Românul, august 1914 (Anul 44, nr. 93-122)

1914-08-05 / nr. 96

Fixarea prețurilor pentru alimente ORDONANȚA PREFECTUREI POLIȚIEI CAPITALEI Față de speculă­ pe care o fac unii negustori din Capitală — dintre cari multora li s’a și închis prăvă­liile — d. George M. Corbescu, pre­fectul poliției, a dat următo­area or­donanță, menită să pue capăt abu­zurilor: Noi, Prefectului Politiei Capitalei. Avînd în vedere ordonanța Primă­­riei comunei București sub No. 45499/2783 din 25 Iulie a. c. prin care se stabilește, pînă la noi dispozițiuni fixarea preturilor pentru alimente­le prevăzute mai jos: 1) In ce privește cărnurile de con­­sumatiuni: a) Comercianții măcelari angro­siști cari pentru exercițiul profe­­siunei lor, aduc și iae vite în aba­torul Capitalei, sunt obligați a de­bita carnea necesară populatiunei orașului. b) Preturile de vînzare cu ridica­ta la abator, vor fi următoarele: Cărnurile de vacă, călit. I, kgr. lei 1.05 cel mult. Cărnurile de vacă, călit. II, lei 0.80 cel mult. Cărnurile de porc kgr. lei 1 cel mult. c) Preturile de vînzare în detaliu, la halele de consum­atiune sau la diferite măcelării particulare în oraș, vor fi următoarele: Cărnurile de vacă, călit. I, kgr. lei, 1.20 cel mult. Cărnurile de vacă, călit. II, kgr. lei, 1, cel mult. Cărnurile de porc, fără alegere kgr. lei 1.40 cel mult. Grăsimile: Slănină de porc, kgr. lei 1.50 ?i Untură, osiază și untură topită kgr. lei 1.60. Cărnurile speciale pentru fripturi, adică mușchiul și cotletul vînzîndu­­se separat. Mușchiul de vacă lei 2.40 kgr. Antricotul (cotletul) fără șiră lei 1.40 kgr. 2) In ce privește produsele de bru­tărie: Pîinea și jimbla pusă in consuma­tiune se vor vinde cu următoarele preturi: Pîinea neagră 0.23 bani kgr. Pîinea albă 0.2S bani kgr. Jimbla (franzela) 0.43 bani kgr. 3) Celelalte articole și obiecte de prima necesitate, cari sunt înscrise mai jos se vor vinde cu prețurile indicate în dreptul lor astfel: * Făina de griu, călit. I. (nu de lux) 0.40 bani­ kgr. Faina de griu călit. II 9.35 b. kgr Malai (făina de porumb) 0.20 bani kgr. Malai de lux 0.40 bani kgr. Zahăr căpățînă sau bucăți calita­tea I­ lei 1.20 kgr. Sare măruntă și grunjoasă lei 0.15 kgr. Brînză calitatea I lei 2 kgr. Brînză calitatea­­i lei 1.70 kgr. Lem­ne pentru foc tăiete: Fag în cantități mai mici de 1000 kgr. lei 3.50 kgr.­ Cer, gîrnită idem, idem lei 4­00 kgr. Cărbuni (Kocs) mari lei 62 tona loco. Cărbuni (Kocs) mici lei 65 tona loco. Avînd în vedere că deși ordonanța de mai sus a Primăriei Capitalei, Prin afișare a fost adusă la cunoș­tința tuturor, în ziua de 25 Iulie a. c., totuși unii din comercianți, ma­jorează prețurile prevăzute de sus­­zisa ordonanță. Având în vedere că autoritățile față de această stare de lucruri au îndatorirea de a veghea ca publicul să nu fie expus speculațiunilor ne­­permise ale unora din comercianți și că sunt prin urmare îndrituite a lua măsurile legale contra acesto­ra; • Avînd, în vedere și dispozițiunile art. 58 și 59 al. 4 din legea pentru or­ganizarea comunelor urbane, cum și acelea ale art. 385 al. 9 din codul penal: DISPUNEM: Contravenienții la ordonanța sus­citată vor fi dațt judecății . Odată cu dresarea procesului verbal li se vor retrage autorizat­* mnea •»« funcționare și închide pro­vizoriu­l îaRarind­e. IN CA? DE­RECT­­I­V­A ACEA­STA RETRAGERE VA FI DE­FINIȚI­­A. Domnii ofițeri de Poliție sunt în­sărcinați cu aducerea la îndeplinire a prezentei­ ordonanțe. Se aduce la cunoștința publicului că reclama­țiunile trebuesc îndrepta­te: pentru hale și piețele de desfa­cere la comisarii speciali delegați de Prefectură în mod provizoriu la hale, iar pentru stabilimente și ma­gazine, la circumscripția respectivă de care aparține localui. Această ordonanță s-a comunicat tuturor organelor