Romanul, februarie 1899 (Anul 43, nr. 291-312)

1899-02-02 / nr. 291

ANUL 43-lea No. 291 (SB ’ tgSSS&K "'■'•li Voește și vei putea 5 B A IT I EDIȚIA DE SEARA au toată țara ABONAMENTE: IN ȚARĂ, pe an 20 lei, eu suplim 30 de IN STRĂINĂTATE: „ „ 40 REDACȚIA STR. STAVROPOLEOS No. 2. Fondat în 185^? de O. ROS FWI Director VIIVTXFA C. A. ROSF TTI LUNI 1 MARTI 2 (11 FEBRUARIE 1899 Luminează-te și vei fi STA1ȚI în toată țara ANUNCIURI Pagina IV......................linia 40 bu . Inserții și reclame 2 lei linia ADMINISTRAȚIA STR. 8TAVROPOLEOS No. 2 ș UN AVERTISMENT Interpelarea d-lui Kogălniceanu Votul de Sîmbătă a fost astfel calificat, de un membru al majorităței. Da, și după părerea noastă nu pute fi alt decît un avertisment pe care o parte din majoritatea Camerei, a voit să-l dea d lui Pherechide. Era la ordinea zilei interpelarea d-lui V. Kogălniceanu cu privire la votul pe naționalități, introdus la Constanța, cu ocazia ultimelor alegeri comunale. D. Pherechide a răspuns din punctul de vedere al legalităței, lucru pe care nu l-a contestat nici d. Tache Ionescu, dar a tăcut în ce privește partea politică a cestinnei. D. Tache Ionescu și mulți membri ai majorităței ar fi voit să se discute acea parte și de aceea a fost contra închidere! discuții. Ceea ce a contribuit și mai mult la nemulțumirea majorităței este intolerența i tendința despotică de care sunt însuflețiți mai toți conducătorii partidului liberal, cari nu admit cea mai mică discuție a amicilor lor. Astfel se explică cum de n’au cedat mulți liberali, stăruințelor d-lor Epurescu și Iancovescu d’a face după placul d-lui Pherechide. Resultatul a fost că 50 de voturi au cerut prelungirea desbaterilor fiind contra 61. Deci dacă nu interveneau pe lîngă deputați d-lui Epurescu și alții cari au înduplecat pe unii dinamicii lor să le mai facă încă odată batirul cerute, desigur că majoritatea ar fi fost pentru continuare, căci nu se poate contesta că d. Epurescu a atras 6 deputați, prin simpatie personală la care se bucură, și o deplasare de 6 voturi ar fi fost aproape un blam al atitudinei intolerante a băncei ministeriale. In orice caz a fost un avertisment, pe care sperăm că nu vom fi nevoiți a’l reînoi. * * * Constatînd semnificarea votului trecem la fondul cestiunei. D. Kogălniceanu a ridicat o cestiune, care pentru noî presintă mare interes. Deputatul de Roman a susținut un ce foarte drept și o causă romînească susținînd că nu este politic a se face ca ș tu Constanța să se voteze după naționalități, după 20 de ani de la anexarea acelei provincii. Dacă pînă azi nu a fost o primejdie pentru romînism — cînd existau agitații bulgare — cum poate fi azi un pericol cînd—după însăși declarările d-lui Phertchide— nu mai există. Ceea ce este și mai de neînțeles e faptul că acel pericol nu exista cînd sau convocat alegători, căci listele electorale s’au publicat nu pe naționalități și împreună cu convocarea s’a trimis autorităților acelea liste. Cum se explică atunci faptul că numai în ultima zi a termenului legal a observat d. Pherechide pericolul social și că a fost sezisat prin telegramă să ceară a se face liste noi pe naționalități, recomandînd ca chiar în acea zi să se publice spre a nu expira termenul cerut de lege ? Pentru noi faptul nu se poate explica de cît prin graba cu care s’a luat măsura, nu’l putem primi decît ca o operă necugetată a ministrului de interne care s’a lăsat a fi amăgit de încrederea ce inspira prefectul de Tulcea, de sfaturile căruia, desigur a fost călăuzit. Dacă discuția ar fi urmat în Cames, probabil guvernul s-ar fi convins că asemenea greșeli nu sunt de natură a întări sentimentele Romînești între Dobrogeni, dar din nenorocire spiritul autoritar care predominește, menține pe conducătorii partidului liberal în necunoștință și el fugind de luminile partizanilor lor nu numai că nu știa ce se petrecea în partid, dar sunt în multe casuri cu totul streini de ce se petrece în țară. I XDACTIO E Răsplata muncii Pesimiștilor în chestia recompenselor li s’a opus pretextul concursurilor și al premiilor. Clișeă tocit, zic unii. De unde ar urma că școala nu poate opune nici ea principiile sale celor ce poartă cu îngîmfare