Românul, septembrie 1914 (Anul 44, nr. 124-149)

1914-09-19 / nr. 141

imWC-"* „ROMÂNI».“ // este sâogrust star ?>el­iti­c de \\ |­ seară,»»format din 2 um ca !/ \\ politica autorizată a tu­ // turor partidelor ^5s*i'"'^5si»i1 in11.1.­) 'i1 '.•U­LTIMLA ORA TELKEn AMELIE­­ 7 core sperulenților tiei*ri ii \\ particulari prin fir *pe­­ci» particulari prin in spe­cial din marele centre mondiale INCIDENTUL RUSO-AFGAN Petrograd, 17 Sept. Ziarele persane sosite aci Ieri aduc confirmarea fișei" dentului cu tunelul de la granița ruso­­afgană De mai mulți ani, rușii săpau în taină un tunel care ar fi legat orașul de granița Hrosk cu Herat. Guvernul anun­țat, emirul Afganistanului a ordonat ca tunelul să fie distrus. După unele zvonuri, 2000 de lucră­tori ruși ar fi pierit în acest tunel. A­cest incident a pricinuit o mare tensiune în relațiunile ruso-afgane. • Ș>tiri variate și contrazică­toare vin de pe teatrul opera­țiunilor militare. Pe frontul oc­cidental, Francezii și Germanii se prevalează de succese par­țiale și e greu de stabilit cari din aceste succese sunt mai mari și mai decizive. E însă evident că luptele de pe acest front se apropie de un sfârșit, așa că în curând vom ști de partea cărui beligerant va fi superioritatea. * Bin telegramele cari au ve­nit pe ziua fie astăzi, recee că lupte mari și crâncene se dau pe frontul oriental Intre Ruși, Austriac­ și Germani, insuși îm­păratul WÎ Siselm ar fi azi stând la aceste lupte, încăierarea din­tre Rusi și trupele austro-ger­­mane, se întinde pe un front foarte lung. Lupta se dă în Po­lonia rusească, unde Germania asediază cu artileria lor grea, cetatea Ossowtscze, care rezi­stă însă. Pe flaîiul operațiunilor din­tre Prust în­sî și Cracovia, Rușii anunță succese, dar din Berlin vine o versiune centrală.­­ Luptele de pe frontul orien­tal, care se dau în foarte multe localități, sunt din cele mai im­portante și e posibil ca peste opt sau zece zile ele să ajungă la un rezultat definitiv. Lumea întreagă așteaptă cu nerăbdare acest rezultat, fiind­că va fi hotărâtor pentru în­treaga desfășurare a conflictu­lui. Trebue semnalat că de data asta, luptă pe frontul oriental și numeroase trupe germane. * Și in Belgia luptele se în­tețesc. Germanii asediază ora­șul Anvers, spre a pune ca­păt acțiunei stingheritoare a Belgianilor. * Pe frontul de la Sud-Est, austriacă anunță că au luat mă­suri ca să oprească ofensiva sârbească. * Importante sunt și știri cari a­­pan­ a mișcare­a atonistaüilor în contra Rusiei și a dominat sunet en­­gisss în indii. Un ziar turcesc anunță m Afganistanul au pus pe pip de razb­oini 700.000 de narai. Cifra t de sigur exagerata, de­oare­ce Afganistanul nu ars de út­o populations fie 5 milinans. Iar a­­tacul afganistan nu reține însem­nate forte rusești. ST­ATIA EXTERRA Luptele di pi frontul occidental se apropie de sfîrșit­­­l Hani Se și crînce si se lupte k pe frontul oriental. In Belgia;— Pe frontul de sud MIȘCAREA AFGANISTAMILOR KFORMfi ȚIil III * Azi se va ține la ministerul de interne un consiliu de miniștri sub prezidenția d-lui prim ministru și ministru de războiu. * Azi dimineață s’a întrunit din nou comitetul executiv al partidu­lui conservator spre a continua discuțsimea începută ori asupra si­­tuațiunei externe. * Toți­­ u­n­ii directori ai liceelor din Capitală, sau întrunit dri. la orele 5 d. a., la minister spre­­ 4 discuta, măsurile ce trebuesc