Romanul, decembrie 1898 (Anul 42, nr. 242-266)

1898-12-01 / nr. 242

ANUL 42-lea No. 242 j Voește și vei putea 5 B 2<T­X în toată țara ABONAMENTE. IN ȚARĂ : . . . IN STREINATATE: .pe trimestru 5 lei „ „ 10 leî REDACȚIA STR. STAVROPOLEOS No. 2. Fondat de O. A. ROSATTI EDIȚIA DE DIMINEAȚA Director VINTlIVA O* Jk. Marți 1, (13) Decembre 189$ Luminează-te și vei fi 5 BARI hi toată țara — . U­­ ' ■ ANU­NCIURI Pagina IV. . linia 40 ban! Inserții și reclame 2 lei linia ADMINISTRAȚIA STR. STAVROPOLEOS No. 2. R­OSETTI m mm iimtíiei Eri seara, majoritatea parlamentară s’a întrunit la Senat. Discursul d-lui Gianni D. Gianni a dat seama de tratările urmate între comisiunea de 6 și liberalii disidenți. D-sa arată că prelungirea tratativelor se datorește dificultăților ce au întâlnit în calea lor. M­ai întâia s’au adresat către drape­­liști ș. i.e-au spus că nu este neînțelegere în ce p­rivește principiile liberale, dar că împrejurările au făcut ca toate proectele din program să nu fie încă realizate. S’a pus atunci întrebări privitoare la formarea viitorului guvern, lucru la care delegații n’au putut răspunde, de­ore­ce aceasta intră în atribuțiunile Coroanei S’a cerut încă să fie un comitet de trei cari să compue ministerul, d-nii Aurelian, Sturdza și Stătescu. S’a răspuns prin a­­celeașî argumente, adăogându-se că s’ar forma în partid o oligarhe ceea­ ce e contra tradițiilor sale și că de oare­ce se admite­re a domnului Sturdza e natur­­ă ca el să decidă asupra compu­nere­­­­abinetului. A­poi a fi spus că trebu­ să se vorbescă și cu d. Fleva. Comisia a răspuns că credea că dra­­peliștii sunt înțeleși cu fleviștii, dar de­oare­ce d. Fleva are o altă grupare se vor face demersuri și pe lângă d-sa. S’a trim­s la dânsul o sub-comisie. D. Fleva a răspuns că pentru d-sa " cestiunile de portofoliu sunt secundare, inimicițiile asemenea dispar înaintea ide­ilor. A expus punctele sale, cari toate erau puncte din programul liberal. S’au convocat ambele grupuri spre a se stabili înțeleg­e­a de comun acord. Drapoliștii au cerut să se termine dis­cuția la răspunsul mesagiului și apoi să se vorbească de remaniere ministerială Fleviștii n’au admis acea idee și în cele din urmă nu s’a putut ajunge la o înțelegere. i­ar la 7 și jumătate seara s’a adus din partea drapeliștilor următorul resul­­tat în scris : Condițiunile drapeliștilor Scrisoarea scrisă de mâna d-lui N. Xenopol pune ca condițiuni pentru îm­păcare următoarele trei puncte : I. înainte de discuție răspunsului la adn.. , d. Sturdza să explice In parla­men cuvintele rostite la Craiova, și se ■*dea asigurări în cestiunea națională și cu privire la aducerea la îndeplinire chiar în actuala sesiune a legilor următoare: Colegiul unic cu represintațiunea m­ino­­ritaț­i și legea casei rurale. II D. Sturdza, d. Stătescu și d. Au­relian să se înțeleagă înainte de discuția răspunsului la mesagiu, asupra modifi­­cării guvernului. 111. Pentru întregirea partidului înțe­legerea să se facă și cu d. Fleva. Discursul d-lui Hlissir N­. Misir dă și d-sa detaliuri asupra tratărilor urmate. D. Aurelian a fost la început cel mai împăciuitor, dar nimic n’a vorbit de mo­dalitățile m­irei, spuind că este liberal, și va apăra partidul când va fi amenințat. Ii s’a oferit portofoliu, a spus că nu cere minister. Atunci s’a vorbit de prin­cipii , d. Aurelian a spus că trebue să se înțeleagă cu gruparea d-sale. La a doua întrunire d. Aurelian era schimbat, și