte, al finanțelor, industriei și comer­țului. Ordinul Elisabeta i’a conferit mai multor daune ale noblimei înalte, printre care soției ministrului președinte conte de Thum. Numeroase decorațiuni s’au conferit generalilor, ofițerilor și soldaților land­­wherului și geandarmeriei. O amnistie militară, ca acea procla­mată pentru landwherul austriac, s’a a­­cordat și pentru Ungaria. Printre decorații din nou sunt d. Fuchs președintele Camerei, deputaților, d. Lue­ger primarul Vienei.­toarea concluziune din această telegramă: „Am văzut până aci pe d. Sturdza a­­,­gitând chestia Națională în contra gu­­­vernului. L'am văzut apoi căutând să „distrugă chestiunea națională spre a „complace unui guvern strein. „Azi un document nou ne arată pe d. „Sturdza căutând să facă din România ,un focar de agitațiune în contra unui „Stat vecin. „Depeșa pe care o primim din Sibiu „ne vestește că Tribuna publică o scri­soare din 1894 a d-lui Dim. Sturdza, „prin care acesta invită Comitetul na­țional să vie să strămute în România „centrul de agitație al acelora cari vroiau „numai să lupte, în țara lor, pentru re­vendicarea drepturilor lor pe cale legală ,și caii de aceea au respins îndemnurile „d-lui Sturdza”. Iată de ce acum se servesc conva­­torii spre a lovi în șeful guvernului con­servator­: D. Sturdza este denunțat ungurilor, pentru că a oferit, pe când era simplu cetățean, ospitalitatea­ bravilor luptători ai cauzei naționale, spre a scăpa de temnițele ungurești. Ateptăm să ivească Tribuna cu acea scrisoare spre a spune și noi ceea ce știm și a dovedi cum conspiră contra cauzei naționale. STURDZA CONSPIRATOR Sub acest titlu Epoca publică, cu titlu mare, o telegramă din Sibiu în care vă spune : „ Tribuna, organul comitetului național „publică azi în firul reprivirilor recente ,un act iscălit de d. Dimitrie Sturdza „și datat din București, in ziua Inălțărei­i Domnului, 1894. „Prin această scrisoare d. Dimitrie­­ Sturdza, după mai multe considerante, „își exprimă credința sa că ar fi o ire­parabilă greșeală ca condamnații în pro­cesul Memorandului să se supue ver­dictului juraților din Cluj și zice că se „impune ca o datorie patriotică ca con­damnații să se refugieze în România, „unde să facă centrul activi­tâtei lor. , Tribuna, comentînd această scrisoare „zice că ea este un document ilustrant „la crisa prin care trece chestiunea na­țională. „Tribuna promite a face deplină lu­­­mină asupra acestui document”. Ziarul d-lui N. Filipescu trage urmă­ Paty du Clam urmărit ziarul Radical din Paris anunțe că Curtea de Casație a făcut să să confisce la d. Jules Roche o scrisoare a lui Esterhazy, prin care să cons­tată în mod cert relațiunile lui Es­terhazy cu colonelul Henry. Le Rappel află din sorgintă sigură că d. Freycinet examinează acum rolul jucat de Paty du Clam în diferite afaceri cari au legături cu afacerea Dreyfus. Același ziar anunță că în curând vor începe urmăriri în contra lui Paty du Clam. DEPUTAT IN SENAT Ziarul d-lui Anton Bar­abașa pu­blică portretul d-lui Waldeck-Rou­­sseau și ne spune că este , deputat, fost ministru și a propus în Senatul francez să se dea curtei de Casație dreptul de a amâna ori­ce urmăriri judiciare cari ar putea fi o piedică pentru revizuirea vre­unui proces. Multă deșteptaciune n’ar fi trebuit spre a ști că deputații vorbesc la Cameră și numai senatorii la Senat, dar se vede că asta e prea greu de înțeles pentru Dreptatea, și de aceea se crede că în Francia deputații vor­besc în Senat­ Anglo-romanien Bank La Westminster- Gazette organ din cele mai serioase ale partidului liberal publică între atacuri foarte violente în contra lui Anglo-Rou­­manian Bank înregistrată de curînd la Londra. Acest ziar recomandă publicului de a se feri și declară ca unul din promotorii acestei bănci, Charles King este cunoscut ca fiind amestecat în mai multe afaceri veroase. Cantine școlare Membrii corpului didactic din Galați au luat inițiativa lăudabilă de a înființa cantine pe lângă școalele publice, unde elevii și elevele, cari nu dispun de mij­loace și locuesc departe de școale, să poată avea masă la prânz. In acest scop au format un comitet­ care să aviseze la procurarea mijloace­lor necesare. Alegerea primarilor La Galați s’a ales primar d. Or­­leanu. Ajutor d C. Vârlan și Ofițer al stărei civile, d. P. Petrovici. La Urziceni s’a ales primar di­n­­Vasilescu și ajutor d. N. S. Ramo­tescu. D. F. Pangrati, profesor univer­sitar, a fost din nou numit în comi­siunea judecătorească din București pentru corpul didactic primar urban și rural. Bugetul C. F. R. Ieri s’a împărțit 1a Cameră, după cum sm­ anunțat, proectul de buget pentru veniturile și cheltuelile căilor ferate. Dup­ă acest procet de buget, venitu­rile căilor ferate ale docurilor și ale navigațiunei maritime se urcă la suma de 62.700.859 lei, iar cheltuielile pentru aceleași servicii la suma de 46,647,289 lei. Din venitul brut al exploatării se scade 1 la sută pentru fondul de reser­­vă, în suma de 573,383 lei. Ast­fel rămâne un venit net de 16,480,187 lei. Știri limMn­ei Din causa slabei recolte din anul acesta prețul vinului s’a urcat în toate podgoriile noastre. La Rampa de vinuri din București operațiunile nu sunt destul de ani­mate. Prețurile vinurilor sunt următoarele pe vadră, taxele de acciz cuprinse. Vin nou de Drăgășani 11— 12 . Vin cari îndeamnă populațiunea la răscoală contra Romînilor. Guril și tribunale Vineri înaintea tribunalului, secția II, a venit procesul moștenitorilor lui Van­­ghele Zappa, cari au intentat proces din nou pentru a nu anula tranzacțiile ce s’au făcut între ei pentru împărțirea moș­­tenirei. Au pledat d-nii N. Basilescu, Petre Grădișteanu, Vasile Lascar, C. C. Arion Delavrancea, Pantazi și Maiorescu.Fotolul ministerului public era ocupat d­e d. a­­vocat N. A. Papadat, pr­ședinte era d. Miclescu. DIN IAȘI Un proces curios s’a judecat săptămîna asta la secția II-a a tribunalu­l din Iași. Perceptorul unei circumscripții rurale din județul Iași își puse de gînd să sus­tragă din casă 800 lei. Pentru a scăpa de ori­ce răspundere el inventează următorul truc. Ascunde 300 lei într’o pădure din a­­propiere și 500 îl dădu unei prietene. Apoi se înțelege cu un prieten al s&ui Borș și amîndoi se ciomăgesc bine iși fac o mulțime de vîbătăi pe trup și cîte­va

Next