polițienești din oraș, împreună cu cele mai severe ordine. Divizia administrativă a po­liției a dat, tot­odată, comsariatelor, un ordin circular prin care ofițerii de poliție sunt făcuți răspunzător­ de executarea prezentei ordonanțe. Ea a fost afișată în acelaș timp, pe zidurile Capitalei și, în special, prin apropierea halelor și piețelor. —--------oxo--------------­ X Ore Mante inivatământ , Ministerul cultelor și instruc­­țiunei publice, face cunoscut că la școalele comerciale de băeți sunt vacante următoarele ore: CRAIOVA: Biroul comercial 12 ore; franceza a 11 ore și contabilita­tea 13 ore. GALAȚI: Fizico-Chimia 8 ore; mărfuri și analize 6 ore; drept 8 ore; economia­ politică finanțe 4 o­­re, istoria comerțului 2 ore și con­tabilitatea 13 ore. IAȘI: Biuroul comercial 12 ore și contabilitatea 13 ore. PITEȘTI: Contabilitatea 13 ore și aritmetica 10 ore. GIURGIU: Contabilitatea 13 ore, aritmetica 10 ore. C.­LUNG: Contabilitatea 13 ore; PLOEȘTI,­ Contabilitatea 10 ore. T.-SEVERIN: Aritmetica 11 ore, contabilitatea 13 ore și istoria 8 ore. Persoanele care doresc să ocupe aceste ore, vor trebui să înainteze ministerului cererile lor, cel mai târziu până în ziua de 10 August a. c. eeeeeeeeeeseeeeeeseeeee# • A SE CITI IN PAG. IV Continuarea romanului „Arene însîngerate. ” In jurul descoperi­­rei morm­întului lui Constantin Brâncoveanu. PRIMA FABRICĂ DE PARCHETE:­BÜCHER & DÜRRER BUCUREȘTI, Șos. Basarab 27-30, BUCUREȘTI ------sise—---­PARCHETE AMERICANE, PARCHETE MESSIVE de TABLE și BORDURI, după desen, bogate și simple și în ori­ce esențe de lemn uscat artificial. Cu sau fără așezatul SERVICIUL CONȘTIINCIOS ȘI PROMPT HEEMEMtai— Noii parohii Se aprobă înființarea pe ziua de 1 Septembrie 1914, a șapte parohii rurale, din cele 12 prevăzute anual în bugetul administrativiei Casei bisericii, precum urmează: A. In eparhia Ungro-Vlahiei: 1) Parohia Cățelu,, județul Il­fov, cu biserica parohială Sf. Ni­­colae: a) Pulberăria; b) Manolache, prin deslipirea satului Cățelu și a cătunului Pulberăria, dela parohia Dudești, cum și a cătunului Mano­lache dela parohia­ Bălăceanca; 2) Parohia Urleta, județul Pra­hova, cu biserica parohială Sf. Voi­vozi, prin desliuirea satului Urleta dela, parohia Bănești; 3) Parohia Podu­ Lupei, județul Ialomița, cu biserica parohială Cu­vioasa Paraschiva,­ a) Bîrza, prin deslipirea dela parohia­ Cio­cănești-Sir­ei, a satului Podu-Lu­pei și a cătunului Bîrza dela pa­rohia Găunoși; 4) Parohia Daia, județul Vlaș­­ca, cu biserica parohială Cuvioa­sa Paraschiva, prin deslipire dela parohia Frățești. B. In eparhia Rîmnicului-Nou­­lui Severin. Parohia Slășoana, județul Mehe­dinți, cu biserica parohială Sf. Im­parați: a.­ Bibanul, prin deslipirea comuni­­ Slașoma si a cătunului Bibanul, dela paro­hia­ Dobra. C. In eparhia Romanului. Parohia Traian, județul Roman, cu biserica parohială Sf. Ilie. I D. In eparhia Dunării-de-Jos. Parohia Canara, județul Cons­tanta : a) Palaz. b) Horoslav. c) Cogea,­Ali d) Mamaia, prin deslipirea satului Canara si a cătunelor, d­e la parohia Anadaî­chioi. ■------------------0X0--------------------­ Com­ițianile DE ADMITERE ÎN ȘCOALA NORMAU DE ÎNVĂȚĂTORI Intre 1—15 Septembrie a. c. se va ține concurs pentru ocuparea locurilor vacante de bursieri și sol ven ti dela școalele normale de în­vățători și învățătoare din țară și anume din orașele următoare: Cra­iova (băeți), Craiova (fete), T.­Se­­verin, C. Lung, Buzău, Galați, Bîrlad, Iași, (Vasile Lupu, băeți), Iași (M. Sturza, fete), București (Elena Doamna, fete), Piatra- Neamț și Constanța. Locurile vacante sunt următoa­rele: La Bîrlad 34 burse și 21 salve pentru clasa I; la Buzău 35 burse pentru clasa I și 14 burse pentru clasa II și a IV-a; la Iași (Vasile Lupu) 50 burse și 29 solve pentru clasa I și 24 burse pentru clasa II și IV-a; la Galați 21 burse și 36 solve pentru clasa I; la Constan­ța pentru cl. V-a 50 burse și 10 solve pentru cl. I 42 burse; la Cra­iova pentru cl. I 9 locuri bursă și 42 solve; la Cîmpulung pentru cl. I 32 burse și 20 solve și 28 burse pentru celelalte clase; la T.