Românul, iulie 1914 (Anul 44, nr. 62-87)

1914-07-22 / nr. 82

INFORMATION! * Azi în aerele de amiază a avut loc la direcțiunea 6 sanitară corp. 2 urmată o consfătuire sanitară, la care au luat parte toți medicii supe­riori generali ai armatei, cu­m­ai ine­,­ctivă­ super inci âe la dir­ect, mi ea ge­nerală a serviciului sanitar din mi­nisterul de interne. * Generalul sârb Plitnic fiind restabilit, d-scr. v­a părăsi orașul T­urnu- Severin azi sau mâine, Marii și se va duce la cartierul general al armatei sârbești. * Ministerul de războiu a hotărît să nu se mai facă nici un fel de mu­tări de ofițeri și grade inferioare, de­oare­ce în aceste momente auto­ritățile noastre militare sunt extrem dee ocupate și astfel de interveniri imposibile de îndeplinit ar fi de do­rit să nu se mai solicite. * Consiliile generale ale județe­lor Teleorman și Suceava au fost convocate în sesiune extraordina­ră pentru ziua­ de 10 August. * Divizia veterinară din direcția generală a serviciului sanitar» a înaintat medicilor veterinari din­­ țară­­ ci Maffa, prin care li se instrucțiuni cu privire la inspec­țea­­ și desinfecta­rea vagoanielo­r de transportat an­imale. * Ministerul de Interne aduce la cunoștiința funcționarilor din Admi­nistrația­­ Centrală și autoritățile de­pendințe că cu începere de astăzi 21 iulie 1914, revonîr­duiHse concidiile ce li s-au acordat, toți urmează să se prezinte grabnic la posturile lor. Acei ce nu vor fi următori în cuno­­ștințiă cei de față, vor fi consideirați sîă »a părăsit serviciul. * Bău­t­oul Presei din Direcți­unea­­ Generală a Poștelor, mai­­ promnică­­ următoarele: Cablul Pitești, C­ab­­lul, întrerupt. Pînă la alte dispozițiuni nu­ se va taxa sau dirija nici o telegrafia pe ■via Fiiești. Tolegram­ele pentru a­re­­v­i­a se vor­ taxa și îndruma­­ pe via Constanța cu aceeași taxă ,a pe via .Trăești. Telegramele pentru Bosnia și Her­țegovina, se­ primesc nu­mai pe râs­­punierea expeditorilor * In comuna Băcani din județul Tutova s’a declarat epizootia de fobie la speța bovină. * Ministerul de tasÜe&a aduce la­­ cunoștința generală, că din prezent fiind ocupate lucrării de interes ge­neral, nu Stai poate­­ răspunde l­a timp tutidon­ persoanelor cari i se a­­­dresează mini­isteruilui pentru­­ dife­rite relații. * Ministerul cultelor și instrucți­­unei publice, aduce la cunoștința în­vățătorilor cu diploma de normalist institutor, î­­n­vățătorilor dein șco­le­le de aplicație cărora li s’a confe­rit, pe ziua de 1 Septembrie 1911 gra­dul de institutor urban, învățători­lor înaintați pe loc din 1903 cari nu și-au ales încă locurile în învăță­­mîntul urhat precum și învățători­ OT înaintați pe loc pe 1 Oct. 3903 prima serie, că sunt chemați la mi­ni­ster în ziua de 16 August a. c. o­­rele 9 a. m. spre a-și alesg­e locurile în învățămintul urban din cele va­ca­nte. învățătorii înaintați pe loc din seriile mai sus citate cari doresc a trece la oraș, vor înainta cererile lor ministerului pînă în cursul lunei Iu­lie a. c. *Din ordinul șefului de stat ma­­­lay j jor­­țin ministerul de războiu, se ac* *'acc cnn()adt că ordinele de reparti­ție pentru serviciul militar în timp de pace și de războiu al studenților din anul 4, 5, 6 și absolvenți ai fa­cultăților de medicină și ai școli­i superioare de medicină veteri­nară se găsesc la facultatea (școala) respectivă, de