luate pentru admiterea în secoalele Sta­tului a unui număr mai mare de elevi. ______ Ministerul de război (direcția școalelor militare) aduce la ei moș­­t­in­ța­ candidaților înscriși pentru gimnaziul militar din­ Craiova, ca. examenul care urma sa aibii loc în ziua de (li) Septembrie a. c. la Craiova pentru admiterea în acel gimnaziu, s’a. a,minat din cauza­ em­pbdemiei de scărl­atin­ă, care a bîn­­tuit județul Dolj, pentru ziua de 22 Septembrie a. c. * Compania Marioara Voicules­­cu-Bulandra va reprezenta mîine Vineri la teatrul Modern Liu. A-dramă in trei acte de G. Tra­rieux. * Eri s’au întrunit profesorii uni­versitari din Iași spre a lua o­ ho­­tărîre asupra felului în care înțe­leg să se manifeste atitudinea, Ro­mânia în împrejurările externe de astăzi. S’a adoptat o moțiune prin care universitarii eșeni arată, că sunt pentru intrarea în acțiune a României dar lasă consiliului de coroană alegerea momentului eli rei din neutralitate. * D. ministru dr. C. Ang­el­es­cu a lucrat ori dimineață cu d. Al. Cot­­tescu, directorul general al C. F. Ti., în o­estirarea nouei linii Coons­­tantinopol-Buda­pesta, prin Gome Oreh­ovița" și Ra­marian. Nu s’a stabilit încă orariul de legătura al acestui nou tren. * Direcțiunea generală­­ a vămi­lor din ministerul de finanțe, ne, comunică că, cu începere de cri s’a prohibit exportul fainei de grîu. * Mâine Vineri, Academia Ro­mână, va tine ședință publică. Va vorbi d. general Gr. Crăiniceanu, va face o comunicare referitoare la istoria noastră militară în 1913- 1914. * Membrii corpului didactic pri­mar s’au întrunit ori după amiază la­ societatea institutorilor. S’a­ vo­tat o moțiune prin care membrii corpului didactic arată că sunt ga­ta a-și da viața în folosul Patriei. Institutorii se vor aduna Dumi­nică în ședință extraordinară. * Autoritățile poliției din țară au fost înștiințate să uămârească și să prindă pe indivizii notați mai jos: Miot­ Dante, dispărut din ser­viciul unui antreprenor de lucrări sustrăgînd de la stapinul său su­ma de lei 1200; Solomon Zalis, de­zertor din­ armata­ rusă dispărut de la patronul Osias Berlin din Cra­iova cu suma de lei 250; Romulus Ionescu, fost casier de bilete la stația Adjud, urmărit de direcțiu­nea căilor ferate române pentru că a dispărut delapidînd suma de lei 4399; Petre N. Topol­dea, vân­zător de h­aine din­ com. Negoești din­ jud. Mehedinți, dispărut de la stăpânul său furând suma de lei 900 și Ștefan Esseff "Habaneeff, de­zertor din armata bulgară. * Ministerul de interne, a făcut cuno­cut printr’o circulară pre­fecturilor din țară, pentru a lua cunoștință de lista direcți­unei pes­cariilor statului publicată în „Mo­nitorul Oficial“ No. 120 din 1910 ■prin care s’a hotărât prețurile cu care se vinde peștele din apele sta­tului. * Eri s’au deschis cursurile la Seminarul pedagogic universitar. * Tor școala superioară de silvi­cultură de la Hrănești-Ilfov, se a­­flă vacante 25 locuri de bursieri. Candidații spre a fi admiși tre­buie să prezinte direcției școalei pină la 20 luna cor. certificatul de absolvire a liceului. Celelalte condițimii sunt publi­cate în „Monitorul Oficial“ No. 59 din 15 iu­nie 1914.­­la Mîine, Vineri 19 c„ se va repre­­­zenta In Teatrul Național, pentru opta oară „Primerose“, iar Si­m­bătă 20 pentru a șaptea oară „Slutul“ de I. Lopez și „Fluturii“ de­ C. Moldovanu. * Citiți în DEMOCRAȚIA» războiu­l actual Note și însemnări asupra desfă­șurării evenimentelor de la 10 Iu­lie la 1 Septembrie 1914. MOBILE SPRJES C ONSERVARE I IN SCHIMBUL ONE! CHIRIE CONVENABILE Mahomedanii din districtele rusești refuză să facă serviciul militar Petrograd 17.