-Seve­­rin pentru cl. I 33 burse și 4 solve și pentru cele 3 școli normale de fete sunt vacante pentru cl. I 86 burse și 27 solve. Condițiunile sunt publicate în Buletinul oficial cu No. 431 din 1 August 1914. ---------------ox--------------— CĂRȚI ȘI REVISTE A apărut A. Z. al ofițerului în campanie de căpitanii Uică N. și Limodeanu I., editat de librăria Stănciulescu, ediție de buzunar.­­ A apărut: Discursul d-lui D. Țuculescu, depu­tat al colegiului I de Romanați, ros­tit în ședința carierei de la­ 19 Apri­lie 1914, în discuția generală a pro­punerii de revizuire a Constituției. Atitudinea României tedacțiunile D-l. Emil Costinescu D. Emil Costinicu, a făcut u­­nui ziar de dim,imstă următoarele declarațiuni cu privire, la situație și atitudinea României: — Nu s’a podus ato­lii­ nici e schimbare. Ceia ce s’a hotărât în Consiliul de Coroană a ră­mas bine hotărât. Nici n’am mai discutat asupra neutralității, care rămâne neschimbată, și de aceia Ni­ MOBILIZAM. 5»«5! Stăm însă cu arma la picior. Nu pentru a pro­voca pe cineva, ci numai pentru a ne apăra în­po­triva acelor cari ar voi să nu atace. Din această atitudine nu e știrc. Să căutăm dar cu toții a menține liniștea internă ca astfel să putem veghia mai bine numai la intere­sele mari ale statului. UN INTERVIEW AL­­ UNI TAKE IONESCU D. Take Ionescu a dat unui ziar de dimineață următoarele lămuriri cu privire la atitudinea R­omîniei în împrejurările­­ de țață : — Se răspândesc, d-le Take Io­­nescu, tot felul de zvonuri, despre o apropiată schim­­bare a atitudi­­nei României, adică despre o pără­sire a neutralitătei. Ați putea, să 'mi spuneți ce credeți în această privință ? — In vremuri obișnuite te-aș răs­punde că acțiunea României fiind in mina guvernului și partidul conservator-democrat fiind în opo­ziție, eu nu pot să-ți vorbesc de­cât despre părerea noastră, iar nu des­pre acțiunea României. Și aș adăo­gi că părerea noastră e limpede, neutralitate reală și definitivă. Cum însă guvernul a crezut, că împrejurările sunt prea mari, ca un guvern sau un partid să hotă­rască singur și ne-a făcut onoarea să ne întrebe și pe noi acum 13 zile, mă simt în drept să spun­ că hotă­­rirea luată in comun de neintrare în acțiune este un lucru prea serios și prea cugetat, ca să poată fi pusă la îndoială în fiecare ceas. Cinstii îți spun că nu cunosc absolut ni­mic, care să fie de natură a schim­ba hotărîrea țarei pentru neutrali­tate. Din potrivă afirmă că nici o­­dată ca acum nu a fost un mai ma­re acord între toate conștiințele ro­­mînești din toate unghiurile rega­tului și din toate clasele sociale. Partizan sincer al suveranităței naționale, văd în această unanimi­tate sufletească siguranța temei­niciei politicei adoptate. — Dar este posibil să păstrăm neutralitatea ! — Da. Iti afirm cu cea mai mare siguranță, că nu vom fi atacați de nici unul din cele două mari impe­rii vecine, cari se răsboesc. Amîn­­două știu că nu putem permite vio­larea teritoriului nostru și nici u­­nul din ele nu va vrea să adaoge la numărul vrăjmașilor săi o ju­mătate de milion de soldați. — Se mai zice, că atitudinea Ro­­mîniei s'ar putea schimba dacă vre-o victorie însemnată ar favo­riza pe una sau pe alta dintre cele două grupări. — România nu merită dezonoa­rea de a fi bănuită, că stă la pînda spre a vedea cine este mai slab și a-i sări în spinare. Dar, în afară de punctul de vedere moral, acei cari ar face o asemenea politică ar risca să se înșele amar. Războiul actual va fi lung, greu și cu nume­roase peripeții. El se dă între ar­mate imense pe diferite cîmpuri de bătaie, pe apă și pe uscat. Soarta lui nu poate atîrna de o bătălie sau n­pită. Cine s’ar crede foarte dibaci, ar putea sa rămînă înșelat. — Dar cunoașteți părerea, celor­lalte partide.