Romanul, decembrie 1898 (Anul 42, nr. 242-266)
1898-12-01 / nr. 242
ANUL 42-lea No. 242 j Voește și vei putea 5 B 2<TX în toată țara ABONAMENTE. IN ȚARĂ : . . . IN STREINATATE: .pe trimestru 5 lei „ „ 10 leî REDACȚIA STR. STAVROPOLEOS No. 2. Fondat de O. A. ROSATTI EDIȚIA DE DIMINEAȚA Director VINTlIVA O* Jk. Marți 1, (13) Decembre 189$ Luminează-te și vei fi 5 BARI hi toată țara — . U ' ■ ANUNCIURI Pagina IV. . linia 40 ban! Inserții și reclame 2 lei linia ADMINISTRAȚIA STR. STAVROPOLEOS No. 2. ROSETTI m mm iimtíiei Eri seara, majoritatea parlamentară s’a întrunit la Senat. Discursul d-lui Gianni D. Gianni a dat seama de tratările urmate între comisiunea de 6 și liberalii disidenți. D-sa arată că prelungirea tratativelor se datorește dificultăților ce au întâlnit în calea lor. Mai întâia s’au adresat către drapeliști ș. i.e-au spus că nu este neînțelegere în ce privește principiile liberale, dar că împrejurările au făcut ca toate proectele din program să nu fie încă realizate. S’a pus atunci întrebări privitoare la formarea viitorului guvern, lucru la care delegații n’au putut răspunde, deorece aceasta intră în atribuțiunile Coroanei S’a cerut încă să fie un comitet de trei cari să compue ministerul, d-nii Aurelian, Sturdza și Stătescu. S’a răspuns prin aceleașî argumente, adăogându-se că s’ar forma în partid o oligarhe ceea ce e contra tradițiilor sale și că de oarece se admitere a domnului Sturdza e natură ca el să decidă asupra compunereabinetului. Apoi a fi spus că trebu să se vorbescă și cu d. Fleva. Comisia a răspuns că credea că drapeliștii sunt înțeleși cu fleviștii, dar deoarece d. Fleva are o altă grupare se vor face demersuri și pe lângă d-sa. S’a trims la dânsul o sub-comisie. D. Fleva a răspuns că pentru d-sa " cestiunile de portofoliu sunt secundare, inimicițiile asemenea dispar înaintea ideilor. A expus punctele sale, cari toate erau puncte din programul liberal. S’au convocat ambele grupuri spre a se stabili înțelegea de comun acord. Drapoliștii au cerut să se termine discuția la răspunsul mesagiului și apoi să se vorbească de remaniere ministerială Fleviștii n’au admis acea idee și în cele din urmă nu s’a putut ajunge la o înțelegere. iar la 7 și jumătate seara s’a adus din partea drapeliștilor următorul resultat în scris : Condițiunile drapeliștilor Scrisoarea scrisă de mâna d-lui N. Xenopol pune ca condițiuni pentru împăcare următoarele trei puncte : I. înainte de discuție răspunsului la adn.. , d. Sturdza să explice In parlamen cuvintele rostite la Craiova, și se ■*dea asigurări în cestiunea națională și cu privire la aducerea la îndeplinire chiar în actuala sesiune a legilor următoare: Colegiul unic cu represintațiunea minoritați și legea casei rurale. II D. Sturdza, d. Stătescu și d. Aurelian să se înțeleagă înainte de discuția răspunsului la mesagiu, asupra modificării guvernului. 111. Pentru întregirea partidului înțelegerea să se facă și cu d. Fleva. Discursul d-lui Hlissir N. Misir dă și d-sa detaliuri asupra tratărilor urmate. D. Aurelian a fost la început cel mai împăciuitor, dar nimic n’a vorbit de modalitățile mirei, spuind că este liberal, și va apăra partidul când va fi amenințat. Ii s’a oferit portofoliu, a spus că nu cere minister. Atunci s’a vorbit de principii , d. Aurelian a spus că trebue să se înțeleagă cu gruparea d-sale. La a doua întrunire d. Aurelian era schimbat, și