Românul, august 1914 (Anul 44, nr. 93-122)
1914-08-05 / nr. 96
Fixarea prețurilor pentru alimente ORDONANȚA PREFECTUREI POLIȚIEI CAPITALEI Față de speculă pe care o fac unii negustori din Capitală — dintre cari multora li s’a și închis prăvăliile — d. George M. Corbescu, prefectul poliției, a dat următoarea ordonanță, menită să pue capăt abuzurilor: Noi, Prefectului Politiei Capitalei. Avînd în vedere ordonanța Primăriei comunei București sub No. 45499/2783 din 25 Iulie a. c. prin care se stabilește, pînă la noi dispozițiuni fixarea preturilor pentru alimentele prevăzute mai jos: 1) In ce privește cărnurile de consumatiuni: a) Comercianții măcelari angrosiști cari pentru exercițiul profesiunei lor, aduc și iae vite în abatorul Capitalei, sunt obligați a debita carnea necesară populatiunei orașului. b) Preturile de vînzare cu ridicata la abator, vor fi următoarele: Cărnurile de vacă, călit. I, kgr. lei 1.05 cel mult. Cărnurile de vacă, călit. II, lei 0.80 cel mult. Cărnurile de porc kgr. lei 1 cel mult. c) Preturile de vînzare în detaliu, la halele de consumatiune sau la diferite măcelării particulare în oraș, vor fi următoarele: Cărnurile de vacă, călit. I, kgr. lei, 1.20 cel mult. Cărnurile de vacă, călit. II, kgr. lei, 1, cel mult. Cărnurile de porc, fără alegere kgr. lei 1.40 cel mult. Grăsimile: Slănină de porc, kgr. lei 1.50 ?i Untură, osiază și untură topită kgr. lei 1.60. Cărnurile speciale pentru fripturi, adică mușchiul și cotletul vînzînduse separat. Mușchiul de vacă lei 2.40 kgr. Antricotul (cotletul) fără șiră lei 1.40 kgr. 2) In ce privește produsele de brutărie: Pîinea și jimbla pusă in consumatiune se vor vinde cu următoarele preturi: Pîinea neagră 0.23 bani kgr. Pîinea albă 0.2S bani kgr. Jimbla (franzela) 0.43 bani kgr. 3) Celelalte articole și obiecte de prima necesitate, cari sunt înscrise mai jos se vor vinde cu prețurile indicate în dreptul lor astfel: * Făina de griu, călit. I. (nu de lux) 0.40 bani kgr. Faina de griu călit. II 9.35 b. kgr Malai (făina de porumb) 0.20 bani kgr. Malai de lux 0.40 bani kgr. Zahăr căpățînă sau bucăți calitatea I lei 1.20 kgr. Sare măruntă și grunjoasă lei 0.15 kgr. Brînză calitatea I lei 2 kgr. Brînză calitateai lei 1.70 kgr. Lemne pentru foc tăiete: Fag în cantități mai mici de 1000 kgr. lei 3.50 kgr. Cer, gîrnită idem, idem lei 400 kgr. Cărbuni (Kocs) mari lei 62 tona loco. Cărbuni (Kocs) mici lei 65 tona loco. Avînd în vedere că deși ordonanța de mai sus a Primăriei Capitalei, Prin afișare a fost adusă la cunoștința tuturor, în ziua de 25 Iulie a. c., totuși unii din comercianți, majorează prețurile prevăzute de suszisa ordonanță. Având în vedere că autoritățile față de această stare de lucruri au îndatorirea de a veghea ca publicul să nu fie expus speculațiunilor nepermise ale unora din comercianți și că sunt prin urmare îndrituite a lua măsurile legale contra acestora; • Avînd, în vedere și dispozițiunile art. 58 și 59 al. 4 din legea pentru organizarea comunelor urbane, cum și acelea ale art. 385 al. 9 din codul penal: DISPUNEM: Contravenienții la ordonanța suscitată vor fi dațt judecății . Odată cu dresarea procesului verbal li se vor retrage autorizat* mnea •»« funcționare și închide provizoriul îaRarinde. IN CA? DERECTIVA ACEASTA RETRAGERE VA FI DEFINIȚIA. Domnii ofițeri de Poliție sunt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a prezentei ordonanțe. Se aduce la cunoștința publicului că reclamațiunile trebuesc îndreptate: pentru hale și piețele de desfacere la comisarii speciali delegați de Prefectură în mod provizoriu la hale, iar pentru stabilimente și magazine, la circumscripția respectivă de care aparține localui. Această ordonanță s-a