­­ Văd că guvernul prin organul ministrului de finanțe, a dat co­merțului tarei cele mai liniștitoare asigurări. Nimeni nu are dreptul să se îndoiască de oameni ca d. I Brătianu și colegii săi. Iar cu con­servatorii, cu cari am avut ocazia să mă întîlnesc zilele acestea, în frunte cu d. I. Lahovary, a cărui autoritate și sinceritate este de toa­tă lumea cunoscută, m’am găsit în­­tr o complectă armonie de idei. — Unii vorbesc de lupta între barbarie și civilizație sau între germanism și slavism și zic, că ni­meni nu poate rămâne în afară de o asemenea luptă. Ce credeți dv.­ — Speram, că în chestii așa de serioase nu va fi vreme și pentru fleacuri. Cum se poate vorbi de luptă între barbarie și civilizație, cînd de o parte stă Germania și de alta Franța și Englitera ? Cum se poate vorbi de slavism și germa­nism sau chiar maghiaro-germa­­nism­, cînd în Austria și Germania sunt 30 de milioane de slavi, despre cari aud, că se luptă cu entusiasm pentru patriile lor și cînd în câm­pul celalt stau englejii și flamanzii din Belgia, teutoni și unii și alții? Dar dacă ne-am scoborî la secolul al IV-lea și am concepe războaiele ca exterminări de rasă, atunci de ce să uităm latinismul din care fa­cem parte și noi? încă odată, cre­­de-mă, nu­ este bine, ca în lucrurile serioase să se amestece și glumele de prost gust. Cînd se bateau anul trecut sîrbii cu bulgarii tot luptă de rasă era ? — Dar nu întrevedeți apropiate eventualități de natură să schim­be voința fărei ? — Am auzit de­sigur și cu ea și d-ta de tot felul de eventualități. Nu este nici una de natură să schimbe voința țarei. Această voință este fructul unei adinei și chibzuite examinări a intereselor regatului român, singurele pentru care se pot vărsa sîngele și punga României. ---------------ox o--------------­ ACTIVITATEA ECONOMICA Creșterea vitelor In Bulgaria D. Dr. Stefan Popesu, medic ve­­­terinar, publică, în „România A­­gricolă“ un documentar, studiu a­­­supra, creșterei vitelor în Bulga­­­­­ria. „Toți cei cari au făcut anul tre­­­cut campania în Bulgaria, zice d-sa, și-au putut da seama, de desvolta­­rea ce creșterea vitelor a­ lua în a­­ceastă țară. Cu­ toate cele 10 luni de război, în care, statul vecin, a scurs toată vlaga, națională, s'au putut totuși vedea turme, întregi de vite și herghelii de cai ce pășu­nau libere, pe imensele izlazuri Co­munale sau Obștești în apropierea comunelor și cătunelor.­­ Guvernanții bulgari și-au, dat la timp și bine seama că în fiecare animal al țăranului este, o particu­lă din averea­ națională și n’au cru­țat nici un sacrificiu cînd, a fost vorba să­ mărească, valoarea aces­tui capital național. Ei au dat creșterei vitelor un sprijin de necrezut, pentru budge­tul lor arU de mic (185 milioane). Altfel ei aar fi putut trece cu ar­tileria după 30 de zile de ploi ne­curmate, pe drumurile de la, Kirki­­lise, Bunar-Hisar, Lule-Burgas, etc.­ și n’ar fi obținut succesele cunos­­­­cute mar­ginii pe cărările desfun­­date ale pădurilor din Tracia. Se înțelege, că toate sacrificiile făcu­te în decursul timpului de la 1894 de cînd, au­ început campania, de , îmbunătățirea vitelor, au fost larg compensate prin ușurința desfășu­rarea ce vitele de fracțiune au pu­­­tut da puterei militare a statului­ vecin. I Dacă Bulgarii au reușit să ajun­gă la situațiunea at­t de prosperă a creșterei vitelor, aceasta se dato­­rește după cum am spus atențianei ce guvernele au dat acestei chesti­uni de importanță, căreia, am vă­zut oameni și la voi convin­și într'o