­­ O agenție ofici­oasă locală află­ că guvernul rus a vrut să înroleze pe mahomedanii din district­ele rusești de pe malu­rile Mării Negre, mai ales pe la Adja Tsuruk­su și in împrejurimile lui Hol im­. Mahomedanii refușînd să servească, fruntașii lor au fost arestați, populația mahomedană, e foarte surexcitată. Locuitorii din Awjara au luat armele. Roșii au suferit perderi considerabile trecind Garpațîi Viena. V Septembrie. — Agen­ția telegraf­iea ungară află din Ung­var, Li-19 că un ofițer supe­rior de stat-major general a comunicat ieri șefului comitatu­lui din Ung, că în luptele din Uz­­sok, pentru apărarea trecătorilor Carpaților, rușii au suferit pier­deri serioase. Actualmente, nici un rus nu­ se găsește pe teritoriul comitat­ulu­­i Ung. Benerahb­îiffeun­fl polnay Viena, 17 Septembrie. — Gon­ 1i aicatul oficial dela marele cartier general zice: generalul Auffen­­berg, comandantul armatei, s'a îm­bolnăvit. Această știre va prici­­nui de­sigur regrete generale. Lipsa de medici și medicamer­ k în Serbia Viena, 17 Septembrie. — Politi sche Correspondenz“ af­lă din Sa­lonic că acolo s’a semnalat în re­­zerte rânduri­ că în Serbia e lip­să de chirurgi, de infirmieri, de instituțiuni sanitare și de pa­nsa­­­mente. In ultimul timp această lipsă a fost simți­tă și mai mult și­­ nu se mai știa unde să­ se indrep­­teze bolnavii și răniții sîrbi. Se zice că guvernul sîrb ar fi rugat guvernul grec să pună spi­talele grecești la dispoziția răni­ților și bolnavilor sîrbi, dar că guvernul de la Atena ar fi refuzat. Ofensiva sîrbilor în Bosnia Niș 17 Septembrie.­­ Trupele sîrbo-muntenegrene înaintând în Bosnia, au ocupat, în urm­a unei lupte înverșunate contra forței su­perioare, pozițiunile dușmanului care comandă Vladim­ița, Igriște și Kraljeva Cora. S-a luat măsuri să se înlăture o nouă bombardare a capitalei Bel­grad. Artileria sîrbească a scu­fon­dat o barcă automobilă lingă Orșo­va și a pricinuit stricăciuni seri­oase atelierelor austriace pentru repararea vapoarelor. Pe tot restul frontului, nimic nu­semnat de semnalat. i­s: men Si m BÜCHER & DÜRRER BUCUREȘTI, Calea Victoriei No. 128, BUCUREȘTI Anat­in­a d­in Albania Meridională COMENTARIILE ZI­ARULUI „COR­RIERE DUTALIA­Roma, 17 Sept. — Ziarul „Cor­­riere d’Italia“ asigură că câțiva o­­fițeri din armata otomană au reu­șit să treacă din Valona in inte­riorul Albaniei. Ei au declarat, că mai mulți alți colegi ai lor împre­ună, cu unii slujbași ai ad­minist­ra­ției publice cor veni în cu­nună în Albania spre­­ a orîndui servcâile militare și administrative în teri­­torile albaneze locuite de mii­lo mo­rani. Au adăugat că, îndată ce ei vor putea dispune de un oare­care număr de trupe, vor întreprinde o acțiune decisivă împotriva greci­lor și a epicurilor. Anarhia dincolo de fluviul Shlimbi crește din ce în ce mai mult un chip îngrozitor. Comentînd aceste știri, f 'orice.ee d'Italia scrie: Mișcările lăuntrice din Albania pot­­ să ne Ini dure pi­nă la un oare­care punct. Nu Tur­cia va putea să ne îngrijoreze în Albania a căreia soartă de Stat in­dependent a fost hotărîtă de Eu­ropa și tot de Europa va urma să fie întărită și d­ezășuită. —­­(A. T. I.). se hhe Ofițerii