comunicat tuturor organelor polițienești din oraș, împreună cu cele mai severe ordine. Divizia administrativă a poliției a dat, totodată, comsariatelor, un ordin circular prin care ofițerii de poliție sunt făcuți răspunzător de executarea prezentei ordonanțe. Ea a fost afișată în acelaș timp, pe zidurile Capitalei și, în special, prin apropierea halelor și piețelor. —--------oxo-------------- X Ore Mante inivatământ , Ministerul cultelor și instrucțiunei publice, face cunoscut că la școalele comerciale de băeți sunt vacante următoarele ore: CRAIOVA: Biroul comercial 12 ore; franceza a 11 ore și contabilitatea 13 ore. GALAȚI: Fizico-Chimia 8 ore; mărfuri și analize 6 ore; drept 8 ore; economia politică finanțe 4 ore, istoria comerțului 2 ore și contabilitatea 13 ore. IAȘI: Biuroul comercial 12 ore și contabilitatea 13 ore. PITEȘTI: Contabilitatea 13 ore și aritmetica 10 ore. GIURGIU: Contabilitatea 13 ore, aritmetica 10 ore. C.LUNG: Contabilitatea 13 ore; PLOEȘTI, Contabilitatea 10 ore. T.-SEVERIN: Aritmetica 11 ore, contabilitatea 13 ore și istoria 8 ore. Persoanele care doresc să ocupe aceste ore, vor trebui să înainteze ministerului cererile lor, cel mai târziu până în ziua de 10 August a. c. eeeeeeeeeeseeeeeeseeeee# • A SE CITI IN PAG. IV Continuarea romanului „Arene însîngerate. ” In jurul descoperirei mormîntului lui Constantin Brâncoveanu. PRIMA FABRICĂ DE PARCHETE:BÜCHER & DÜRRER BUCUREȘTI, Șos. Basarab 27-30, BUCUREȘTI ------sise—---PARCHETE AMERICANE, PARCHETE MESSIVE de TABLE și BORDURI, după desen, bogate și simple și în orice esențe de lemn uscat artificial. Cu sau fără așezatul SERVICIUL CONȘTIINCIOS ȘI PROMPT HEEMEMtai— Noii parohii Se aprobă înființarea pe ziua de 1 Septembrie 1914, a șapte parohii rurale, din cele 12 prevăzute anual în bugetul administrativiei Casei bisericii, precum urmează: A. In eparhia Ungro-Vlahiei: 1) Parohia Cățelu,, județul Ilfov, cu biserica parohială Sf. Nicolae: a) Pulberăria; b) Manolache, prin deslipirea satului Cățelu și a cătunului Pulberăria, dela parohia Dudești, cum și a cătunului Manolache dela parohia Bălăceanca; 2) Parohia Urleta, județul Prahova, cu biserica parohială Sf. Voivozi, prin desliuirea satului Urleta dela, parohia Bănești; 3) Parohia Podu Lupei, județul Ialomița, cu biserica parohială Cuvioasa Paraschiva, a) Bîrza, prin deslipirea dela parohia Ciocănești-Sirei, a satului Podu-Lupei și a cătunului Bîrza dela parohia Găunoși; 4) Parohia Daia, județul Vlașca, cu biserica parohială Cuvioasa Paraschiva, prin deslipire dela parohia Frățești. B. In eparhia Rîmnicului-Noului Severin. Parohia Slășoana, județul Mehedinți, cu biserica parohială Sf. Imparați: a. Bibanul, prin deslipirea comuni Slașoma si a cătunului Bibanul, dela parohia Dobra. C. In eparhia Romanului. Parohia Traian, județul Roman, cu biserica parohială Sf. Ilie. I D. In eparhia Dunării-de-Jos. Parohia Canara, județul Constanta : a) Palaz. b) Horoslav. c) Cogea,Ali d) Mamaia, prin deslipirea satului Canara si a cătunelor, de la parohia Anadaîchioi. ■------------------0X0-------------------- Comițianile DE ADMITERE ÎN ȘCOALA NORMAU DE ÎNVĂȚĂTORI Intre 1—15 Septembrie a. c. se va ține concurs pentru ocuparea locurilor vacante de bursieri și sol ven ti dela școalele normale de învățători și învățătoare din țară și anume din orașele următoare: Craiova (băeți), Craiova (fete), T.Severin, C. Lung, Buzău, Galați, Bîrlad, Iași, (Vasile Lupu, băeți), Iași (M. Sturza, fete), București (Elena Doamna, fete), Piatra- Neamț și Constanța. Locurile vacante sunt următoarele: La Bîrlad 34 burse și 21 salve pentru clasa I; la Buzău 35 burse pentru clasa I și 14 burse pentru clasa II și a IV-a; la Iași (Vasile Lupu) 50 burse și 29 solve pentru clasa I și 24 burse pentru clasa II și IV-a; la Galați 21 burse și 36 solve pentru clasa I; la Constanța pentru cl. V-a 50 burse și 10 solve pentru cl. I 42 burse; la Craiova pentru cl. I 9 locuri bursă și 42 solve; la Cîmpulung pentru cl. I 32 burse și 20 solve și 28 burse pentru celelalte clase; la T.