singruă­ zi de rechiziție a cailor ță­rănești, cea ce nu putuseră face după 60 de ani, de existență. încă dela început, fie­care din cele 22 de județe din Bulgaria a avut, cite un depozit cu cite 12—15 armăsari, care în epoca montei se trimitea, la „stațiuni de montă”, ce funcționează încă din 1885. In a­­nul 1900 pe lingă cele două depozi­te­ de armăsari de la Kabine și Cle­mentina (atunci, noi n’a­vem nici vi­nul) s’au mai înființat încă 3 la Stara­ Zagora, Raia Bănim și Fill­­popoli. In toate aceste 5 depozite sunt aproape 500 de armăsari des­tinați a îmbunătăți rasa cailor pen­tru toate nevoile. Pentru creiarea cailor de Cavalerie au introdus ar­măsari Arabi și Englezi pe care­ i-a încrucișat cu rasa indigenă, pen­tru cai de trăsură au introdus ar­măsari Trotteuri D'Ortoff, iar pen­tru cai de fracțiunea grea au in­trodus rasele Ardeneză și­ Perche­­ronă. Fiecare din aceste rase are un anumit teritoriu, de acțiune, așa că cine voește cai de trăsură se a­­dresează în cutare provincie; cine voește cai de tracțiune se adresea­ză în alta și, așa mai departe. Toți armăsarii degenerați au fost, castrați în mod obligatoriu așa, nn­cit reproducțiunea nu se face de­cit cu armăsari din depozitele ju­dețene și cu cei aprobați de stat. , Toți armăsarii din depozitele sta­tului Bulgar, provin din Herghelia națională, de la, Kabluck care a pro­gresat, an cu an. Noi am avut una la Cislău, care s’a desființat după 40 de ani de existență în care n’a, produs aproape nimic. Acum, im­portăm armăsari din străinătate. Dar guvernele nu s’au mulțumit numai cu o continuitate foarte strâisă a unei inter­ven­țiuni direc­te. Ele au organizat concursuri și expozițiuni, și, au dat a­van­tagii mari crescătorilor întocmai cum am dat noi industriei, în mare parte cu capital strain sau cel mult pen­tru­ a favoriza în paguba tuturor, pe cîtiva partizani politiei. Propri­etarii hergheliilor particulare cu armăsari de pur singe și cu mai mult de 70 iepe de reproducție au­ fost scutiți pe timp de 20 de ani de orice impozit, către stat și ju­dețe, pentru herghelii (acolo e un fel de impozit, proporțional și, pro­gresiv și pe venit și pe avere). Lor li s’au dat dreptul ca pe aceiași du­rată de timp să beneficieze în mod gratuit de cite 200 hectare de pă­­trierea armăsarilor statului. In afară de interventiunea bu­getului statului, bugetele județelor și­ comunelor au contribuit într’o proporție destul de mare la îmbu­nătățirea vitelor în genere și cai­lor în special. Intr’un cu­vin­t tot ce este admi­nistrație publică a dat concursul său acestei acțiuni cu toată convin­gerea, binefacerea ce ea produce tu­turor. Noi am trebuit să minem taxe de mont , astfel că țăranii dori­tori de a-și îmbunătăți vitele, au plătit din sărăcia lor, cite 5 și­ 10 Danci pentru a contribui la între­ținerea armăsarilor statului. Se interge sunt și cazuri mai­­ef­ricite, cînd județele au dat con­cur­­, dar cum, am spus, mai mult de hat­ii de­­cit de convingere, cea ce nu e tot una.­­ O stare tot atit de bună, e în Bul­­­garia si privitor la, creșterea, celor­­­ late specii de animale. Ei au pe­­­piniere, unde se cresc animale de reproducții; din toate speciile de a­­nimale și chiar păsări, din desvol­­tarea creșterei cărora guvernul a prei­at și încurajat, un export de ouă, care produce beneficii destul de mari populațiunei rurale. Din această cauză, soldații noștri au avut prilejul să cumpere găini cu 50- 60 bani bucata, gîște cu 90 bani, purcei de 5—6 săptămîni cu 2—3 lei, etc. Eftinătatea acestor produse ale agricultur­ei, rezultat, al număr­ului lor mare, dă țăranu­lui bulgar putința dr­a, se hrăni in conditiuni mult mai convenabile ca țăranul nostru can’ mai mult de 200 de zile pe an se‘ hrănește numai cu, mămăligă și castraveti acri, . La