unde aceștia sunt o­­bligați a le cere. De asemenea ofițerii sanitari de rezervă, cari nu au primit anul a­­cesta ordine­ de serviciu, de la cor­puri sau servicii, se vor adresa ur­gent direcției sanitare militare (strada Știrbei Vodă), pentru a li se da. * Contrar in­formaț­uril­or publi­cate de unele ziare precum că So­cietatea Ungară de Navigație ar f­i suspendat cursele de Vapoare îmstre portu­rile Dunărei de la Galați la Se­varin, Inspectoratul­­ Societății A­­noni­me Regale Ungare de Naviga­ți­une Pluvială­­ și Maritimă, aduce la cunoștința generală că pîmă la alte dispoz­ițiuni întreții­ne curse de pasageri de două ori pe săptă­m­ne între Galați-Ca­lafat, precum și traf­­il de marfă pe acvalși linie, în regulat.­­0X0- O știre oficială sosită la Bu­curești anunță că eri dimineață Germania a declarat oficial răz­boiu Rusiei. Conflagrația generală este fapt îndeplinit. Iată comunicarea oficială pe care d-l Sasonof, ministrul de externe rus, a făcut-o ambasa­delor rusești: <i Germania ne-a declarat războiu. Bine-voiți a preveni consulatele noastre. ^ SALONOF mmm..------­ ‘­ROMĂNIÎ7" *^A. Itițut’Sin p«UWc­tie­­\ este sin­kul seară,informat din­ lumea politică autorizată a turor partidelor românul 1­7 UT *3* E BI ­O­R Ä § tenaäen­ TELEGRAMELE corespondenților noștri particulari prin fir spe­cial­­ din marele centre mondiale 38»-----------■ i .­ ..''■ rfepyiSfiSSÎS3 £ â»L«iaâ»»j­ ■Iu­rnir­lTlAllIJlt(WeilM) . I l«LI(ÍKaO­^«l^«Dn­a^ *■ Je1C4 .f* r r01­‘,­r­a3>l,Tl"t­ 1­10“»— m—C "WlX..—"tf­­•­­U» "*— ~­ ~~ ~ ~­­ ‘ »^TT ~.. .—■ ~~~ " ■­­ .." Germania a declarat oficial războiul Rusiei franța decretează motezarea generală. — Rusia mobilizează 4 milioane de oameni. P ttwwb'B d B 'S * ă _____ ^ • lneaeran m pairme ia granița rasa BULETINULEXTERN Catastrofa s’Fifrodüs rft DECLARAT RAZBOIU HŐSSEL - FRAKTA VA DECLARA CERE RAZBOIU GERMANIEI.­­ CARE ESTE ATITUDINEA AKOLIEI *Catastrofa mondială anunțată |A !Sir Grey în Parlamentul en­­g­lez, putem spune că s’a produs. Anului 1914 i-a fost dat să va­­­d a cel m­ai mare război pe care l’a omenirea. Din înde­păr­­tatele stepe rusești și pâ­nă în por­tretele înflorite ale Franței, Eu­ropa va­ înnota în sînge. Coasa mor­tei va culege de data asta cea mai bogată recoltă și în timp ce în­treaga generație de la 21 la 40 de milii v­a îngrășa ciipiile de luptă, femeile, copii și bătrânii se vor­­­ simți tot mai îndepărtați mnii de vilii. Față de războiul care să începe mâine, marile războaie din epoca lui Napoleon, nu vor părea de­cis va niște searbă de miniaturi. Prim­a suprafața pe care se va întinde și prin numărul de oameni ce va pune față în față, războiul de miine, promite să înscrie în isto­­ria omenirei cea mai sângeroasă și poate ultima pagină din epopea prezidată de zeul Marte.­­ Germania a declarat rai* bei Stas!©! iar Franța car ® a decrtttat mobilizarea ge­­neralei, va âastart Îs rm­­tină el, iacă ran chiar va fi și declarat, riște ®! Ger­maniei. ’Acestea sunt cele două vești ca­pit­ale care au căzut ori in mijlo­cul Bucureștilor că greutatea în­spăimântătoare a unui defian e­­norm de uzină. Dimineața se­ anunțase licărirea unei speranțe de mire. Cercurile diplomatice primiseră în timpul noptei știrea că împăratul Wil­helm și președintele R­epublicei Franceze d. Ray­mond Poincaré au început să trateze personal o