semnul prejudițiilor sociale, după cum un om serios ar purta o tinichea pe piept și un sacagiu un joben pe cap. Progres de moravuri, staționare ("?!) Clădire de sus în jos, de-ți vine să te întrebi : E menită școala să reformeze moravurile, ori acestea să formeze școala ? N’am ajes să putem „plăti“ integral munca luminătorilor poporului și în neputință d’a ne achita, le hărăzim epitetele ironice de apostoli ai luminei oferindu-le și recompense banale, adică răsplătindu-i. Ca și cum, fără aceste mijloace momitoare, natura n’ar mai produce virtuți civice ca P. Rădulescu, Calinderu, Poni, Herbart ori Constantinescu. Cînd natura cade în neputința, arta și artificiile o oblojește. Cînd educația, buna și solida educație nu poate să producă eroi, răsplata muncii îl improvizează la minut. Așa că, fără acest talisman oficial n’ar mai exista deosebiri de aptitudini și de caractere, nici talente, nici genii, nici somități și viceversa, dacă Edison ar fi gelos, ar produce o mașină care să toarne celebrități ca cum ai turna niște medalii. Jos dar cu Pestalozzi al vostru, cel ce îl reproduceți în cuvintele: , învățați pe copii să-și facă datoria pentru datorie nu pentru răsplată. Insuflați-le, prin o bună educație, sentimentul religiei datoriei“. Pas de te mai silește să poți ce nu poți, ca să cerșești un semn cît de banal cu care pare că ai voi să zici celor de o seamă cu tine : La o parte, pigmei de meserie, închinați-vă mie și acestei tinichele!... Căci dacă n’ar fi apărut încă un mijloc de emulație, stabilirea egalității condițiilor, visul utopic al lui Rousseau, nu s’ar fi realisat în veci și egalizarea puterilor trupești și sufletești ale tuturor oamenilor ar fi rămas ideală. Alexandru Martin autorul Educației caracterului, n’ar mai zice azi : faceți ca copilul să se compare cu el însuși și cu resultatele trudelor sale, să se întreacă el pe el, iar nu pe alții, ca să nu desvoltați de altfel pisma, ura, gelosia Nu credeți, mai zicea el, — dar nici pe el nu credem noi, — că persoanele marcante și de distincțiune, marii agricultori și industriași nu sunt cel ce în școală se întreceau în căpătarea premiilor și recompenselor. Ar fi un naiv și cel ce ar zice în locul mta . Pare că am aerul să dau lecții de educație, de adevărată și solidă educație, celor chemați să guverneze propria mea educație, cărora, dacă mi-ar cere să exemplific, le-ar răspunde cu toată modestia : nu pot să fac ceea ce educația insuflată de veacul ăsta și de o socitate plină de sus pînă jos de prejudiul nu m’au ajutat să fac. Ce pot eu, în cercul atribuțiunii mele, unde spiritul de inițiativă îmi e abătut pe căi piezișe, unde ordine și contra-ordine îmi jicnește libertatea profesională, unde educația mea profesională e insuflată de vechi și demodate principii ? Căci de ar fi vre-un pic de adevăr în aceste puncte întrebătoare, unul singur le-ar rezuma pe toate. Cum să ne preocupăm de ceea ce Pestalozzi a numit religia datoriei, dacă pretutindeni nu întîlnești decît religia prejudițiilor ? Și am înțelege progres desfiiințarea răsplății și înlocuirea ei prin plata integrală a muncii, condiționată de îndeplinirea datoriei. Matei Rădulescu. tiei s[tîs e.x.și e ZTa,doua.a.llă,ție Și desarmarea Ziarul ‘Piccolo» primește o telegramă din Praga, în care i se comunică știrea, că trei ziariști căi de acolo au adresat o rugăciune Țarului Rusiei, cu cuprinsul ca să facă tot posibilul să fie represintate prin delegații lor speciali, toate naționalitățile din monarhia austroungară ia proiectată conferință de dezarmare. Rugarea e motivată pe faptul că scopul conferinței de dezarmare nu este numai evitarea conflictelor internaționale, ci și delăturarea frecărilor dintre naționalități. Scopul acesta îi șă numi așa se poate ajunge în Austro-Ungaria, dacă afară de represntații oficiali ai monarhiei, vor lua parte la conferință și reprezintanții speciali ai naționalităților ca să’și spună durerile. Votarea proect-valaii de laarlz-’OLira P,pectul depus de guvern ca procesele de revizuire să fie judecate de secțiile unite ale curtei de casație a fost votat azi de Cameră cu 332 voturi contra 216. XTrs.