noi, se înțelege, multe din condițiiunile stărei agricole diferă, mult față de acelea din Bulgaria, dar după, cum sunt medicamente a­­­proape pentru toate boalele, se gă­sea mijlocul de a, înlătura, cu pu­țină atențiune și iubire de țată. Inconvenientele care ar fi rezultat din situațiunea noastră, și ar fi im- j piedica,­ degenerarea atit de pro­­­­fundă, a vitelor în baterea, de mun­că a cărora, stă făr progresul nos­tru economic. Ploești. ȘTEFAIT POPESCU Medie veterinar -OXO­ Soc. Crucea Roșie DIN ROMANIA Se aduce la cunoștința tuturor cari doresc a servi acestei Socie­tăți în calitate de infirmieri că înscrierile se fac între orele 10-12 a. m., și 3-6 p. m., la sediul din strada Ion C. Brătianu No. 23. Nu se primesc de­cît persoanele cari nu sunt supuse mobilizării avînd scutiri legale și vîrsta între 18—35 ani. PRESA STREINA si situați intationii Reproducem cu titlu de docu­ment dim­ marele ziar francez Le Temps sosit în București abia as­tăzi și purtând data de Marti­n August, următorul prim articol privitor la războiul european: Mia Europei Germania a somat Belgia să lase să i se violeze neutralitatea. Belgia a replicat acestei insolente preten­­țiuni preparîndu-se să-și apere fron­tierele prin toate mijloacele ce-i stau în putere. Marea Britanie, înainte chiar de a fi impormată de violarea neutra­lității belgiene dăduse deja ordin flotei sale de a se ține asta pentru a apăra pasul de Calais și a acoperi astfel coastele franceze contra unei agresiuni germane. Italia prin organul prințului Rus­­poli. Însărcinat de afaceri la­ Paris, a notificat guvernului francez neu­tralitatea sa, agresiunea Austriei și a Germaniei deslegînd-o de obliga­țiunile defensive către tripla a­­lianță. Aceste trei fapte domină si­tuația. Ele consacră dreptul Fran­ței și aduc forței sale un sprijin inapreciabil. Germania nu mai are nimic de menajat; premeditarea sa este pa­tentă; aliații săi nu pot să o urme­ze; amenințările sale nu opresc nici măcar pe neutrii, hotărî­ți să apere contra ei independența și drepturile lor. Sunt, cite­va zile, cu­ o spontanei­tate reală, guvernul francez a avizat­­ pe guvernul belgian că-i va respec­ta neutralitatea. Guvernul belgian întrebînd la Berlin și punînd ace­iași chestiune, n’a putut obține răs­puns. Această tăcere semnificativă s’a transformat eri seară în ultima­tum. Moștenitorii lui Bismark contau ei oare pe adeziunea­­ militară a Bel­giei? Belgia le-a replicat prin afir­marea decisiunei sale. Dacă­ Germa­nia vrea să treacă peste ea, atunci va fi război căci armata belgiană în număr de 225 de mii oameni este mo­bilizată. Respectul nostru adine se închină înaintea curagiului fraților noștri din Belgia. Violarea neutralitatei belgiene, ur­mind cu cîte­va ore pe aceea a neu­­tralitătei Luxemburgului a fixat de­finitiv opîniunea britanică asupra responsabilităților Germaniei. Po­porul Londrei a aclamat azi dimi­neață pe maiștrii a căror declara­­țiune oficială va fi cunoscută astăzi după amiază. De ozi aceasta declaratiune fusese fixată în consiliu. Ea anunța închi­derea pasului de Calais de către flo­tele concentrate ale Marii Brita­nii. Această închidere apasă nu n­u­­m­ai coastele noastre dar închide flota germană î­n Marea Nordului și o obligă pentru a eși să atace forțele engleze. Italia, de asemenea a examinat, si­tuația... și a gîndit că nu este de demnitatea și nici de interesul său să se facă complice cu acest act de brigandaj. Franța aduce Italiei un emoționat omagiu căci știe la ce șan­tăr cabinetul din Roma a fost su­pus de 4 zile. Gratitudinea națiunei franceze îi este câștigată șî se afirmă deja pe stradele Parisului prin aclamatiu­­nile care salută drapelul Italian. Astfel se realizează sub ochii noș­tri ipoteza concepută de omul de geniu al cărui nume