-Severin pentru cl. I 33 burse și 4 solve și pentru cele 3 școli normale de fete sunt vacante pentru cl. I 86 burse și 27 solve. Condițiunile sunt publicate în Buletinul oficial cu No. 431 din 1 August 1914. ---------------ox--------------— CĂRȚI ȘI REVISTE A apărut A. Z. al ofițerului în campanie de căpitanii Uică N. și Limodeanu I., editat de librăria Stănciulescu, ediție de buzunar. A apărut: Discursul d-lui D. Țuculescu, deputat al colegiului I de Romanați, rostit în ședința carierei de la 19 Aprilie 1914, în discuția generală a propunerii de revizuire a Constituției. Atitudinea României tedacțiunile D-l. Emil Costinescu D. Emil Costinicu, a făcut unui ziar de dim,imstă următoarele declarațiuni cu privire, la situație și atitudinea României: — Nu s’a podus atolii nici e schimbare. Ceia ce s’a hotărât în Consiliul de Coroană a rămas bine hotărât. Nici n’am mai discutat asupra neutralității, care rămâne neschimbată, și de aceia Ni MOBILIZAM. 5»«5! Stăm însă cu arma la picior. Nu pentru a provoca pe cineva, ci numai pentru a ne apăra înpotriva acelor cari ar voi să nu atace. Din această atitudine nu e știrc. Să căutăm dar cu toții a menține liniștea internă ca astfel să putem veghia mai bine numai la interesele mari ale statului. UN INTERVIEW AL UNI TAKE IONESCU D. Take Ionescu a dat unui ziar de dimineață următoarele lămuriri cu privire la atitudinea Romîniei în împrejurările de țață : — Se răspândesc, d-le Take Ionescu, tot felul de zvonuri, despre o apropiată schimbare a atitudinei României, adică despre o părăsire a neutralitătei. Ați putea, să 'mi spuneți ce credeți în această privință ? — In vremuri obișnuite te-aș răspunde că acțiunea României fiind in mina guvernului și partidul conservator-democrat fiind în opoziție, eu nu pot să-ți vorbesc decât despre părerea noastră, iar nu despre acțiunea României. Și aș adăogi că părerea noastră e limpede, neutralitate reală și definitivă. Cum însă guvernul a crezut, că împrejurările sunt prea mari, ca un guvern sau un partid să hotărască singur și ne-a făcut onoarea să ne întrebe și pe noi acum 13 zile, mă simt în drept să spun că hotărirea luată in comun de neintrare în acțiune este un lucru prea serios și prea cugetat, ca să poată fi pusă la îndoială în fiecare ceas. Cinstii îți spun că nu cunosc absolut nimic, care să fie de natură a schimba hotărîrea țarei pentru neutralitate. Din potrivă afirmă că nici odată ca acum nu a fost un mai mare acord între toate conștiințele romînești din toate unghiurile regatului și din toate clasele sociale. Partizan sincer al suveranităței naționale, văd în această unanimitate sufletească siguranța temeiniciei politicei adoptate. — Dar este posibil să păstrăm neutralitatea ! — Da. Iti afirm cu cea mai mare siguranță, că nu vom fi atacați de nici unul din cele două mari imperii vecine, cari se răsboesc. Amîndouă știu că nu putem permite violarea teritoriului nostru și nici unul din ele nu va vrea să adaoge la numărul vrăjmașilor săi o jumătate de milion de soldați. — Se mai zice, că atitudinea Romîniei s'ar putea schimba dacă vre-o victorie însemnată ar favoriza pe una sau pe alta dintre cele două grupări. — România nu merită dezonoarea de a fi bănuită, că stă la pînda spre a vedea cine este mai slab și a-i sări în spinare. Dar, în afară de punctul de vedere moral, acei cari ar face o asemenea politică ar