venise și cu d. Lascăr. S’a pus iarăși ca punct nediscutabil, cestiunea șefii și președinții d-lui Sturza, care fusese admisă de d. Aurelian în ajun. Nu s’a contestat nici acum, dar s’a cerut ca d. Sturza să se esplice asupra discursului de la Craiova. Să se esplice în cestia națională. S’a spus că se va esplica la Senat, dar au cerut ca <> satisfacere personală să le dea și lor explicație. Nu s’a făcut dificultăți, precum nu s’a făcut opunere la votarea legei casei ru­rale. Au cerut apoi ca d. Stătescu, Sturza și Aurelian să se înțeleagă pentru formarea Cabinetului. S’a mai pretins ca delegația să meargă și la d. Stătescu. D. Stătescu, când îi s’a spus că aure­­lianiștii admit șefia d-lui Sturza a răs­puns »atunci ați câștigat totul*, și a a­­dăogat că asemenea lucru nici nu să poate discuta, după d-sa, singur d. Sturza poate fi șeful partidului. S’au continuat deci tratările și ma­joritățile s’au arătat dispuse să se împace chiar dacă câți­va membrii s’ar opune, rămâind ei isolați. S’a crezut că pacea s’a făcut.. S’a cerut însă să se meargă și la d. Fleva. D. Missir și Schina au mers la d-sa. Când au spus însă ce vor spune d-lui Fleva, s’a pretins că nu să admisese șe­fia d-lui Sturza și cel cari era o primise, protestară acum, s’a primit însă a nu să vorbi de aceasta, admițându-se faptul împlinit, în urmă s’a revenit asupra tuturor tratărilor și s’a trimis scrisoarea pe care a citit’o d. 6 anni. D. Fleva a fost foarte concilient, dar cerea garanți. Noi am înțeles că dorea ministerul de interne, ca garanție că se vor realiza punctele din program cerute de d-sa. Joi să credea că înțelegerea este stabilită. S’a cerut de delegație ca d. Sturza să întindă mâna d­lui Fleva. D Sturza a consimțit. E­l însă, venind la Cameră d. N­­issir a aflat că toate tratările s’au rupt. S’a dat de unii, ca protest, că a fost o întrunire de 40 deputați la d. Gr. Grădișteanu unde s’a atacat d. Aurelian și amicii săi Acum să aduc noi condiții pe cari nu le putem primi. D. Sturza spune că aceste 10 zile de tratări au fost pentru d sa, 10 zile de tortură. D-sa n’a alergat după șefie, nici după președenția Consiliului. Partidul îî a dat acea sarcină. D-sa regretă că s’a făcut desbinare în partid și a luptat, continuu pentru împăcare. A căutat din toate mijloacele ca comisia da tratative să isbuteasca. Discursul d-lui Sturdza D. Sturdza discută propunerile dra­­peliștilor și spune că s’a explicat asu­pra cuvintelor rostite la Craiova și le explică din nou înaintea Majoritatea. In privința chestiei naționale a vorbit în nenumărate rînduri și în chestia școa­­lelor din Brașov a dat explicații în Senat respunzînd d-lui Maiorescu; mai mult nu poate spune. In ce privește îndeplinirea programu­lui, cum nu ar dori aceasta când pro­­gramul este scris de d-sa? Vorbind despre formarea unui comitet de trei, d. Sturdza nu se opune, dar a­­rată că d-sa a fost desemnat de partid ca să’l reprezinte, ori de câte ori s’a presintat ocasia, și deci este o contra­zicere, întru ce cei drapeliștii azi și ce a făcut în trecut. Trecând la o altă ordine de idei, dl Sturd­a spune că trebue să existe două partide, cei cari vor să meargă înainte și alții cari vor să stea pe loc. Formarea grupurilor slăbește parti­dele. Pe cât timp maj­­itatea actuală îî va da încrederea sa d. Sturdza i­ eclacă că nu se teme, de nimic și va merge înainte Daca majoritatea nu-i mai dă încre­derea n’are de­cât să-i spui și ce cază locul altuia. » Dacă drapeliștil­e vor ataca, d-sa nu-I v’a ataca.