Romanul, iunie 1899 (Anul 43, nr. 383-397)

1899-06-10 / nr. 389

ANUL AL 43-lea No. 389 VOEȘTE ȘI VEI PUTEA 5 «E3 Cu ool­i Tn t­otă țara ABONAMENT* . IN ȚARA , pe an 20­ lei cu suplim. 30 lei IN STREINATATE „ „ „ 40 lei REDACȚIA STRADA TEILOR No. 138 lföhtuiri în 181>7 de A. ROSE I’TI LUMINEAZA-TE SI VEI FI 5 Bazii în totă țara A­N­D­N­C­I D­R­I : Pagina IV.....................linia 40 bani Inserții și reclame 2 lei linia ADMINISTRAȚIA : STRADA TEILOR No.- Blis. 77 . 0­4­1 . I Director VINITILA V. A. ROaETTI .— a. •. > * Consfătuirea liberalilor pri seară vr’o 50 de persoane s’au întrunit la d 0. Nacu, în scop d’a se înțelege asupra mij­loacelor de luptă. in primul rând ca propaganda a ideilor liberale s’a considerat organisarea clubului și a să da concurs celor două chiare ale partidului. Au vorbit d nil C. Nacu, O. Stoicescu, Dr. Râmniceanu, V. Epurescu, Alexandru Radovici, Ștefan Ion etc. Toți oratorii au recunoscut meritele d-lui D. Sturdza și ne­cesitatea d’-ai da tot sprijinul spre a conduce și de aci înainte partidul. D. Radovici a insistat asupra necesităței d’a să îmbrățișa cu mai mult foc gestiunile demo­cratice arătând că partidul nu trebuie să fie numai un partid de guvernământ ca să alterneze la putere cu cel conservator, dar și un partid de progres. Printre cei presenți erau d-nii D. Gianni, N. Crătunescu, P. Orbescu, A Stolojan, Dr. Can­­tacuzino, E Carada, D. Proto­­popescu, A. și Em. Ouloglu, P. Christopolu, V. Antonescu, Ion și Vintilă Brătianu, H. Rosetti, Gr. Gianni, C. P. Robescu, G. Bursan, A. Carp, etc. O nouă întrunire se va ține dilele acestea. Răscoala din Olt Răscoala din Slatina a avut con­secințe din cele mai dureroase, î­­.Numărul sătenilor împușcați pare fi mai mar­e de­cât 14, cât spu­neau d­arele oficioase. Nu voim a profita de nenoro­ciri ca cele din Olt, spre a ne face din ele o armă de partid, dar tre­­bue să constatăm că mai dea­una răscoalele sătenilor in tot sunt datorite faptului că se calcă de autorități drepturile lor s’au că nu li să dă cea ce li s’au făgăduit. In primul caz răspunderea cade numai asupra guvernelor, în al doilea, asupra partidelor politice, cari, în timpul alegerilor întrețin pe săteni cu făgăduiala că le vor da pământuri. Cauza revoltei actuale pare a a­parține primei categorii, ea este provocată de ingerințele electorale făcute de administrație spre a o­­pri pe d. Bogdan Pitescu să fie ales, după cum era dorința sătenilor. Ei s’au revoltat pentru că n’au fost lăsați să’și execute dreptul de alegători, pentru că au perdut speranța in dreptate, de­oare­ce ve­­deau că anchetele anunțate se tot amânau. Aci e prima vină a guvernului. Acum nasce întrebarea, daca re­primarea prin forța armatei era indispensabilă, dacă autoritățile civile și militare au procedat cu tactul ce să impune in asemenea cazuri. Versiunile cele noi torii circulă și nu putem contradic­sei e­­xact cum s’au petrecut lucrurile. Unii acuză guvernul pentru că trenul din Craiova, care venea cu soldați s’a oprit chiar in gară, cea ce a dat foc la o învălmășala, sol­dații fiind siliți a înpinge pe săte­nii, spre a se da jos din vagoane. Alții pretind că nu s’au făcut somațiunile legale înainte de a se trage focuri. ’7’Indépendance Roumaine, confirmă această versiune. Un fapt neexplicabil este cum au putut veni sătenii în număr atât de mare și armați, cum au putut ocupa gara, fără ca autoritățile să întrevie la timp și să încerce a convinge pe săteni că nu prin agresiune vor putea obține cea ce doresc. E de neînțeles cum Autoritățile nu au solut ce se petrece și sub o­­chii administrației sătenii din mai multe comune au putut a se aduna și veni în Slatina fara ca vre o încercare să se fi făcut de a-i face să renunțe la intenția lor, pe cînd mai era timp și s’ar fi putut Înlătura o vărsare de singe Aceasta este o dovadă mai mult de reaua stare în care se află ad­ministrația noastră. Cea ce Insă este îngrozitor, este goana ce s’a dat sătenilor urmărin­­du’i cavaleria pe o distanță de 8 kilometri. Răspunderea guvernului este mare și va plăti scump consecin­țele neprevederei sale,ale barbariei agenților săi. EDIȚIA DE BAR A Parlamentul din 1899 N. FILIPESCU Deputatul col. I din Brăila E­COURI Batalionul al 5-lea.