venise și cu d. Lascăr. S’a pus iarăși ca punct nediscutabil, cestiunea șefii și președinții d-lui Sturza, care fusese admisă de d. Aurelian în ajun. Nu s’a contestat nici acum, dar s’a cerut ca d. Sturza să se esplice asupra discursului de la Craiova. Să se esplice în cestia națională. S’a spus că se va esplica la Senat, dar au cerut ca <> satisfacere personală să le dea și lor explicație. Nu s’a făcut dificultăți, precum nu s’a făcut opunere la votarea legei casei rurale. Au cerut apoi ca d. Stătescu, Sturza și Aurelian să se înțeleagă pentru formarea Cabinetului. S’a mai pretins ca delegația să meargă și la d. Stătescu. D. Stătescu, când îi s’a spus că aurelianiștii admit șefia d-lui Sturza a răspuns »atunci ați câștigat totul*, și a adăogat că asemenea lucru nici nu să poate discuta, după d-sa, singur d. Sturza poate fi șeful partidului. S’au continuat deci tratările și majoritățile s’au arătat dispuse să se împace chiar dacă câțiva membrii s’ar opune, rămâind ei isolați. S’a crezut că pacea s’a făcut.. S’a cerut însă să se meargă și la d. Fleva. D. Missir și Schina au mers la d-sa. Când au spus însă ce vor spune d-lui Fleva, s’a pretins că nu să admisese șefia d-lui Sturza și cel cari era o primise, protestară acum, s’a primit însă a nu să vorbi de aceasta, admițându-se faptul împlinit, în urmă s’a revenit asupra tuturor tratărilor și s’a trimis scrisoarea pe care a citit’o d. 6 anni. D. Fleva a fost foarte concilient, dar cerea garanți. Noi am înțeles că dorea ministerul de interne, ca garanție că se vor realiza punctele din program cerute de d-sa. Joi să credea că înțelegerea este stabilită. S’a cerut de delegație ca d. Sturza să întindă mâna dlui Fleva. D Sturza a consimțit. El însă, venind la Cameră d. Nissir a aflat că toate tratările s’au rupt. S’a dat de unii, ca protest, că a fost o întrunire de 40 deputați la d. Gr. Grădișteanu unde s’a atacat d. Aurelian și amicii săi Acum să aduc noi condiții pe cari nu le putem primi. D. Sturza spune că aceste 10 zile de tratări au fost pentru d sa, 10 zile de tortură. D-sa n’a alergat după șefie, nici după președenția Consiliului. Partidul îî a dat acea sarcină. D-sa regretă că s’a făcut desbinare în partid și a luptat, continuu pentru împăcare. A căutat din toate mijloacele ca comisia da tratative să isbuteasca. Discursul d-lui Sturdza D. Sturdza discută propunerile drapeliștilor și spune că s’a explicat asupra cuvintelor rostite la Craiova și le explică din nou înaintea Majoritatea. In privința chestiei naționale a vorbit în nenumărate rînduri și în chestia școalelor din Brașov a dat explicații în Senat respunzînd d-lui Maiorescu; mai mult nu poate spune. In ce privește îndeplinirea programului, cum nu ar dori aceasta când programul este scris de d-sa? Vorbind despre formarea unui comitet de trei, d. Sturdza nu se opune, dar arată că d-sa a fost desemnat de partid ca să’l reprezinte, ori de câte ori s’a presintat ocasia, și deci este o contrazicere, întru ce cei drapeliștii azi și ce a făcut în trecut. Trecând la o altă ordine de idei, dl Sturda spune că trebue să existe două partide, cei cari vor să meargă înainte și alții cari vor să stea pe loc. Formarea grupurilor slăbește partidele. Pe cât timp majitatea actuală îî va da încrederea sa d. Sturdza i eclacă că nu se teme, de nimic și va merge înainte Daca majoritatea nu-i mai dă încrederea n’are