înțelegere generală. Faptul era perfect adevărat. Germania însă­­ceruse acelaș lucru și imnieratu­lui Nicola II care îl refuzase. Refuzul Rusiei,­­după cum de­­­ ușor se poate deduce, a de­terminat declarația de războiu a Germaniei, care după cum se știe decretase mobilizarea generală cu o zi înainte și întărise granițele, așa ca să poată rezista cu succes unei invazii până ce grosul arma­tei va sosi să ia contact cu inami­cul. Toate celelalte știri sosite pe ziua­ de est nu sunt de­cît niște corolare ale acestor două știri ca­ Mobilizarea Belgiei și Elveției erau de prevăzut, după cum ia­răși este de prevăzut — spun unii — mobilizarea Suediei, care deși a declarat că va rămîne neutră, este posibil să-și schimbe atitu­dinea. * O chestie insă de o primă Eni“ portafiț­ este atitudinea Angliei, care de­și Sasa parte din tripla Înțe­legere, pare a nu fi Legată In sind form­at de Franța și Hasis­mu sä intervină într’ui­a conflict armat. Anglia, ciheiară «nu!, și-a făcut cu prisosință datoria cirui a in­tervenit în favoarea păcei, pra­­puind conferind de la Londre, in caz de râzb­oi însă Anglia nu este ținută să se decide numai de­cit de partea Franței și Rusiei. Se pare © Mar că Anglia a și asigurat Germania că va rămîși ® neutră, rezervându­-sî dreptul să intervină mumai ln conferința da pace." E dacă știrea aceasta se ade­verește,­­franța și Rusia, pierde d ® sigur un marș sch­isn. Pînă în momentul de față o sin­gură atitudine, nu se cunoaște — acea a Italiei. Se crede însă că I­­­talia nu va întârzia și ea să mobi­lzeze și să meargă alături cu tri­pla alianță din care de altfel și face parte.­­ Pînă mâine însă, situația va fi pe deplin fixată. In 24 de ore toa­te popoarele din Europa, cel pu­țin, treime să-și facă­ cunoscut a­ UtuUima lor. Ora 2 ș. a. Evenimentele se preci­pită. După decretarea mobili­zarei generale în Franța, Germania a cerut explica­­țiunii la Paris asupra inten­­țiunilor Republicei. Explicațiunile însă, Inter­­ziind peste termenul fixat, armata germană a iavatit in Franța. Germanii au ocupat în­tregul teritoriu al marelui ducat de Luxemburg care era neutru și în meritului de față spre Nancy... * ! Din sursă franceză, ni se comunică exactitatea faptului, adogîndu­se în­să că tactica armatei franceze nu es­te de a opune rezistență Germaniei chiar la frontieră și la prima linie de forturi care începe la poalele munți­lor Vosgi.­­Lupta cea mare și poate prima lup­tă definitivă se va da în împrejuri­mile orașului Nancy și sub protecția tunurilor fortificațiilor. K­KHEFUl Germaniei a remis Mralim de război Paris, 20 iulie — Depeșe din Petersburg, Petersburg, 20 iulie, orele 10.28 seara. — Ambasadorul Germaniei în numele guvernu­­ui său a remis la orele 7.30 ministrului de externe declara­­țiunea de războiu. declarația de război a fost remisă Petersburg, 20 iulie.— Am­basadorul Germaniei în nu­mele guvernului său, a remis ministrului de externe decla­­ratiunea de războiu. * -iÉft * -ikt! ­Rusia mobilizează milioane de oameni Roma 19 Iulie.Se telegra­­fiază din Petersburg că Țarul a hotărît mobilizarea a patru milioane de oameni, poruncind ca rezerviștii să se prezinte as­tăzi la 6. Toate telegramele interne și externe pentru Rusia sunt oprite. Populațiunea e liniștită. (A. T. I.) INCIDENTELE dela frontiera I­rim Miari Comunicat. — Guver­nele român și