Românul, august 1915 (Anul 46, nr. 449-479)
1915-08-05 / nr. 453
ANUL 46-lea— No. 453 VOIEȘTE ȘI VEI PUTEA ANUNCIURI Linia corp pe o coloană In pagina II. .80 bani Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV. . 80 ban Insert1, “i reclame în pagina III linia. . 3 lai A pe adresar In RomAulat la Administrația ziarului. L* **»«•!■» la d-ni John F. Jones A C-ie, 31 bis r» du Faubourg Montmartre, La Berlin , Viena , la d-nii Rudolf MOSSE A 0-1« La íienev ® î la d-nn Haasenstein & Vogler și la toate agențiile de publicitate, REBâSȚIA, 8TR, A8ADEMÍEÍ, Ho. 19 ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No. 17 g BAIU EXEMPLARUL ROMANUL Fundator: C. A. R0SETT1 MERCUR! 5 AUGUST 1915 LUMINE AZA-TE ȘI VEI FI abonamente !” • an an 18 lei ■ • • șaase luni 9 lei U» Străinătate : un an 38 lei . . . șease luni 18 ie Abonamentele încep la 1 și 18 ale aecărei luni A sa adresat In ItoKăului la Administrație ziarului ți I« «ttei poștale: ** l*«i*I** la «Agence Internationale de Journan Gorbury», La Viena, la d-nul I. Bettenhausen, Steatsbahnhe La «enCret Heinrich Masseln. TELEFON No. 57/20 și 22/39 BUCUREȘTI 4 AUGUST Atîtea fițuici noul apar și în unele din ziarele vechi e atîta nevoie de material pentru întreținerea fierbințelii patriotice — care altfel se vede că s’ar stinge — încît orice fericit știutor al cititului și scrisului romînesc are unde să-și înșire „opiniile“ pentru „luminarea“ poporului romînesc. Mai cu seamă unii Ardeleni veniți la noi sunt cuprinși de o nobilă pasiune pentru gazetărie. Dacă pentru înimele noastre calitatea de român ardelean e cu deosevire scumpă, pentru rezolvarea diplomatico-strategică a actualei situațiuni internaționale, ca și pentru chibzuita fixare a rolului Roîunniei în această problemă, simpla calitate amintită mai sus nu constitue un brevet special. Iată,, unul dintre ei s’a adăpostit la ADEVĂRUL, un drumeț grăbit care a debarcat cîndva la masa unei cafenele bucureștene și s’a pus imediat pe lucru, să rezolve complexa problemă europeană. In care șî România e o DATA de cea mai mare importanță —pentru noi Avea inimă băiatul șîî era destul. O inimă mare, cu bătăi repezi, care pulsează sînge mult în cavitatea craniană șî dă imaginației un curs fără frîu... Pentru el toate „ideile” ajung să aibă valoare istorică și toate impresiile fugitive să fie socotite drept opinii profund întemeiate in realitatea vieții noastre rom*r lihnești. Mai cu seamă cînd inima drumețului are de luptat și cu vre-o digestie dificilă, spiritul sau arde în culori negre și impresiile c a și profețiile pe care le face sunt sinistre ca niște glume de cioclu. Așa,, într’o zi rea, îi pare întîmplătorului diplomat că țara românească este cîrmuită de o ceată de nevolnici și că Romînîi din Ardeal degeaba mai bat la porțile bucureștene — fiindcă fanteziile unor capete mai aprinse nu sunt transformate imediat în fapte; altă dată îi pare că neamul romînesc întreg nu e vrednic să stea pe picioare și să se cârmuiască singur și că de aceia trebuie să intrăm cu toții în alcătuirea Rusiei sub guvernul unui membru al Dinastiei Romanov; alteori i se abate să nu vadă nici un fel de legătură sufletească între neamul romînesc deoparte și de cealaltă a Carpaților și declară ritos că „n’avem frați la București“ — și așa mai departe. , Dacă un asemenea ardelean s’ar mulțumi să spună jalea Ardealului bîntuit de toate urgiile războiu deosebit de dureros, unui nimeni n’ar putea să nu-1 asculte cu o compătimire sinceră șî cu răsunet profund. Dar un asemenea drumeț, grăbitoare și idei, critica, face diplomație șî strategie, dă soluții, indică rezultate, dă sfaturi, îndemnuri și chiar ordine, șî osîndește grozav pe cei ce nu se conformează numai decît cu ele. Cum le poate da — am arătat cîteva mostre mai de preț. Ii dăm și noi un sfat, acestui drumeț și celor care sunt ispitiți să-l drept model, să scrie mai puțin și să cugete mai mult. Să nu fie RECORDOMAM ai grafomaniei, să nu-și facă o glorie din a-l concura pe d. Miile și să nu se îmbete de o „literatură ” care, pe cât e de mediocră ca literatură pe atît e de detestabilă ca act politic. E ceasul