sîrbi nu vor fi continue războiul Viena, 17 Septembrie. — „Sud­­slavische Cor­respondent află că prizonierii sirbi sosiți la Sarajevo povestesc tu, toți că numai o mică­­ minoritate dintre ofițerii sîrbi,mai vrea să continue războiul și, îm­pinși­ de Rusia, nuti menține rezis­tența armatei dar cu sforțările cele mai mari. Majoritatea, popu­la­­țiunei și a armatei e de mult sătulă de războia ji gata să depu­nă armele. Spre a înșela, străină­tatea se întrebuințează fel de fel de minciuni. Intr’una din cele din urmă lup­te, mai multe tu­niri sîrbești au mai fost capturate. O baterie duș­mană care, din cauza terenului foarte greu­­ nu putea fi pusă în siguranță, a fost demontată. Un nou convoiu de­ prizonieri, cuprinzin­d 5.000 de sîrbi a plecat spre Bosnia. Acest număr trebue să se mai sporească zilele acestea în urma acțiunei încercată în con­tra detașamentelor sîrbești care au invadat in Bosnia. luptă între englezi și germani Viena, 17 Septembrie, — Agen­ția Renter telegrafiasă că lupta vie a avut toc­uri la Suederitzbucht între germani și englezi. Germa­nii, au avut 5 morți, și­ 2 răniți; en­glezii 3 morți și 4 răniți. Germanii Imitate Osowice Berlin, 17 Septembrie«Frankfurter Zeh­lung» află din Petersburg că comunicatul ofi­cial rusesc din 2 S­­ P zice, germanii au început bombardarea for­tar­elei din Osowice. Fortă­reața mai rezistă î­iva artileriei germane. Germanii au Intrat In Matins Berlin, 17 Septembrie.­­ Ziarul „Amsterdam Telegraf’’ află din Anvers cu data de 28/9, că germa­nii au început atunci bombarda­rea celor trei forturi : Waelhem, Sf-ta Ecaterina și Wavre. In mod oficial se anunță că germanii au intrat în timpul nopței la Măline« Armate afganistie trimiși în Indii și Rusia Vi­en­a, 18 Sept. — Ziarele din Constan­­tinopole reproduc după ziarul oficios afgan „­I­adjulah Ba­­ru S afgan“ știrea că emirul din Afgan a trim­is o armată de 400.000 de oameni din armata regulată sub comanda frate­lui său, să ocupe o­­rașul­­ esc­h­a­wer, cheia Indiilor. O altă armată de 300.000 de oameni sub co­manda principelui moștenitor se in­­dreptează în contra Rusiei. (K. K. T. Corresp. Bureau). Acord greco-turc IN CHESTIUNEA PRO­PRIETĂ­ȚILOR DIN TRACIA Și MACEDONIA Constantinopole 18 Sept. — După niște informațiuni sigure, în urma unui schimb de note între Poartă și gu­vernul din Atena, privitoare la sechestrarea proprietăților maho­medanilor din Macedonia și Epir, cele două gu­verne au căzut de­ a­­cord spre a transfera la Constanti­nopole comisia turco-grecească­ d­e emigrare, actualmente la Smirna, spre a grăbi atitudinea chestiuni­lor privitoare la schi­mb de proprie­­tari­ între t­urci­ și greci. Apariția ziarului „L’Hoiw Libre" a fost suspendată Viena, U Septembrie. — Din Bordeaux se telegrafiază că mi­nistrul de războiu, d-l Millerand, ar fi suspendat ziarul „U Homme Libre" de­o­ar­e­ce d-l Clemenceau ar fi refuze,­ să suprime cited­a pasagii dirtr 'un articol. Această ■măsură ar fi fost­ cerută de gene­ralul comandant al circumscrip­ției X­VII a militară. NQUI TRUPE sub steag englez Viena, 17 septembre. —­ Se tele­grafiază din Londra că primul mi­nistru, Mr. Asquith într’o cuvân­tare rostită la Dublin a spus: cred că primul contingent de tru­pe indiene a debarcat azi la Mar­silia. In toate coloniile noastre, contingentele se adună. In­ Brita­nic mare, 50fl.­Muli oameni au aler­gat sub drapel. Alte vase engleze scufundate de un crucișător german Viena, 17 Septembrie.