­­ Discursul d-lu’ Ienurescu D. Iepurescu crede că este interpre­tul majorităței mulțumind delegațiunea de silințele ce ’și a dat spre a face împă­carea cu grupările desidenții. D-sa crede că explicârile ce s’au dat azi ar trebui să se facă și în Cameră’ Declarații d-lui Grâișteanu D. Gr. Grădișteanu spune că e­l ori s’a făcut altisie la o întrunire ce s’a ți­nut la d sa. Amintește că asemenea întruniri s’au ținut în fie­care an 1 d-sa spre a dis­cuta proecte de legi. Fii d la ordinea zilei tratările s’a vorbit și de ele dar toți au fost pentru împăciuire. Nu este exact că s’a vorbit de mpâ­­care numai cu o "grupare " nimeni n’a rostit cuvinte reü­voitoare la adresa d-lui E S­ătescu. Aceste întruniri vor urma a se ține regulat, spre a se discuta legile și men­ține o strînsă legătură intre membri ma­jorității. N ’aț noiiő !­ un sfîrșit ! Se adeverste din­­ 1 zi în zi. că partidul conservator trece printr’o mare criză po­litică/ Pare că este un făcut pentru membrii acestui partid, că în ori­ce direcțiune în spre care își îndrepteză acțiunea lor de opoziție să rupă duzini de să­geți, ca în urmă să cucerescă numai înfrîngeri și umiliri. Interpelarea d-lui T. Maio­­rescu în Senat, în chestiunea rentei sculelor din Brașov, cu care conservătorii credeau că au­ să estermine partidul na­­țional-liberal, nu numai că nu a făcut efectul unui dezastru în partidul liberal, după cum pseudo-apărătorii ch­estiunei na­ționale își presupuneau, dar, tocmai din potrivă, acestă in­terpelare a produs un contra­­efect, defavorabil politicei d-lui Maiorescu, și ca atare, defavo­rabil și politicei partidului con­servator, deconcertăndu-1 în tote ale lui speranțe pînă la cea mai eșeciabilă umilire. Și este natural ca acestă de­­concertare să se producă în cercul partizanilor reacționa­rismului, de­ore­ce, interpelarea d-lui Maiorescu fiind angi­a­­jentă nu din punt de vedere cu caracter pur național, ci, dorul de revenire la guvern a regimului conservator fiind mai puternic, și împingând pe d-sa în v­ ltarea curentului unei false opozițiuni adoptată de către diriginții marcanți ai partidu­lui d-lui Catargiu, l’a pus în poziție de a se executa și a co­mite acestă interpelare opozabilă intereselor cauzei naționale, pentru care partidul național­­liberal, atît în opoziție cît și acum la guvern, a făcut, și va face încă, atîtea sacrificii, dar, pe cari politica de prejudecăți, îngustă și de interese personale a partidului conservator nu le pute mistui. Conservatorii au crezut că dacă au însărcinat pe d-l Maio­rescu să interpeleze pe primul ministru în chestiunea rentei sculelor din Brașov, Senatul, fără nici o temere de responsa­bilitate politică și morală, ca suveran ce este, va aproba a­­cestă interpelare, iar d-l Fili­­pescu, pe succesul acestei apro­bări să reîncepă o serie de în­truniri zgomo­tase cu scandaluri de stradă, neașteptându-se nici conservatorii, nici leaderul lor, d-l Maiorescu, la o complectă desaprobare nu numai din par­tea maturului corp senatorial, ci, chiar de la întrega țară. Acest fiasco pe care 1a sufe­rit alaltă­ eri partidul conserva­tor prin interpelarea din Senat a d-lui Maiorescu, va rămâne le­gendar în istoria politică a con­servatorilor. Pozitiv însă, ca înfrînarea conservatorilor se resfrînge întru cît­va și asupra d-lui Maiorescu. Cum însă, tote în lumea acesta sunt trecătore, ci pe cum