va domina is­toria acestui început de secol, voim să vorbim de regele. Eduard al­ VII lea. Eduard al Vll-lea a voit — re­producem propriile sale cuvinte, — ,să libereze Europa de tirania ger­mană“. Marele rege nu mai este astăzi pentru a prezida el însuși această sforțare. Dar, spiritul său trăește în fiul său și în poporul englez. Rusia, Franța, Anglia, soldați ai dreptului european și ai libertăților europene, voesc cu ajutorul Beligianilor și al Sîrbilor să răspundă apelului celui dispărut și să sta­rime tirania Ger­­mană. Patriotismul nostru n’a trăit nici­odată un ceas mai mare. Singe re­ce, metodă, aceste virtuți necesare le avem, cu toată înfrigurarea spe­ranțelor noastre. Să lucrăm prin forță la reînălța­rea dreptului. iepunea navală a Germaniei Intr-un raport oficial german, pe care-l publică ziarul Wiener Neue Freie Presse, se specifică ac­țiunea navală de până azi a flotei germane. Iată amănuntele date: Micul vapor de transport „Re­­gina Luisa“ a pus mine la gura fluviului Tamisa; una din aceste mine a­ distrus cuirasatul englez „Amphiron“. Vasul de războiu „Magdeburg** a bombardat și incendiat portul rusesc Liban. Micul încrucișător „Dresden" a urmărit unul din cele mai mari vase de transport engleze, care n’a scăpat de est refugiindu-se în por­tul Halifax. In Marea­ Mediterană, flota ger­mană a bombardat orașele Bone și Philippeville din Algeria. Acelaș raport oficial vorbește de­ o iminentă acțiune a flotei germa­ne în Marea Nordului, de unde ur­mează că flota germană nu fuge de escadrele unite ale Franței și Angliei. -----------------oxo---------------­ Manifestul Confederație penali a muncii din Franța Asociațiunea generală a sindî­ .R­naliștilor francezi a publicat la­ începutul ostilităților franco-ger­mane un manifest din care repro­ducem următoarele pasagii: Geniile rele sunt pe cale să tri­u­mfe. O licărire de speranță stră­bate încă, dar așa de slabă nicit suntem obligați să­ gîndim la cele­ mai rele eventualități. Deși mânați către, prăpastie voi­am încă să, conservăm speranța, ți­ne, păci posibile. Până în acest moment comitetul confederat a rămas la, postul său­ de luptă pentru cauza păcii. Dacă aceste sforțări nu par di fi dat ceea ce eram în drept să­ așteptăm este că evenimentele, s'au­ precipitat. Femei care plingeți în acest mo­­ment, am făcut totul pentru a vă înlătura această durere. Dar... nu pu­tem­ aztăzi decât să deplâng­­em faptul îndeplinit. Putem să cerem, camarazilor nostrii altceva? Ori­cit ne-ar costa lucrul vom, răspunde: Nu. -----------------exo----------------­ întrunirea de la Amiciția ori după amiază, membrii socie­­tăței Apăătorii Patriei s’au întru­nit în sala Amiciția spre a hotărî asupra masurilor ce trebuesc luate­ într’o eventuală mobilizare pentru familiile celor rămași. La această întrunire au luat cu­­vîntul d. general Dimitrie Lam­bru. D-sa a făgăduit că se va ocupa cu­ formarea unui comitet care să ial. toate măsurile pentru ajutorarea fa­miliilor celor chemați sub arme. Au mai luat cuvântul d. Maior dr. Cu­gier, Comșa, Angh­el Popescu, At­an­asie lonescu și N. Stoica. Toți au făcut­­ apel la cei de fată, îndemnîndu-i să se înscrie in socie­tate. -----------------oxo------------------­­ ■HI VIAȚA SOCIALA Serviciul medical și chirurgical de pe lângă Casa Centrală ORGANIZAREA ȘI FUNCȚI­ONAREA LUI IN TOATA TARA Intr’un număr precedent, am ară­tat, în linii generale, organizarea asigurării pentru cazuri de boală, și cu acest­ prilej ne-am ocupat, și de organizarea serviciului medical din Capitală, relevînd unele difi­cultăți ce le întîmpină acest ser­viciu mai cu seamă în privința că­utării bolnavilor la domiciliu. .După legea­ actuală a meseriilor și asigurărilor muncitorești, sunt obligați a se asigura absolut toți meseriașii și