­­le vînători a plecat din Sinaia și a fost dus la Bacău în Prahova, din cauza epi­demiei de pojar. Prin oraș circula asără svonul des­pre demisia d-lui N. Fleva, minis­trul domenilor. Voința Naționala înregistrează svo­nul despre retragerea d­lui Disescu ministrul justiției. Mitropolitul­­ Primat va continua săptămîna viitoare cu inspecțiunile pe la diferite mânăstiri din țară. Filoxera s-a ivit în unele vii din comuna Greci și în podgoriile de la­ Sarica, din Dobrogea. Toate viile din Dobrogea sunt a­­menințate. Lucrările portului Constanța, cari se execută acum în Regie, merg cu o mare repeziciune. Numai la digul despre largul Mă­re­ s’au făcut de­­ la 20 Aprilie și pînă acum 100 de metri complect terminați. La digul despre sud, apărarea platformei, s’a făcut de la aceiași dată și pînă azi peste 200 de metri. Terasamentele merg de asemenea foarte repede, construindu­se pe zi pînă la 1000 metri cubi. La universitatea din București se face în momentele de față prima a­­­bilitare a unui decent, în facultatea filosofică, după formele nouei legi a învâțămîntului superior. Luni s’a ținut un colloquim ; as­tăzi și poimîine la 3 ore se vor ține în sala No. IV secțiunile publice de probă. Candidat este d. C. Rădulescu Mo­­tru. Comisiunea examinatoare e pre­zidată de d. T. Maiorescu ; din ea fac parte și d-nii Leonardescu și Găvănescu, profesori la universitatea din Iași. Ofițerii, care au terminat cursurile școalei superioare de războiu, vor fi obligați în curînd de a’șî face sta­giul într’o altă armă de­cît aceea pe care și-au ales o la început. Ei vor fi apoi supuși la un exa­men special spre a fi brevetați o­fițeri de stat-major. Academia romînă invitată de a trimite un delegat la congresul o­­rientaliștilor, care se va întruni la Roma a transmis această invitație ministrului de instrucțiune publică, care a desemnat pe d. Hulban, fost consul. O nouă comisiune de remontă va pleca zilele acestea în Ru­sia, pen­tru a cumpăra 300 cai necesari ca­valerie­. D medic șef al Capitalei a invi­tat pe toți medicii din București, ca îndată ce vor constata 11 vre­unul din clienții lor, vre­o boală epide­mică să înștiințeze serviciul sanitar spre a lua măsuri în consecință Consiliul sanitar superior al arma­tei a luat disposițiunea de a se cons­trui nouă pavilioane de boale de ochi la infirmeria de la Teiș. Exposiția de făinuri românești la Rotterdam a fost deschisă la 5 iunie de președintele camerei de comerț, unul din cei mai mari negustori din Olanda. Industriașii noștri au expus eșan­­tilioane de făinuri și pesmeți con­­ser­ați. Calitatea acestor lucruri au fost mult apreciate Exposiția a reușit pe deplin. Balotfigare colegiului I de Senat Covurlui.— Alegători înscriși 372; Votanți 269; Anulate 4; Ion Plesni­­lă, conservator 168 voturi ales; Dim. Laurian, junimist, 97 voturi. Prahova.—Votanți 379 Ștefan Greceanu, conservator, 247 vo­turi, ales. Dim. Sturdza, liberal, 128 voturi. Mehedinți.— Inscriși 279 ; Votanț 265. ’ ’ I Al. Farța, conservator, 116 voturi ales; D. Sturdza, liberal, 90 voturi, R.­Sărat­—înscriși 216; Votanți 147 Ghiță Lupescu, liberal, 152 voturi ales. N’a fost alt candidat. Bacău.