decât să-i spui și ce cază locul altuia. » Dacă drapeliștile vor ataca, d-sa nu-I v’a ataca. Discursul d-lu’ Ienurescu D. Iepurescu crede că este interpretul majorităței mulțumind delegațiunea de silințele ce ’și a dat spre a face împăcarea cu grupările desidenții. D-sa crede că explicârile ce s’au dat azi ar trebui să se facă și în Cameră’ Declarații d-lui Grâișteanu D. Gr. Grădișteanu spune că el ori s’a făcut altisie la o întrunire ce s’a ținut la d sa. Amintește că asemenea întruniri s’au ținut în fiecare an 1 d-sa spre a discuta proecte de legi. Fii d la ordinea zilei tratările s’a vorbit și de ele dar toți au fost pentru împăciuire. Nu este exact că s’a vorbit de mpâcare numai cu o "grupare " nimeni n’a rostit cuvinte reüvoitoare la adresa d-lui E Sătescu. Aceste întruniri vor urma a se ține regulat, spre a se discuta legile și menține o strînsă legătură intre membri majorității. N ’aț noiiő ! un sfîrșit ! Se adeverste din 1 zi în zi. că partidul conservator trece printr’o mare criză politică/ Pare că este un făcut pentru membrii acestui partid, că în orice direcțiune în spre care își îndrepteză acțiunea lor de opoziție să rupă duzini de săgeți, ca în urmă să cucerescă numai înfrîngeri și umiliri. Interpelarea d-lui T. Maiorescu în Senat, în chestiunea rentei sculelor din Brașov, cu care conservătorii credeau că au să estermine partidul național-liberal, nu numai că nu a făcut efectul unui dezastru în partidul liberal, după cum pseudo-apărătorii chestiunei naționale își presupuneau, dar, tocmai din potrivă, acestă interpelare a produs un contraefect, defavorabil politicei d-lui Maiorescu, și ca atare, defavorabil și politicei partidului conservator, deconcertăndu-1 în tote ale lui speranțe pînă la cea mai eșeciabilă umilire. Și este natural ca acestă deconcertare să se producă în cercul partizanilor reacționarismului, deorece, interpelarea d-lui Maiorescu fiind angiajentă nu din punt de vedere cu caracter pur național, ci, dorul de revenire la guvern a regimului conservator fiind mai puternic, și împingând pe d-sa în v ltarea curentului unei false opozițiuni adoptată de către diriginții marcanți ai partidului d-lui Catargiu, l’a pus în poziție de a se executa și a comite acestă interpelare opozabilă intereselor cauzei naționale, pentru care partidul naționalliberal, atît în opoziție cît și acum la guvern, a făcut, și va face încă, atîtea sacrificii, dar, pe cari politica de prejudecăți, îngustă și de interese personale a partidului conservator nu le pute mistui. Conservatorii au crezut că dacă au însărcinat pe d-l Maiorescu să interpeleze pe primul ministru în chestiunea rentei sculelor din Brașov, Senatul, fără nici o temere de responsabilitate politică și morală, ca suveran ce este, va aproba acestă interpelare, iar d-l Filipescu, pe succesul acestei aprobări să reîncepă o serie de întruniri zgomotase cu scandaluri de stradă, neașteptându-se nici conservatorii, nici leaderul lor, d-l Maiorescu, la o complectă desaprobare nu numai din partea maturului corp senatorial, ci, chiar de la întrega țară. Acest fiasco pe care 1a suferit alaltă eri partidul conservator prin interpelarea din Senat a d-lui Maiorescu, va rămâne legendar în istoria politică a conservatorilor. Pozitiv însă, ca înfrînarea conservatorilor se resfrînge întru cîtva și asupra d-lui Maiorescu. Cum însă, tote în lumea acesta sunt trecătore, ci