risca să se înșele amar. Războiul actual va fi lung, greu și cu numeroase peripeții. El se dă între armate imense pe diferite cîmpuri de bătaie, pe apă și pe uscat. Soarta lui nu poate atîrna de o bătălie sau npită. Cine s’ar crede foarte dibaci, ar putea sa rămînă înșelat. — Dar cunoașteți părerea, celorlalte partide. Văd că guvernul prin organul ministrului de finanțe, a dat comerțului tarei cele mai liniștitoare asigurări. Nimeni nu are dreptul să se îndoiască de oameni ca d. I Brătianu și colegii săi. Iar cu conservatorii, cu cari am avut ocazia să mă întîlnesc zilele acestea, în frunte cu d. I. Lahovary, a cărui autoritate și sinceritate este de toată lumea cunoscută, m’am găsit într o complectă armonie de idei. — Unii vorbesc de lupta între barbarie și civilizație sau între germanism și slavism și zic, că nimeni nu poate rămâne în afară de o asemenea luptă. Ce credeți dv. — Speram, că în chestii așa de serioase nu va fi vreme și pentru fleacuri. Cum se poate vorbi de luptă între barbarie și civilizație, cînd de o parte stă Germania și de alta Franța și Englitera ? Cum se poate vorbi de slavism și germanism sau chiar maghiaro-germanism, cînd în Austria și Germania sunt 30 de milioane de slavi, despre cari aud, că se luptă cu entusiasm pentru patriile lor și cînd în câmpul celalt stau englejii și flamanzii din Belgia, teutoni și unii și alții? Dar dacă ne-am scoborî la secolul al IV-lea și am concepe războaiele ca exterminări de rasă, atunci de ce să uităm latinismul din care facem parte și noi? încă odată, crede-mă, nu este bine, ca în lucrurile serioase să se amestece și glumele de prost gust. Cînd se bateau anul trecut sîrbii cu bulgarii tot luptă de rasă era ? — Dar nu întrevedeți apropiate eventualități de natură să schimbe voința fărei ? — Am auzit desigur și cu ea și d-ta de tot felul de eventualități. Nu este nici una de natură să schimbe voința țarei. Această voință este fructul unei adinei și chibzuite examinări a intereselor regatului român, singurele pentru care se pot vărsa sîngele și punga României. ---------------ox o-------------- ACTIVITATEA ECONOMICA Creșterea vitelor In Bulgaria D. Dr. Stefan Popesu, medic veterinar, publică, în „România Agricolă“ un documentar, studiu asupra, creșterei vitelor în Bulgaria. „Toți cei cari au făcut anul trecut campania în Bulgaria, zice d-sa, și-au putut da seama, de desvoltarea ce creșterea vitelor a lua în această țară. Cu toate cele 10 luni de război, în care, statul vecin, a scurs toată vlaga, națională, s'au putut totuși vedea turme, întregi de vite și herghelii de cai ce pășunau libere, pe imensele izlazuri Comunale sau Obștești în apropierea comunelor și cătunelor. Guvernanții bulgari și-au, dat la timp și bine seama că în fiecare animal al țăranului este, o particulă din averea națională și n’au cruțat nici un sacrificiu cînd, a fost vorba să mărească, valoarea acestui capital național. Ei au dat creșterei vitelor un sprijin de necrezut, pentru budgetul lor arU de mic (185 milioane). Altfel ei aar fi putut trece cu artileria după 30 de zile de ploi necurmate, pe drumurile de la, Kirkilise, Bunar-Hisar, Lule-Burgas, etc. și n’ar fi obținut succesele cunoscute marginii pe cărările desfundate ale pădurilor din Tracia. Se înțelege, că toate sacrificiile făcute în decursul timpului de la 1894 de cînd, au început campania, de , îmbunătățirea vitelor, au fost larg compensate prin ușurința desfășurarea ce vitele de fracțiune au putut da puterei militare a statului vecin. I Dacă Bulgarii au reușit să ajungă la situațiunea att de prosperă a creșterei vitelor, aceasta se datorește după cum am spus atențianei ce guvernele au dat acestei chestiuni de importanță, căreia, am