­­ Se te­­legrafiază dire Londra, admirali­­tatea britanică a comunicat că cru­cișătorul german „Emden“ a scu­fundat zilele trecute în Oceanul Indian, vapoarele „Tumerico“ King Sud“ „Riberia“ „Toyle“ pre­cum și un vapor cu cărbuni. Echi­pagiile celor cinci vapoare au fost transportați la Colombo pe bordul vaporului „Gydedale“ capturat și el, dar lăsat apoi libe". ferkrile japoneze în atacul de la T sing-£ao Viena, 1­ 7 Septembrie. — Se te­legraf­iază din Tokio că la atacul pe uscat al­ pozițiunilor­ din Tsing- Tao, japonezii au pierdut 3 morți și 12 răniți. Japonezii au atacat pe germani Duminică la o distanță de 5 mile din Tsing­t­a­o. Confirmarea scufundării vase­lor engleze în planul Indian Roma 18 Septembrie. — Se con­firmă din Londra știrea că zilele trecute, crucișătorul german „Em­den“ a scufundat în Oceanul In­dian cele patru vapoare: Tumerto, King-Sud, Riberia și Foyle. Echi­pajele au fost transportate la Co­lombo. (A. T. T.). D-nii d­r. Istrati și Diamandy au plecat din Italia Roma 18 Septembrie. —■ D-nii de­putați Romîni, dr. Istrati și d. G. Diamandy au plecat, după o ședere de o săptămină. (Ștefani). LUPTELE pe frontul di­vist — COMUNICAT GERMAN— Berlin 18 Septembrie. — Marele stat major anunță cu data de 30/9 ora 2:40: forțe inimice superioare numericcate înaintând la nord și sud de Albert (?) au fost respinse cu mari perderi pentru inimic. De pe frontul liniei de bătălie nu e ni­mic de semnalat. In Argon­ne ofen­siva noastră înaintează constant deși foarte încet. Nici o schimbare nu s’a produs relativ la forturile de pe linia Meusei. In Alsacia Lo­­rena inimicul a făcut eri o înain­tare în Vosgii centrali. Ofensiva lui a fost respinsă cu­ vigoare. In fata Anversului două din forturile situate în bătaia artileriei noastre au fost distruse. Pe teatrul orien­tal al războiului nu­ e nimic sem­nala. (Wolfsbureau). —COMUNICAT ENGLEZ— Londra 18 Septembrie. — Comu­nicat da la ora 11 și luni. seara, situatia este neschimbată. Pe ari­pa stingă s’au dat lupte foarte crîncene dar aliații se mențin bine. *, (Reuter) Atacurile germanilor lângă Peronne Roma 18 Sept. Ziarul „Messa­­ggero“­ află din Paris, că germa­nii care au luat ofensiva în regiu­nea Peronne, continua atacurile pe linia Peronne-Lassigny. Cores­pondentul mai adaugă că în regiu­nea Meusei de sus, operațiunile sunt foarte grele din cauza ceței și a terenului mlăștinos. (A. T. I.). O­PRIT CU MASINA ROTATIVA ..MARM­ONI“ IN IMPRIMERfJUK^KUWWEPENDENTA“ STR.ACADEMIEI NO. 1* r PRESA STRĂINĂ și situația internațională r F­epiin ZIARELE’ LE TEMPS, FREMDENBLATT, REICHPOST ȘI NEUE FREIE PRESSE luicredere LE TEMPS in urma victoriei franceze da la Marne ziarul. „Le Temps“ scrie : Azi noapte un comunicat oficial al minister­ului de războia ne-a fă­cut cunoscut, că toate tentativele Germanilor pentru a rupe legătu­ra trupelor noastre au eșuat : că noi am luat, două drapele , că ar­mata engleză a trecut Marna, și că, în fie, inimicul a dat îndărăt cu 40 kilometri. Aceste știri bune au justificat încrederea acelora cari nu se în­­doesc de­loc de succesul final al luptei angajate și cari au satisfac­­țiunea patriotică de a vedea reali­­zîndu-se prevederile lor. Se apropie ora în care impru­denții propagatori de alarmă exa­gerată vor simți ei înșiși cu­ a fost, de deporabilă înclinarea lor spre descurajare. Retragerea inimicu­lui