—înscriși 203; Votanți 137 Anulate 4. Leon S^chelari, liberal, 83, voturi, ales ; Toma Rafail, conservator 53 voturi, Piatra-Neamți­­—înscriși 119; Vo­tanți 80; anulate 4. Const. V. Andri­­eș, 51 voturi ales. Nicu N. Albu, 25 voturi; Rom­— înscriși 210; votanți 1­56 ; Anulate 1. Const. C. Gordescu, 85 voturi ales. Dim­. Dobrescu 64 voturi Trecutul lui Pipa Judecătorul de instrucție caută să restabilească antecedentele asa­sinului Ion Pipa. La început Ion Pipa d­elarase că e din comuna Corbeasca, de lingă Tecuciu. In urma cercetărilor făcute,­­s’a dovedit că el s’a născut la 18 Fe­bruarie 1881, în comuna Secuești plasa Bistrița de sus, județul Bacau. El e fiul natural al femeei Elena Nicolai Gavrilă, și i se mai­ zice și Ciocârlie. In comuna lui natală, ucigașul are un unch­iu, anume Nicolae Ga­vrilă și o mătușe anume Maria. In orașul Bacău el a săvârșit de a­­semenea o mulțime de spargeri și fiind prins în satul lui natal Lăcu­­ești, a răuș­t să fugă. E interesant de știut chipul cum a fugit Pipa . El a fost dus în comuna Fontî­­nelele, lîngă Lăcuești, fiind legat țeapăn cu mîinele la spate. El declară că primarul și nota­rul comunei l’au­ bătut foarte rău. El a fost pus apoi In camera no­­ roul 10 (22) Vineri 11 (23 Iunie) 1899 tarului, unde se afla și șeful garni­zoanei. Rimâind singuri, s’a rugat de șeful garnisonei să­ deslege, fi­ind­că’i dor brațele. Acesta l’a des­­legat. Șeful de garnisona uitîndu­se pe fereastră. Ion Pipa a profitat de acest moment, a luat un revolver încărcat, ce se afla din întîmplare pe masă și l’a amenințat că’l îm­pușcă, dacă va face vr’o mișcare. El a tras într’adevăr, dar revol­verul n’a luat foc fiind stricat, a­­poi a fugit din odaie și s’a dus la Pășcani. De acolo a venit in postul Peș­telui la București. Pipa a declarat că de multe ori se ducea pe la maidanul Duca, vis a vis de Cișmigiu, unde a jucat adese­ori în jocul. Uite popa nu e popa !­al care a pierdut o sin­gură dată 8 lei și un ceasornic. El a mai jucat la jocul de noroc cu table, unde a pierdut­ 200 lei. Confruntat cu stăpinul jocului, a­­cesta l-a recunoscut. Cu ocazia acestei confruntări, Popa a exclamat : Eștia sunt mai hoți de­cât mine, fi­ind­că aYi putut să me înșele și pe mine! A întrebat de ce făcea spargeri nu­mai la cârciumari, și nu bancheri sau negustori bogați, el răspunse : La cârciumari eram sigur că o să gă­sesc tot­d­a­una în tejghea cel puțin 200 —300 lei pe când bancherii aîi mai mulți bani, dar casele lor de fer sunt greu­ de spart! Ieri p tichetul a primit din Iași următoarela telegramă : „Azi se judecă aci un proces în apel al lui Ion Popa împreună cu alți 4 complici». Eri, pe la orele 1 p­ m­ d. jude­câtor de instrucție Al. Villamos, însoțit de d. procuror Ionescu și de d. grefier V. Dumitrescu, au fost la Văcărești, unde s’a urmat cu luarea interogatorului și l’au confruntat pe Pipa cu alți 2 mar­­toriori, ale căror depoziții uciga­șul le-a confirmat în totul Pipa a declarat ca el n’a fost în strada 11 Iunie la cârciumarul Chris­­tea Pagianopol, spunînd : Domnule judecător, dacă am declarat toate crime­le ce am comis, de ce aș tăgădui acest fapt neînsemnat! Adevărul asupra mărturisirei cri­­melor comise de către Ion Pipa e următorul: Pe când criminalul se afla la po­liție înaintea Judecatorului de ins­trucție D. Vilacros, care îi lua un interogator, a intrat in odae­d. ge­neral Algiu, prefectul poliției care a strigat ucigașului: — Dacă nu vei mărturisi toate crimele tale, am să-ți sdrobesc 0- sele în bătse ! Ion Pipa a răspuns: — Faceți cu mine ce poftiți ! D. Algiu eșind din odae, d. Vi­lacros a luat pe ucigași cu vorbe blânde și numai ast­fel a reușit să-l facă a și mărturisi crimele, tot ce poftiți și dreptatea va fi cu el .7 de­oare­ce posedă un certificat de la­"­­ W­ureat al conservatorului de declamație și premiul I sau al II. - • Nu voesc să citez numele nici unui elev, temându-mă să nu fiu­ părtinitor ; cu toții fiind în acelaș ton, clasa d-nei Romanescu a fost mai binișor. Sunt câte­va elemente bune, așa în special d-ra Lina Greceanu, care a jucat pe Ana din Radu de la Afumați, pro­m­ite mult, mai ales dacă....ar mai ali­bi puțin. Cele­late binișo\ La 6 Iunie a fost anul al III Cu toții ne așteptam la ceva mai bun, dar val! aproape, aproape să-I confundăm cu cel din anul I. Nu Înțeleg de ce se dă bieților elevi roluri atât de grele ca : Ruy Bias, Don Salust, Franz