văzut oameni și la voi convinși într'o singruă zi de rechiziție a cailor țărănești, cea ce nu putuseră face după 60 de ani, de existență. încă dela început, fiecare din cele 22 de județe din Bulgaria a avut, cite un depozit cu cite 12—15 armăsari, care în epoca montei se trimitea, la „stațiuni de montă”, ce funcționează încă din 1885. In anul 1900 pe lingă cele două depozite de armăsari de la Kabine și Clementina (atunci, noi n’avem nici vinul) s’au mai înființat încă 3 la Stara Zagora, Raia Bănim și Fillpopoli. In toate aceste 5 depozite sunt aproape 500 de armăsari destinați a îmbunătăți rasa cailor pentru toate nevoile. Pentru creiarea cailor de Cavalerie au introdus armăsari Arabi și Englezi pe care i-a încrucișat cu rasa indigenă, pentru cai de trăsură au introdus armăsari Trotteuri D'Ortoff, iar pentru cai de fracțiunea grea au introdus rasele Ardeneză și Percheronă. Fiecare din aceste rase are un anumit teritoriu, de acțiune, așa că cine voește cai de trăsură se adresează în cutare provincie; cine voește cai de tracțiune se adresează în alta și, așa mai departe. Toți armăsarii degenerați au fost, castrați în mod obligatoriu așa, nncit reproducțiunea nu se face decit cu armăsari din depozitele județene și cu cei aprobați de stat. , Toți armăsarii din depozitele statului Bulgar, provin din Herghelia națională, de la, Kabluck care a progresat, an cu an. Noi am avut una la Cislău, care s’a desființat după 40 de ani de existență în care n’a, produs aproape nimic. Acum, importăm armăsari din străinătate. Dar guvernele nu s’au mulțumit numai cu o continuitate foarte strâisă a unei intervențiuni directe. Ele au organizat concursuri și expozițiuni, și, au dat avantagii mari crescătorilor întocmai cum am dat noi industriei, în mare parte cu capital strain sau cel mult pentru a favoriza în paguba tuturor, pe cîtiva partizani politiei. Proprietarii hergheliilor particulare cu armăsari de pur singe și cu mai mult de 70 iepe de reproducție au fost scutiți pe timp de 20 de ani de orice impozit, către stat și județe, pentru herghelii (acolo e un fel de impozit, proporțional și, progresiv și pe venit și pe avere). Lor li s’au dat dreptul ca pe aceiași durată de timp să beneficieze în mod gratuit de cite 200 hectare de pătrierea armăsarilor statului. In afară de interventiunea bugetului statului, bugetele județelor și comunelor au contribuit într’o proporție destul de mare la îmbunătățirea vitelor în genere și cailor în special. Intr’un cuvint tot ce este administrație publică a dat concursul său acestei acțiuni cu toată convingerea, binefacerea ce ea produce tuturor. Noi am trebuit să minem taxe de mont , astfel că țăranii doritori de a-și îmbunătăți vitele, au plătit din sărăcia lor, cite 5 și 10 Danci pentru a contribui la întreținerea armăsarilor statului. Se interge sunt și cazuri maiefricite, cînd județele au dat concur, dar cum, am spus, mai mult de hatii decit de convingere, cea ce nu e tot una. O stare tot atit de bună, e în Bulgaria si privitor la, creșterea, celor late specii de animale. Ei au pepiniere, unde se cresc animale de reproducții; din toate speciile de animale și chiar păsări, din desvoltarea creșterei cărora guvernul a preiat și încurajat, un export de ouă, care produce beneficii destul de mari populațiunei rurale. Din această cauză, soldații noștri au avut prilejul să cumpere găini cu 50- 60 bani bucata, gîște cu 90 bani, purcei de 5—6 săptămîni cu 2—3 lei, etc. Eftinătatea acestor produse ale agriculturei, rezultat, al numărului lor mare, dă țăranului bulgar putința dra, se hrăni in conditiuni mult mai convenabile ca țăranul nostru can’ mai mult de 200 de zile pe an se‘ hrănește numai cu, mămăligă