bine știm, și dupa cum nemuritorul poet Eminescu ne arată în poe­­siile sale pline de spirit și înțe­lepciune, prin care biciuește mo­ravurile societăței nóstre mo­­­derne în poesia intitulată: Glosa care zice: Ce e val ca valul trece, iar tu râmud la tóte rece, așa și interpelarea fostului rector al uni­versităței, d­e Maiorescu, ca un val a trecut prin Se­nat, iar acesta, ca matur corp alcătuit din adeverați sprijinitori ai ch­estiunei naționale transil­vănene, a rămas absolut rece, nedându-i cea mai insignifientă atențiune. Al. B. una dintre cele mai mari sărbători naționale. Deci, cu toți să luăm parte la a­­ceastă mare sărbătoare națională, care ne reamintește suferințele îndurate de brava armata romînă pe cîmpiile Bulgariei. 28 Noembrie Azi 28 Noembrie, se împlinesc 21 ani de cînd mica dar viteaza amată Ro­­mînă în redutele Plevnei sub înțe­leaptă conducere a marelui Căpitan Carol I a repurtat cele mai strălucite victorii. Nici plumbul turcilor, nici troenul de zăpadă cît o statură de om, nici foamea, nici setea nu au împedicat pe viteji curcani să împlînte stindar­dul tricolor al Romîniei pe coastele redutei din Plevna care adăpostea pe bravul Osman Pașa. Armatei române se datorește inde­pendența statului nostru. România, vasală odinioară semi­­lunei musulmane, astăzi sărbătorește în memoria oștenilor căzuți la Plevna Chestiunea cretană Constantinopol, 27 Noembrie.­ Poarta a răsp­uns­uri la notificarea privitoare la afacerile cretane,prin­tr o notă declarînd că ia act de asi­gurările celor patru puteri pentru menținerea drepturilor de suvera­nitate ale Turciei și pentru prote­­gerea intereselor musulmanilor în Creta. Nota se referă la obiecțiunile deja formulate de­­ o artă în contra prin­țului George și speră că cele patru puteri, într-un spirit de dreptate, vor traduce declarați­­ile lor prin acte. Poarta a adresat în acelaș timp celor patru ambasadori o circulară al cărei conținut este analog. Alegeri parțiale Colegiul II de Senat din Vash­ua este convocat în ziua de 10 Ianua­rie 1899 pentru alegerea unul sena­tor în locul d-lui C. Bastake numit în funcție. Colegiul II de Senat din Ilfov este convocat în ziua de 12 Ianuarie 1899 pentru alegerea unul senator în lo­cul decedatului C. Esarcu Colegiul I de Cameră din VasluiÜ este convocat pentru 12 Ianuarie 1899 pentru a alege un deputat în locul decedatului Ștefan Papadopolul. Consiliul Comunal din Iași­ uri întrunindu-se ședința consilulu­i comunal din Iași pentru alegerea a­­jutoarelor și delegaților au fost a­­leși. D-niî N. Gane primar, G. Săndu­­lescu și Sterea ajutoare și Constan­­dake ofițerul stărei civile. Comisiunea financiară, d-nil Da­­maschin, Velciu și Damaschin, Comisia de indigenat, d-nil Ureche Tomida și preotul Enachescu. Comisia de pensiuni, d-nil Cujba consilier și Dumbravă, pensionar. Comisia de licitație d nil Tăcu și Jelea Comisia de insolvabili, d. Da­maschin. Comisia de scăderi de contri­buțiuni, d-nil Velciu, Jalea și Ne­­colae loan. Comisia de apel, d-nil Dimachi, Crupenschi și Ureche. D. dr Botez se proclamă delegat al consiliului la consiliul de higlofiă, iar părintele Vereațu își com­isie pen­tru cămile bisericești. Inul­te fier Trans-Sibezian Acum câți­va ani cînd un ucaș al Țarului Alexandru III, din 29 Martie 1891, ordona construcțiunea drumului de fier siberian, numai față de ideea emisă lumea era înmărmu­rită sub impresiunea produsă de un atare proiect, uriaș.

Next