Moor, și altele de aceeași categorie ? Pentru ce atâta măreție în alegerea rolurilor domnilor elevi? N’ar fi mai bine in roluri mai mici și bine de­­cât în asemenea roluri și în asemenea condițiuni ? ! Cu toate acestea, sunt câțî­va tineri care pot trece. Așa d. Corfescu care zice cu multă sensibilitate, și do ’este o deosebită inclinațiune spre tragedie. A­ jucat In Ruy-Blas scena cea mare. Tânărul Barbelian de asemenea are calitatea de a vorbi foarte clar Un singur cusur : prea se silește să­ imi­­teze pe d-nul Nottara, cusur care ex­celează printre toți elevii conservato­rului. La comedie singur d-nul Decules ar face ceva dacă s’ar ocupa întreit de câte ocupă acum. Figura îl ajută foarte mult. Se observă, zic, foarte mult lipsa de școală serioasă­ Și în anul al III sexei cel slab a fost cel tare. D-na Georgescu AeliF, fosta d rau­­­iescu, a avut mare succes în Adrie­nne Lecouvreur. Mult temperament dramatic, multă sensibilitate.... puțină lipsă însă de modulațiunea voce­, și gesturi cam puțin expresive. O bună și fidelă elevă a artistei sale profe­soare apoi d-na Elena Vasilescu in Uzeta din nebuniile amoroase A­devărată Litetă. Tinăra artistă e­r­a­­de un temperament potrivit pentru scen­a Vioiile, sprintenă, multă expansivitate de o nervositate orig­nală, adoratore, a tot ce e frumos în artă ! Ca fizic natura nu-i-a fost dușmana : un trup mlădios și plin de farmec, o figură rotundă, o privire duioasă, un picior drăguț, o voce ca un ciripit de păsări enfin­eile ne faisse pas ă de­­sirer ! Sperăm ca la toamnă să o aplaudăm pe scena Teatrului Național. D-na Vasilescu a fost foarte mult aplaudată de auditor. Comisiunea ex­aminat­oare a premiat-o ca semn de distincțiune ne facem o datorie să o recomandăm în special direcției tea­trului național. Din parte’mă felicit pe noua artistă, urându-i o carieră pre­sărată cu flori. In general anul al III nu’l putem considera ca atare, de aceea am și ci­tat câte­va nume—restul nu valorea­ză­­ aceleași defecte ca și la cei din anul I. Nu înțeleg de ce se strâmbă atît de mult domnii elevi, când joacă roluri tragice. E oribil , te sperii, și în loc să asculți și să’l urmărești Iți vine să fugi , pește departe. Un incident regretabil s’a întîmplat la sfârșit. Câți­va elevi,­ numele nu voim să’l spunem— nemulțumiți de modul cum s’au distribuit premiile, au insul­tat pe bătrînul profesor d-nul Vellescu, amenințându’l că’l vor în­­pușca. E destul de trist pentru niște pre­tinși artiști să se poarte ast­fel cu un profesor Să’și aducă aminte de cazul simpa­ticului artist Pella, domnii elevi aceș­tia ne fiind mulțumiți cu clasare făcută, nu s’a prezentat la examen— și atâ­ta tot­ de purtare onorabilă ! Cât a câștigat omul artist și artistul om. Credem că tinerii nemulțumiți se vor grăbi să’ i ceară scuze profesoru­­lui insultat, argumentând că erau sub impresia rolurilor jucate, ceea ce i-a făcut să creadă ca­­ o continuare a scenei precedent . Atât. F. D. Examenele de la Ateneu La 5 și 6 Iunie s’au ținut exame­nele de declamație. In ziua de 5 s’au produs elevii anului I și al II lea. Ni­mic remarcabil, nimic care să’ți dea speranțe. .. Lipsă de dicțiune, de sen­timent, de ținută, în fine lipsă de tot ce se cere unui elev la declamație. Și afară de domnii elevi cari fără să’șî simtă nici un dram de talent se apucă așa netamnesam de artă, mai sunt vinovați și domnii profesori care promovează pe asemenea elevi in loc să î păstreze câte 2 și 3 ani într’c­­lasă, silindu-se cât mai mult să rafineze gusturile, să le civilizeze ți­­­­nuta, gesturile, în fine să-i cioplea­s­că pe elevii cari poate au ceva stofă de artiști. Ast­fel, re­lansează pe arena vieței de artist, o sumă de ar­tiști, cari având tot dreptul la pretenții de condiderațiune și de răsplată, și opinia publică nelăsîndu-se să fie în­­șe lată atât de ușor,­se vor considera nedregățiți, victime, vor acuza publi­cul de lipsă de gust artistic, în fine

Next