și castraveti acri, . La noi, se înțelege, multe din condițiiunile stărei agricole diferă, mult față de acelea din Bulgaria, dar după, cum sunt medicamente aproape pentru toate boalele, se găsea mijlocul de a, înlătura, cu puțină atențiune și iubire de țată. Inconvenientele care ar fi rezultat din situațiunea noastră, și ar fi im- j piedica, degenerarea atit de profundă, a vitelor în baterea, de muncă a cărora, stă făr progresul nostru economic. Ploești. ȘTEFAIT POPESCU Medie veterinar -OXO Soc. Crucea Roșie DIN ROMANIA Se aduce la cunoștința tuturor cari doresc a servi acestei Societăți în calitate de infirmieri că înscrierile se fac între orele 10-12 a. m., și 3-6 p. m., la sediul din strada Ion C. Brătianu No. 23. Nu se primesc decît persoanele cari nu sunt supuse mobilizării avînd scutiri legale și vîrsta între 18—35 ani. PRESA STREINA si situați intationii Reproducem cu titlu de document dim marele ziar francez Le Temps sosit în București abia astăzi și purtând data de Martin August, următorul prim articol privitor la războiul european: Mia Europei Germania a somat Belgia să lase să i se violeze neutralitatea. Belgia a replicat acestei insolente pretențiuni preparîndu-se să-și apere frontierele prin toate mijloacele ce-i stau în putere. Marea Britanie, înainte chiar de a fi impormată de violarea neutralității belgiene dăduse deja ordin flotei sale de a se ține asta pentru a apăra pasul de Calais și a acoperi astfel coastele franceze contra unei agresiuni germane. Italia prin organul prințului Ruspoli. Însărcinat de afaceri la Paris, a notificat guvernului francez neutralitatea sa, agresiunea Austriei și a Germaniei deslegînd-o de obligațiunile defensive către tripla alianță. Aceste trei fapte domină situația. Ele consacră dreptul Franței și aduc forței sale un sprijin inapreciabil. Germania nu mai are nimic de menajat; premeditarea sa este patentă; aliații săi nu pot să o urmeze; amenințările sale nu opresc nici măcar pe neutrii, hotărîți să apere contra ei independența și drepturile lor. Sunt, citeva zile, cu o spontaneitate reală, guvernul francez a avizat pe guvernul belgian că-i va respecta neutralitatea. Guvernul belgian întrebînd la Berlin și punînd aceiași chestiune, n’a putut obține răspuns. Această tăcere semnificativă s’a transformat eri seară în ultimatum. Moștenitorii lui Bismark contau ei oare pe adeziunea militară a Belgiei? Belgia le-a replicat prin afirmarea decisiunei sale. Dacă Germania vrea să treacă peste ea, atunci va fi război căci armata belgiană în număr de 225 de mii oameni este mobilizată. Respectul nostru adine se închină înaintea curagiului fraților noștri din Belgia. Violarea neutralitatei belgiene, urmind cu cîteva ore pe aceea a neutralitătei Luxemburgului a fixat definitiv opîniunea britanică asupra responsabilităților Germaniei. Poporul Londrei a aclamat azi dimineață pe maiștrii a căror declarațiune oficială va fi cunoscută astăzi după amiază. De ozi aceasta declaratiune fusese fixată în consiliu. Ea anunța închiderea pasului de Calais de către flotele concentrate ale Marii Britanii. Această închidere apasă nu numai coastele noastre dar închide flota germană în Marea Nordului și o obligă pentru a eși să atace forțele engleze. Italia, de asemenea a examinat, situația... și a gîndit că nu este de demnitatea și nici de interesul său să se facă complice cu acest act de brigandaj. Franța aduce Italiei un emoționat omagiu căci știe la ce șantăr cabinetul din Roma a fost supus de 4 zile. Gratitudinea națiunei franceze îi este câștigată șî se afirmă deja pe stradele Parisului prin aclamatiunile care salută drapelul Italian. Astfel se realizează sub ochii noștri ipoteza concepută