pe un lung spațiu este fără­ în­doială începutul unei noui faze a acestui războiu­ foarte complicat, castă dramă cu o sută de acte diferite,, în cari nenumărate schim­bări de situați­uni zilnice prepară încetul cu încetul inevitabilul des­­nodămiiînt. Nici, odată tenacitatea, răbda­rea, energia calmă și durabilă nu au învederat mai manifest condițiuni­le victoriei. Admirabilul exemplu al armatei noastre probează, că a­­ceste virtuți sunt cel mai glorios apanaj al soldaților Franței de la­ general pină la cel mai de pe ur­mă soldat. Bucurîndu-ne de acest rezultat, care autoriză toate speranțele noa­stre, fără a schimba nmme din înțe­leptele hotărîri a căror tăcute dis­ciplină este din ce în ce mai trebu­incioasă, fiecare trebue să se sfor­țeze a înțelege toată desvoltarea­ operațiunilor începute pe un imens teren, și toată enormitatea contra loviturei îndreptată contra Fran­ței. O formidabilă năvală de oa­meni, de cai, de automobile blin­date, de fel de fel de ustensile, ca­re s'olicate asupra­ țării noastre, în mijlocul unui uragan de fier, de foc și de fum. Asupra noastră bar­baria germanică, deslănțuită cu o pasiune de necrezut, de jaf și­ mă­cel, a concentrat toată sforțarea a­­cestui asalt premeditat. Această efrapiune violentă, fa­vorizată de o sdrobitoare superio­ritate numerică, trebua­ să ne ni­micească de prima dată. După ca­re înspăimvnzătoa­rea mașină de u­­cidere și de jaf, în mod­ brusc, ar fi fost întoarsă în contra Rușilor, cu scopul de a-i fulgera, la rînfini­lor și pe ei. Și bine, acest plan a fost distrus de evenimente. Acest calcul a fost dejucat de fapte. Inimicul hărțuit, fără încetare de trupele noastre și ale credincioșilor noștri aliați, în­cepe a, se retrage, S'a­vem încredere! Și în auzind, fără îndoială, după­­ expresiunea dictată lui Sir Edward Grey de un just sentiment al situațiunei pre­zente, „vom vedea lucind aurora zilelor fericite“. NEUE FREIE PRESSE Situația Econonică a Franței și Germaniei „Neue Freie Pressed scrie: Cre­ditul Lyonez a refuzat să plăteas­că acționarilor săi suma de 16 mi­lioane pentru beneficiile Nevoia silește banca să facă avute­ eco­nomii. Câ­ de mari trebue să fie pierde­rile interne ale Franței. Franța și-a trimis banii în Rusia, unde­­ puternica comoară de bani din lu­­me, în timp ce institutele finan­ciare sîngerează posedând valorile franceze. Efectele unei astfel de po­litici devin așa­dar evidente. Banca germană însă a declarat că nu numai nu reduce creditele dar le și lărgește face imediat plă­țile la cerere și poate rezista vre­murilor grele ale războiului. Aceasta nu se referă numai la situația unei singure bănci dar la situația generală a creditului în im­periul german. Francezii trebue să recunoască fără­ îndoială că s’au încurcat în mâini rele și că au fost mințiți și induși în eroare. Fran­ța e economicește bolnavă; ea su­feră de gripa­ rusească. FREMDENBLATT Succesele flotei germane Fremdenblatt scrie:Ziua de 22 Sep­tembrie, cînd un submarin ger­man a scufundat trei crucișătoare engleze, va fi în istoria­ flotei ger­mane o zi mare. Frica de flota germană crește în Anglia zi cu zi ,și minele asvîr­­lite în mare de vasele germanei măresc această îngrijorare. Publi­cul Britanici care se lăuda cu flo­ta Angliei se simte foarte îndure­rat și cere ca flota engleză să in­tre în acțiune. Presa engleză chiar a trebuit să sfătuiască răbdarea, și prin aceas­ta să