bulgar, deopotrivă animați de dorința de a pune ca­pát incidentelor de gra­niță cari s’au repetat prea deseori în ultimul timp și de a suprima veri de cauză cari ar putea să suscite noi in­cidente, au hotărît, de comun acord, luarea ur­mătoarelor măsuri: 1. Cu privire la re­gretabilele inciden­te din Bahman-AiZF d­ar și Turk-Smit, in cari doi soldați au căzut de fiecare par­te, cele două guver­ne, fără a continua discuțiile cu privire la­ originea acestor conflicte, și animați de acelaș sentiment umanitar, au hotarat să se acorde, și de-o parte și de a alta, fa­miliilor victimelor, o sumă egală, cu tit­lul de indemnizare. 2. Cele două guver­ne au hotărât apoi să relnoiască organe­­lor militare și admi­nistrative instruc­țiunile cele mai stri­cte spre a evita ver •de pretext de inci­dent și să le prescrie a se inspira In ver­­ce împrejurare de spiritul de împăciui­re și prietenie care animă cele două gu­verne. Surs a Înlătura verce influență e­­ventuală a urmei de resentimente pe cari ultimele inci­dente le-ar fi putut lăsa printre cei ce au fost amestecați in acele incidente, să se înlocuiască grănicerii­­ din acele puncte cu alții stră­ini de acea regiune și cari n’au fost util­izați până atunci pe acea graniță. 4. Fină la stabilirea definitivă a liniei de graniță, să se men­țină­­ și să se aplice pe toată linia de gra­niță măsura consis­tând la retragerea, da ambele părți, cu 100 metri da la linia de graniță a stațio­­nărei grănicerilor, interzicindu-­Se in«» irarea sau staționa­rea soldaților pe ceasta zonă neutră de 200 metri. 5. De îndată ce mă­surile mai sus enun­țate vor fi produs potoli­rea atât de mult dorită de am­bele guverne, să re­­inceapă lucrarea co­­misiunilor însărci­nate cu stabilirea traseului defiinitiv de la graniță. In a­­cest scop comisiu­­nile vor stabili prin­tr’un proces verbal programul privitor la executarea aces­tor lucrări. Încăerări de patrule la granița rusă " |­ A4* ^ •" Berlin.—O patrulă germană a fost atacată la Prosiken, azi după prânz, la 300 m. distanță de graniță de o patrulă rusă. S’au schimbat focuri de am­bele părți. Nu este nici o pier­dere. '' •' <r ^­­—— “1 ) Germania loliferai . toate corpurile de armată a@Hin 2 © Iul.­ La oi*ei@ 5.5 © impre patul a opdom­it mobilisarea tutu­­i*©!* t © ppurilor de armate germane Finlanda sub stare de război Petersburg 20 Iulie. — Um­utat im­perial ordonă să se pună în stare de războiu Finlanda și apele teritoria­le ale Finlandei. Franța âenerează­­ mobilizarea generală Paris. (Depeșă urgentă pri­mită din Constantinopole, ple­cată în ziua de 1 August la ora 5 și 35 dim., predată la Agenție în ziua de 2 August ora 8 și 20 dim.) S’a lipit afișele decretând mo­bilizarea generală. Prima zi în­cepe la 2 August la ora 10 m. și expiră la 23 ore 59 m. g —* —OxO—————* I Mobilizarea a 5 corpuri în Franța Berlin 20 Iulie. — După cum af­lăm după am­iazi a fost ordonată mobilizarea a cinci corpuri de ar­mată franceze. Din ordinul împăratului Reichs­tagul a fost convocat pentru 4 Au­gust. „x ăi MOBILIZAREA IN FRANȚA Romă, 20 lulis. — Mobilizarea ge­nerală din Franța va cuprinde 25 de continente. Mobilizarea a început astă noapte la ora 12. (A. T. I.) * w”— ----------— \ MÜTKÜaiv Astăzi se vor tine la Sinaia­­ consilii de­ miniștri, in care se vor lua h­otărâri im­portante stabsilindu-se atitu­dinea României în conflagra­ția europeană. Primul consiliu s’a ținut la orele 10 a. m., sub președin­­telui Ion I. C. Brătianu. La orele­­ p. m. se va tine la­ Castelul Peleș consi­liul de Coroană prezidat de M. S. Regele, fin care se va lua ultima hotărâre asupra atitudinei României. Hotărirea luată se va co­munica imediat marelor pu­­teri, iar ' <pj «9 V MOBILIZAREA .. TURCIE! «!STA— Constantinopol, 20 Iulie.