de omul de geniu al cărui nume va domina istoria acestui început de secol, voim să vorbim de regele. Eduard al VII lea. Eduard al Vll-lea a voit — reproducem propriile sale cuvinte, — ,să libereze Europa de tirania germană“. Marele rege nu mai este astăzi pentru a prezida el însuși această sforțare. Dar, spiritul său trăește în fiul său și în poporul englez. Rusia, Franța, Anglia, soldați ai dreptului european și ai libertăților europene, voesc cu ajutorul Beligianilor și al Sîrbilor să răspundă apelului celui dispărut și să starime tirania Germană. Patriotismul nostru n’a trăit niciodată un ceas mai mare. Singe rece, metodă, aceste virtuți necesare le avem, cu toată înfrigurarea speranțelor noastre. Să lucrăm prin forță la reînălțarea dreptului. iepunea navală a Germaniei Intr-un raport oficial german, pe care-l publică ziarul Wiener Neue Freie Presse, se specifică acțiunea navală de până azi a flotei germane. Iată amănuntele date: Micul vapor de transport „Regina Luisa“ a pus mine la gura fluviului Tamisa; una din aceste mine a distrus cuirasatul englez „Amphiron“. Vasul de războiu „Magdeburg** a bombardat și incendiat portul rusesc Liban. Micul încrucișător „Dresden" a urmărit unul din cele mai mari vase de transport engleze, care n’a scăpat de est refugiindu-se în portul Halifax. In Marea Mediterană, flota germană a bombardat orașele Bone și Philippeville din Algeria. Acelaș raport oficial vorbește de o iminentă acțiune a flotei germane în Marea Nordului, de unde urmează că flota germană nu fuge de escadrele unite ale Franței și Angliei. -----------------oxo--------------- Manifestul Confederație penali a muncii din Franța Asociațiunea generală a sindî .Rnaliștilor francezi a publicat la începutul ostilităților franco-germane un manifest din care reproducem următoarele pasagii: Geniile rele sunt pe cale să triumfe. O licărire de speranță străbate încă, dar așa de slabă nicit suntem obligați să gîndim la cele mai rele eventualități. Deși mânați către, prăpastie voiam încă să, conservăm speranța, ține, păci posibile. Până în acest moment comitetul confederat a rămas la, postul său de luptă pentru cauza păcii. Dacă aceste sforțări nu par di fi dat ceea ce eram în drept să așteptăm este că evenimentele, s'au precipitat. Femei care plingeți în acest moment, am făcut totul pentru a vă înlătura această durere. Dar... nu putem aztăzi decât să deplângem faptul îndeplinit. Putem să cerem, camarazilor nostrii altceva? Oricit ne-ar costa lucrul vom, răspunde: Nu. -----------------exo---------------- întrunirea de la Amiciția ori după amiază, membrii societăței Apăătorii Patriei s’au întrunit în sala Amiciția spre a hotărî asupra masurilor ce trebuesc luate într’o eventuală mobilizare pentru familiile celor rămași. La această întrunire au luat cuvîntul d. general Dimitrie Lambru. D-sa a făgăduit că se va ocupa cu formarea unui comitet care să ial. toate măsurile pentru ajutorarea familiilor celor chemați sub arme. Au mai luat cuvântul d. Maior dr. Cugier, Comșa, Anghel Popescu, Atanasie lonescu și N. Stoica. Toți au făcut apel la cei de fată, îndemnîndu-i să se înscrie in societate. -----------------oxo------------------ ■HI VIAȚA SOCIALA Serviciul medical și chirurgical de pe lângă Casa Centrală ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA LUI IN TOATA TARA Intr’un număr precedent, am arătat, în linii generale, organizarea asigurării pentru cazuri de boală, și cu acest prilej ne-am ocupat, și de organizarea serviciului medical din Capitală, relevînd unele dificultăți ce le întîmpină acest serviciu mai cu seamă în privința căutării bolnavilor la domiciliu. .După legea actuală a meseriilor și asigurărilor muncitorești, sunt