pe cum bine știm, și dupa cum nemuritorul poet Eminescu ne arată în poesiile sale pline de spirit și înțelepciune, prin care biciuește moravurile societăței nóstre moderne în poesia intitulată: Glosa care zice: Ce e val ca valul trece, iar tu râmud la tóte rece, așa și interpelarea fostului rector al universităței, de Maiorescu, ca un val a trecut prin Senat, iar acesta, ca matur corp alcătuit din adeverați sprijinitori ai chestiunei naționale transilvănene, a rămas absolut rece, nedându-i cea mai insignifientă atențiune. Al. B. una dintre cele mai mari sărbători naționale. Deci, cu toți să luăm parte la această mare sărbătoare națională, care ne reamintește suferințele îndurate de brava armata romînă pe cîmpiile Bulgariei. 28 Noembrie Azi 28 Noembrie, se împlinesc 21 ani de cînd mica dar viteaza amată Romînă în redutele Plevnei sub înțeleaptă conducere a marelui Căpitan Carol I a repurtat cele mai strălucite victorii. Nici plumbul turcilor, nici troenul de zăpadă cît o statură de om, nici foamea, nici setea nu au împedicat pe viteji curcani să împlînte stindardul tricolor al Romîniei pe coastele redutei din Plevna care adăpostea pe bravul Osman Pașa. Armatei române se datorește independența statului nostru. România, vasală odinioară semilunei musulmane, astăzi sărbătorește în memoria oștenilor căzuți la Plevna Chestiunea cretană Constantinopol, 27 Noembrie. Poarta a răspunsuri la notificarea privitoare la afacerile cretane,printr o notă declarînd că ia act de asigurările celor patru puteri pentru menținerea drepturilor de suveranitate ale Turciei și pentru protegerea intereselor musulmanilor în Creta. Nota se referă la obiecțiunile deja formulate de o artă în contra prințului George și speră că cele patru puteri, într-un spirit de dreptate, vor traduce declarațiile lor prin acte. Poarta a adresat în acelaș timp celor patru ambasadori o circulară al cărei conținut este analog. Alegeri parțiale Colegiul II de Senat din Vashua este convocat în ziua de 10 Ianuarie 1899 pentru alegerea unul senator în locul d-lui C. Bastake numit în funcție. Colegiul II de Senat din Ilfov este convocat în ziua de 12 Ianuarie 1899 pentru alegerea unul senator în locul decedatului C. Esarcu Colegiul I de Cameră din VasluiÜ este convocat pentru 12 Ianuarie 1899 pentru a alege un deputat în locul decedatului Ștefan Papadopolul. Consiliul Comunal din Iași uri întrunindu-se ședința consilului comunal din Iași pentru alegerea ajutoarelor și delegaților au fost aleși. D-niî N. Gane primar, G. Săndulescu și Sterea ajutoare și Constandake ofițerul stărei civile. Comisiunea financiară, d-nil Damaschin, Velciu și Damaschin, Comisia de indigenat, d-nil Ureche Tomida și preotul Enachescu. Comisia de pensiuni, d-nil Cujba consilier și Dumbravă, pensionar. Comisia de licitație d nil Tăcu și Jelea Comisia de insolvabili, d. Damaschin. Comisia de scăderi de contribuțiuni, d-nil Velciu, Jalea și Necolae loan. Comisia de apel, d-nil Dimachi, Crupenschi și Ureche. D. dr Botez se proclamă delegat al consiliului la consiliul de higlofiă, iar părintele Vereațu își comisie pentru cămile bisericești. Inulte fier Trans-Sibezian Acum câțiva ani cînd un ucaș al Țarului Alexandru III, din 29 Martie 1891, ordona construcțiunea drumului de fier siberian, numai față de ideea emisă lumea era înmărmurită sub impresiunea produsă de un atare proiect, uriaș.