muncitorii din în­treaga tară. Or, în acest caz, serviciul medi­cal trevie astfel organizat, în­cât să deservească cât mai bine cu pu­tintă, toate punctele tarii. In această privință, Casa Centra­lă, a făcut tot posibilul ca această necesitate să fie cât mai mult sa­tisfăcută, înfiintînd în toate capi­talele de județ câte o casă medica­lă sau dispensar, și pentru că a­­ceasta ar fi fost insuficient, a mai înființat asemenea dispensare și în centrele industriale cu o popu­­lațiune de muncitori și meseriași mai densă. In total funcționează în toată ta­ra 76 dispensare, la cari dau con­sulta­torii 231 medici, ajutați de 68 de subchirurgi și de vre-o 90 oa­meni de serviciu. De asemenea, femeile asigurate, sunt asistate, în cazuri de lenzie de un număr de 48 de moașe. Dar, după cum am spus și in­tr’un număr trecut, serviciul me­­dical nu se mărginește, și nu se­ poate mărgini numai la căutarea și consultațiunea meseriașilor și muncitorilor asigurați, la dispen­­­­sare, pentru că, afară de cazurile grave în care bolnavii nu se pot deplasa, este oare­cum nedrept să silești pe un asigurat, să facă un drum de k­ilometri pentru a­ ob­ține o simplă consultațiune. .­­ Afară de aceasta, an­ meseriaș sau un muncitor, atunci cînd su­ j­feră de o boală mai­­ ușoară, nea­­­­vind posibilitatea obținerii unei­­ consultațiuni de­cât numai deplă­­sîndu-se și pierzîndu-și o întreagă­­ zi de lucru, preferă mai bine să­ lipsească. Ce se întîmplă? Din furi­­cina neglijenții și a­ necăutârii la­ timp, boala, se complică și după un timp oare­care se poate agrava în așa mod, în­cit să fie prea târ­ziu chiar intervenția medicală. Pentru înlăturarea unor aseme­­nea dăunătoare neajunsuri, Casa­­ Centrală a recurs la un mijloc me­todic, care a dat rezultate destul de bune, și anume: s-a luat dispo­­­zițiunea ca să se delege câte un­­ medic din fiecare circumscripțiu­­une medicală, care să viziteze cel pu­țin odată pe săptămîniă atelierele­­ și fabricile din circumscripțiune. Cu acest chip meseriașii și munci­­­torii cari sunt atinși de­­ vre-o boa­­­­lă se supun de la început, supra­­­­vegherii medicului, și acesta poate­­ lua în consecință măsurile dictate de împrejurări, după gravitatea cazurilor cari i se prezintă, preve­nind, în acelaș timp complicațiile cari se pot ivi. Bun înțeles că e aproape imposi­bil ca un singur medic să viziteze în aceeași săptămână, absolut toa­te atelierele, mai cu seamă pe ce­le mici, cari sunt împrăștiate în­ toate punctele circunscripțiunei. Totuși, pentru a nu fi nici un­ asigurat lipsit de consultațiune­, s­a recurs la următorul mijloc; rn­tr’o anume zi de pildă, la o anu­­­mită oră medicul vizitează un a­­nume atelier, în care se găsesc cei­ mai mulți meseriași și muncitorii celelalte ateliere mici de prin pre-< •jur» ’, trimite asigurații su­ferinzi, la aceeași zi și oră l­a ate­­lierul u­nde are loc vizita medica- Iei, pentru a fi supuși în­ consult. Cu acest chip, s’a putut înlătu­ra unul, din cele mai mari neajun­suri, căci se înlătură, tot odată și l­­a căutarea bolnavilor la domiciliu, trimițîndu-se bolnavii cari sunt a­­tinși mai grav, în căutarea, spita­lelor Statului, județelor, comune­lor sau eforiilor după prescripția art. 119 din lege. O altă chestiune importantă re­lativă la organizarea serviciului medical, este aceea a procurării medicamentelor. In adevăr Casa Centrală a în­ființat un depozit central de medi­camente, care furnizează tuturo, dispensabiilor medicamente, dar a­­ceste medicamente sunt insuficien­­te, nu cantitatea dar calitatea lor farmaceutică, pentru că nu sunt­ destinate de­cât formării unor mici farmacii pe lângă Casele me­dicale. Rețetele mai complicate însă tre­bu­esc efectuate tot la farmaciile particulare. u.. M. P. -f­f' — •­­ U*°-------­----- -

Next