recunoască valoarea flotei germane. Ori midie atră foi acțiune­­a de germane, ele arată vitejie pe cînd crucișătoarele engleze sau france­ze demonstrează fără rezultat sau capturează vase de comerț sau di pescari. REICHPOST „Reichpost“ privește astfel si­tuația pe câmpul de război ș­: So­cotelile Angliei au dat greș, Fran­ța sîngerează, Belgia e în mâinile dușmanului. Rusia își­ pune în joc puterea ei militară. Anglia a isbu­­tit însă­ să­ nu se încurce în prea multe obligațiuni bazîndu­se pe flota ei. Siguranța aceasta nu exis­tă însă. Anglia nu va­ duce acest­ războiu fără­ un risc propriu și vr» plăti mult sing­ele nevinovat pe care la acumulat, Ora 4 înfrângerea Germanilor în Franța Petrograd 18 Sept.— O telegra­mă din Londra anunță că aripa dreaptă a armatelor germane ca­re operează în Franța e cu desă­vârșire înfrântă. Regiunea Bruxel­lui inundată Petrograd 18 Sept.— O telegra­mă din Ostenda, spune că regiunea de la Bruxelles a fost inundată. Trupele germane care vin de la sud sunt extrem de obosite. Ziarele din Paris constată că ziua victoriei definitive în contra armatelor germane din Franța se apropie. Victorii rusești con­tra germanilor —COMUNICAT OFICIAL— Belgrad, 18 Sept. 17.55.— Comu­nicatul oficial rusesc din 28(9) zi­ce: Trupele rusești, după niște lup­te înverșunate, au cucerit pozițiu­­nile germane de lângă Augustow și Koprzyewo. In ziua de 29(9), rușii au ocupat trecătorile din­spre Limno, Serre și Leipung. Duș­manul a fost respins spre Sinalki, Leiny și Mariampol. Ofensiva ru­sească mai continuă. Artileria germană de asediu mai continuă să­­ bombardeze Ossowetz, dar fără succes. In ținutul Lutein, precum și în împrejurimile orașului Andren, au fost mici ciocniri. Declerațiunile 9-lui Venizelos Atena, 18 Septembrie.­­— Came­ră. — D. Venizelos a făcut urmă­toarele declarațiuni : trecînd în re­vistă evenimentele survenite da la întreruperea lucrărilor parlamen­tare a amintit de acordul greco­­turc privitor la instalarea refugia­ților, la schimbul de proprietăți,­­de proectul nerealizat al unei în­trevederi la Bruxelles pentru a dis­cuta chestia insulelor. Cu privire la insule d. Venizelos a afirmat că, guvernul consideră chestiunea ca definitiv tranșată din punct de ve­dere internațional nu numai prin tratatele din Londra și Atena dar și prin decizia arbitrală a Turciei cu condiția expresă, ca insulele contestate de dînsa, să continue a fi ocupate și guvernate exact ace­­laș fel ca și celelalte provincii a­le­ regatului. D. Venizelos a­ vorbit a­­poi de conferința ținută la Bucu­rești, această capitală, ospitalieră­ , și de amânarea conferinței în ur­­­ma cer­er­ei Turciei motivată pe­­ situația europeană și internă. D.­­ Venizelos a reamintit declarația­­ guvernului grecesc de a rămîne­­ neutru dar nu ascunde că Grecia a contractat obligațiuni de alian­ță­ fa­ță de Serbia și a hotărît a­ se tine cu fidelitate de zisele obliga­țiuni dacă un casus foedoris s'ar­­ prezenta, dar, a zis d. Venizelos,­­ sper că el nu se va ivi. Grecia do­­­­rește într'adevăr ca incendiul care devastează Europa să nu se întin­­­­dă în peninsula Balcanică. In orice­­ caz lumea poate fi sigură că, iicea i­diaă nu­ se va propaga prin iniția­tiva Greciei. Dacă celelalte popoa­re abb­avice au aceleași idei și sen­­tim,­ente suntem siguri că pacea, nn­­­ Orient nu va fi tulburată. , '"­»RANT RESPONSABIL GHEORGHE CONSTANTINESCU* ^•4 ,v

Next