obligați a se asigura absolut toți meseriașii și muncitorii din întreaga tară. Or, în acest caz, serviciul medical trevie astfel organizat, încât să deservească cât mai bine cu putintă, toate punctele tarii. In această privință, Casa Centrală, a făcut tot posibilul ca această necesitate să fie cât mai mult satisfăcută, înfiintînd în toate capitalele de județ câte o casă medicală sau dispensar, și pentru că aceasta ar fi fost insuficient, a mai înființat asemenea dispensare și în centrele industriale cu o populațiune de muncitori și meseriași mai densă. In total funcționează în toată tara 76 dispensare, la cari dau consultatorii 231 medici, ajutați de 68 de subchirurgi și de vre-o 90 oameni de serviciu. De asemenea, femeile asigurate, sunt asistate, în cazuri de lenzie de un număr de 48 de moașe. Dar, după cum am spus și intr’un număr trecut, serviciul medical nu se mărginește, și nu se poate mărgini numai la căutarea și consultațiunea meseriașilor și muncitorilor asigurați, la dispensare, pentru că, afară de cazurile grave în care bolnavii nu se pot deplasa, este oarecum nedrept să silești pe un asigurat, să facă un drum de kilometri pentru a obține o simplă consultațiune. . Afară de aceasta, an meseriaș sau un muncitor, atunci cînd su jferă de o boală mai ușoară, neavind posibilitatea obținerii unei consultațiuni decât numai deplăsîndu-se și pierzîndu-și o întreagă zi de lucru, preferă mai bine să lipsească. Ce se întîmplă? Din furicina neglijenții și a necăutârii la timp, boala, se complică și după un timp oarecare se poate agrava în așa mod, încit să fie prea târziu chiar intervenția medicală. Pentru înlăturarea unor asemenea dăunătoare neajunsuri, Casa Centrală a recurs la un mijloc metodic, care a dat rezultate destul de bune, și anume: s-a luat dispozițiunea ca să se delege câte un medic din fiecare circumscripțiuune medicală, care să viziteze cel puțin odată pe săptămîniă atelierele și fabricile din circumscripțiune. Cu acest chip meseriașii și muncitorii cari sunt atinși de vre-o boală se supun de la început, supravegherii medicului, și acesta poate lua în consecință măsurile dictate de împrejurări, după gravitatea cazurilor cari i se prezintă, prevenind, în acelaș timp complicațiile cari se pot ivi. Bun înțeles că e aproape imposibil ca un singur medic să viziteze în aceeași săptămână, absolut toate atelierele, mai cu seamă pe cele mici, cari sunt împrăștiate în toate punctele circunscripțiunei. Totuși, pentru a nu fi nici un asigurat lipsit de consultațiune, sa recurs la următorul mijloc; rntr’o anume zi de pildă, la o anumită oră medicul vizitează un anume atelier, în care se găsesc cei mai mulți meseriași și muncitorii celelalte ateliere mici de prin pre-< •jur» ’, trimite asigurații suferinzi, la aceeași zi și oră la atelierul unde are loc vizita medica- Iei, pentru a fi supuși în consult. Cu acest chip, s’a putut înlătura unul, din cele mai mari neajunsuri, căci se înlătură, tot odată și la căutarea bolnavilor la domiciliu, trimițîndu-se bolnavii cari sunt atinși mai grav, în căutarea, spitalelor Statului, județelor, comunelor sau eforiilor după prescripția art. 119 din lege. O altă chestiune importantă relativă la organizarea serviciului medical, este aceea a procurării medicamentelor. In adevăr Casa Centrală a înființat un depozit central de medicamente, care furnizează tuturo, dispensabiilor medicamente, dar aceste medicamente sunt insuficiente, nu cantitatea dar calitatea lor farmaceutică, pentru că nu sunt destinate decât formării unor mici farmacii pe lângă Casele medicale. Rețetele mai complicate însă trebuesc efectuate tot la farmaciile particulare. u.. M. P. -ff' — • U*°------------ -