Âe este #z.n..3.rec Toată stăruința, ce și-ojfină renumiții exploatorî ca să afle pe Andree, a rămas pînă acum zadarnică. Welman, Auprup, Sverdrup și Peary patru renumiți exploatorî, au căutat pînă acum prin ținuturile polului nordic — dar n’au putut da de urma lui Andree. In luna Iunie pleacă și celebrul căpitan danez Daniil Brunn să caute pe Andree și are de gînd să înainteze pînă la insulele Scoresbysund. Poate el să fie mai norocos și să aducă cel puțin știrea positiva despre moartea lui Andeé. 2i mitropolit mort íira Arrtea, sertax-ulaxl Din Genua se tctografiază zguduitoarea știre, că mitropolitul Aug. Rossi lovit de apoplexie a murit înaintea altarului pe cînd celebra serviciul divin în capela , loan Botezătorul . Bătrânul mitropolit a venit la Genua, pentru că împlinindu-se 800 ani de cînd moaștele Sf. loan Botezătorul au ajuns în posesia orașului Genua el în persoană a voit să servească în această zi jubilară Moaștele Sf. loan Botezătorul au fost aduse la Genua din pămîntul sfînt la 4 Februarie 1099 și credincioșii de acolo au ridicat o capelă în care se păstrează aceste scumpe moaște. In această capelă a murit mitropolitul Ross. Xriptá, între creștini și mahomedani La Piilip, în Serbia veche, s’a întîmplat o luptă sălbatică între musulmani și creștini. Sunt mai mulți morți și răniți din ambele părți. Andrée traește Exploratorii ansen și Nordenskiold nu cred în moartea lui Andrée. Dacă balonul ar fi făcut explozie din cauza furtunei, nu s'ar fi găsit cele trei cadavre unulângă altul. In orice caz, trebue să se aștepte alte știri. "I’-u.l'bu.r&Tii apum în A lg[axia. In Alger azi s’au [ rodus noul conflicte. A fost ucis un impiegat al ziarului lui Regis. S’au făcut vr’o 100 de arestări. Constitutia, Cretei Statul organic a fost elaborat de o comisiune și conține următoarele puncte principale: Creta constitue un guvernămînt autonom. Apărarea țărei și ordinea publică sunt încredințate geandarmeriei și garde naționale. Toate confesiunile religioase sunt recunoscute în mod egal și protejate de legi. Limba oficială este cea grecească. Funcțiunile publice sunt accesibile tuturor cretanilor, după gradul de capacitate și moralitate. Prințul va exercita puterea ce-i acordă constituția prin mijlocul consilierilor răspunzători. Deputați aleși de populare, plus acei aleși de prințul, vor forma Camera, care va fi convocată în fiecare două ani. In primii două ani, prințul va avea puterea de a pune in aplicare legile necesare serviciilor administrative, judiciare, financiare și militare, precum și de a contractat convențiuni relative la lucrările publice. Soavrta. lvxí Vndieé Fratele lui Andrei nu crede că știrea venind din Krasnojark, în privința îndrăznețului exploator, să fie adevărată, deoarece ținutul a este locuit și nu se poate presupune că trei cadavre și un balon să fi rămas nezărite un an și fum, și se fi rămas în acelaș loc, dacă accidentul balonului s’a produs în urma vreunei vijelii. Intrumire anarrhistă. Azi noapte în Paris dupa ce s-a ținut întrunirea anarhiștilor, aceștia au spart geamrile la două biserici și au rănit pe un gardian iu focuri de revolver. Corpurile Legiuitoare Se Huța de la 29 Ianuarie 1899 S dința se deschide la ora 2 și 5 minute, sub președinția d-lui D. Giani. D. președinte al consiliului citește decretul regal prin care se primește demisiunea d-lui M. Stolojan și se însărcinează d. D. Sturdza cu interimatul ministerului domeniilor. D. Ferichide depune pe biuroul Cameni proiectul de lege asupra procedure electorale, și cere urgența, care se admite. D. Spiru Haret depune proiectul de lege asupra învățământului profesional. Se pune din nou la vot legea asupra ofițerilor și se admite cu 66 de voturi din 78 votanți. D. Vasile Kogălniceanu, desvoltând interpelarea sa asupra alegerilor comunale din Dobrogea, afirmă că Dobrogea este astăzi pămîntul comercial al Romîniei și ca atare ar merita o solicitudine guvernamentală mai serioasă decît aceia ce s’a dat Basarabiei, o administrația mai luminată și echitabilă. D. Ferichide răspunde că e greșită atitudinea acelora cari strigă pe toate tonurile, că e intrigă administrația romînă din Dobrogea; această campanie rătăcită nu poate avea de scop decît să înstreineze