—­ Gu­vernul anunță în mod oficial că, dorind să păstreze neutralitatea, a ordonat mobilizarea parțială. (De­peșa e dată din 2 Aug.). Mobilizarea întregei­ armate turcești Sofia, 20 iulie.­­ Ziarele bulgare apărute astă-seară, anunță că M. S. Sultanul a ordonat mobilizarea în­­tregei armate turcești. După ziarele bulgare mobilizarea corpurilor de armată din Constantinopole, Adrian­nopoilo și cele din Turcia europeană trebue să se facă în termn de 5 zile iar cele din turcia asiatică în maxim 10 zile. plecarea S­ Arai < ■ ->----­Radef la Sofia Giurgiu, 20 iulie. — Astă seară la­ ora 9 luni. a sosit cu automobilul in localitate de unde a plecat imediat la Rusciuk d. Radef, ministru pleni­potent­iar bulgar la București, del.­ Rusciuk d-sa a plecat cu un tren­ special la Sofia. D. Radef este însoțit în călătoria sa de către d. Gord­el, al doilea se­cretar de legațiune. i Om I fripili mmm au livrat în Franța O fefestramă oficială sosită azi dimineață in București a­­nunță că eri dimineață ’ tru­­pele germane, dupe ce am­ o­­cupat teritoriul neutru de­ Lu­­xembourg,au intrat în Franța Alte amărarante lipsesc. SP Berlin, 1I iulie. — Părți din corpul 8 de armată au’ ocu­pat Barele ducat de Luxem­burg în scoplul de a apăra căile ferate germane de a» © el ®. (UMfilaiceati). iie plutitsjPB pe lum­ VAPOR AUSTRIAC ARUN­CAT IN AER «. .. Vârcioroya 20 Iulie. (Dela corespondentul nos­tra special). ^ , Autoritățile militare din Orșova au înștiințat autoritățile române, ale tuturor porturilor de pe Dunăre, ca din Orșova au scăpat mai multe mine plutitoare cari se poate să nu­ fie__vizibile și deci să cauzeze nenorociri. Una din ele a și cioc­­nit un vapor austriac care a făcut explozie. -V - •/ Discuția mpicii síita în SeneștiM DECLARAȚIUNILE D-l.U1 PASSICI Niș, 21 Iulie. — La discuția me­­sagiului în Sen­pșfină, d-1 Pasici, a zis următoarele în esență: A­­tentatul din Sarajevo a fost nu­­mai pretextul unui războiu dorit de multă vreme de monarhie, care voia să-și răzbune în­potriva pan­­seritismului iar cît privește aspiira­­țiu­unile naționale ale României, Ger­maniei și Italiei monarhia austro- ungară,­­roește, atacîmd prestigiul Serbiei să aducă o lovitură de moarte și celorlalte aspirațiuni. In nota noastră am mers pînă la ultima limită și am făcut totul spre a evita un conflict, spire a dovedi că suntem­ pacifici totuși A­­ustria ne-a declarat războiu. Uniți p­ n toții v­om apăra cauza noastră, care este dreaptă și comptăm pe simpatia și pe sprijinul mare și frățesc al Rusiei care știe prea bine ce se plănuește împotriva in­­dependenței noastre și viitorului nostru și care nu va îngădui demnitatea noastră să fie înjosii­tă. Alături de Rusia avem și alți prieteni. (Strigăte de: Trăiască Rusia, Trăiască Franța, Trăiască­ Anglia. I Mulțumesc «poziției că se soli­­­darizează cu noi în clipele acestei grele și că în fata pericolului uitil divergen­tele cari ne despart, bureau).

Next