inimile de Romînia. D-sa termină afirmînd că guvernul romîn a făcut și face pentru Dobrogea tot ce este cu putință; astăzi nu mai există în Dobrogea nici un fel de agitațiune. Se cere închiderea discuției; d. Take Ionescu vorbește contraînchidere ; discuția se închide cu 61 de voturi din 111 votanți. Se votează fără discuție proiectul de lege pentru legitimarea creditelor extraordinare deschise în timpul vacanțelor parlamentare. La ordinea zilei modificarea articolulu 29 din legea pensiunilor funcționarilor telegrafo-poștali. D. miniseri de interne cer e ca discuția acestui proiect să se amîne pentru Miercuri. Discuția se închide , amînarea se pune la vot cu bile, și se admite. cea La ora 4 ședința se ridică, anunțînduse viitoare pentru Miercuri 3 Februarie. SKIV A TXTR Ședința de la 29 Ianuarie 1899 Ședința se deschide la orele 2 și jum sub președinția d-lui N. Gane, președinte. D. Stoicescu comunică demisia d-lui Stolojan și d. D. Sturdza e însărcinat cu interimul ministerului domeniilor D. gen. Anghelescu propune ca Senatul să ia în discuție proiectul de lege prin care comuna Craiova este autorizată a face conversiunea datoriei sale. Mai mulți senatori combat propunerea care se respinge. Se intră în ordinea zilei. Urmează discuția asupra modificărei art 75 din codul procedurei civile, relativ la citarea cetei moșnenilor. Legea pusă la vot în total, se adoptă. D. gen. Berndeiu depune proectul modificator al legei recrutării. Ședința se ridică la 4 și un sfert anunțîndu-se cea viitoare pentru Mercur. INFORMATION! Prin Iași circulă zvonul-ctimtă Novak, fostul administrator al Bfuncei Agricole ar fi fost prins la Hamburg. Acest zvon însă nu e confirmat, până acum,prin nici o știre venită la vreuna din autoritățile locale. Ziariștii din capitală s’au întrunit aseară la societatea Presei Au fost prezenți S6 de ziariști, aparținând tuturor ziarelor din București. Comisiunea aleasă pentru alcătuirea proectului pe Statut al Sindicatului Presei depunându-și mandatul, Adunarea Generală a ziariștilor a ales o altă comisiune pentru facerea proectului de Statut, compusă din d-n.I. N. Ianovicil I Popescu, Vintilă Rosetti, A. Hodoș, Anton Bacalbașa, G. Rădulescu și P. Macui. La telegrama de condoleanțe, pe care soțiile d-lor miniștri au adresat-o A. S. R. Principesei Maria, Alteța Sa Regală a binevoit ar răspunde d-nei Zoe D. Sturdza prin urmtoarea telegramă : [Gotha, 28 Ian.9 Febr. 1899. ]Din toată viia vă mulțumesc, ca și celor l’alte doamne,pentru partea vie ce luați toate la imensa mea durere. Cuvintele d-voastră bine-fâcătoare m'au mișcat adânc, Maria. O telegramă sosită la direcțiunea SIM. R.^sșanța cu. caigobotul ț Tv.rnu-Severin, a plecat alaltăeri din Rotterdam încărcat cu 2610 tone cărbuni și 300 tone diferite mărfuri. Ministerul instrucțiunei publice în urma avisului d lul dr. Leon, inspectorii școalelor private, a închis următoarele asile profesionale din orașul Brăila : B. Schatzberg, din str. Gri vițel, M. Leibisch Fuchs, din str. Rahovel; H. B. Stern, din str. Unirel și Alter Oliv, din str. Unirel. Directorii acestor așiluri au fost dați judecăței, pentru că n’aveau autoritarea de funcționare. Ieri d. G. Danielopolu, decan și profesor de drept roman și civil de la facultatea de drept, a ținut cursul säu despre dreptul bizantin într’un chip magistral. Sala era plină de un auditor ales. D. Chiru, directorul poștelor și telegrafelor, își propune de a înlocui prin automobile camioanele care aac serviciul de transport între gări și birourile poștale în toată țara O primă experiență a acestui sistem va avea loc în Capitală. Compania de gaz a prezintăt primăriei din Capitală o ofertă pentru luminatu Capitalei cu lumină electrică. Proectul e actualmente în studiu la serviciul tehnic al muncipaltății. D. T Niculescu consilier comunal, în ultima ședință a consiliului a declarat că renunță la diurna d-sale ca membru în comisiunea de constatare și percepere, în folosul cantinelor școlare. Prefecții din toată țara, făcînd parte după lege din comisiunile de recrutare, directorii prefecturilor vor fi autorizați să gereze afacerile prefecturilor, cît timp prefecții vor fi ocupați cu recrutarea.