chibzuelelor supreme în care nu oameni de curînd debarcați la cafenea pot să-și îngăduie a aduce soluții definitive și imediate. Sunt încă atîtea de gîndit și de învățat, atîtea lipsuri sufletești ce trebuesc împlinite și pe care numai calitatea de Ardelean, c hifurău amalgamată cu aceea de asiduu scrident la foaia naționalistului Internațional Mille, nu le împlinește nimănui. De ce să mai sporim numărul împărțitorilor comozi de anarhie ieftenă? E chiar una dintre cele mai lesnicioase îndeletniciri ale vremii în care trăim. "**■ Conflictul uriaș al tuturor națiunilor lumii, care și-au deslănțuit patimi cu isbucniri seculare, poate face să vibreze și cea mai mediocră inteligență de un fior ce i se pare inspirație divină. Dacă o asemenea mediocritate nu e străjuită de destulă disciplină sufletească și destul spirit critic, atunci politica internațională devine un joc fantezist în care soluțiile și sentințele curg cu ușurința stropilor dintr’un jet d’erau bătut de vînt. Ardeleni sau neardeleni, dar purtind o adevărată grijă de lucrurile romînești, să lase mai întâi în pace și pe Rege, și guvernul și „somitățile“ lumii noastre politice și să și facă datoria față de propria lor conștiință. Să se cerceteze , întrucît sunt mai buni ori mai luminați decît cei pe care îi ogîndeșt »au îi ..luminează“, să cerceteze ce au făcut ei și n’au făcut alții, să măsoare cu slabele lor puteri greutatea pledecilor pe care au iluzia că le înfruntă și pe urmă să se apuce de lucrul cel mai lesnicios din lume pentru cine a avut nenorocirea de a învăța meșteșugul scrisului, un biet articol de gazetă. Crede cineva că opinia publică se formează prin răspândirea tuturor Insanităților celor ce o iau razna pe ogorul diplomației europene? Desigur, pentru pescuitorii în apă tulbure de la ADEVĂRUL oi ce zăpăcială e bine venită, dar nu pot fi decît răi romîni aceia care contribuie la creșterea zăpăcelii. —I. R. Examenul medical al copiilor de școală — Cam 88 practică In Statele Delte ale Americei — Peste câteva zile sosește epoca inscrierei copiilor la școli. La noi, atunci cînd copilul este adus la școală, nimeni nu se interesează de sănătatea lui, iar direcțiunile școalelor nu se preocupă decît de faptul ca actele fiecărui copil, a cărui inscriere se cere, să fie în peerfectă regulă șî in scoaie ordnantă cu egile și regulamentele școlare. O astfel de procedare este însă greșită căci odată cu deschiderea cursurilor se pot strecura în școală copii cari pojarte ar suferi de vre-o boală iontiagioasă sau ar avea infirmități cari î-ar face improprii de a putea fi supuși aceluiași sistem de educațiuni, ca și copiii desvoltați fzicește șî intelectualicește, un chip normal. Această lacună a existați șî există încă, nu numai la noî, dar chiar în alte state mult mai civilizate. In multe părți însă s’au luat măsuri de îndreptare înstituinduse un control medical serios care se practică la înscrierea copiilor in școli. Așa de pildă, în Statele Unite ale Americei de Nord, după propunerea profesorului universitar William A. Burnham, s-a instituit un control medical pentru copii cari cer înscrierea în școli și care se practică in chipul următor: Orice copil care cere înscrierea în școală, trebue să fie bine observat de medic dacă el este poprîce pentru școală, dacă suferă de vre-o afecțiune și dacă este destul de bine desvoltat fizicește și intelectual ac ește. După terminarea perioadei de observațiune medicală, medicul dă fiecărui elev un buletin, care trebuește predat învățătorului la presentarea elevului la școală și in care se arată întreaga stare fizică și intelectuală a candidatului la învățătură. Copii cu boale înfectioase sunt excluși din școală și nu sunt primiți decit la complecta lor vindecare; de asemenea nu sunt primiți rahitici sau vechi rahitici pentru care munca normală a școalelor le poate agrava boala, pentru acestea ,sunt instituțîuni de educațîune specială. Cei atinși de ciberrculoză sau anemie, nu sunt admiși decît la școalele în aer liber, cari există și în America, într-un număr destul de respectabil. Pentru întârziați la minte de asemenea există școli și cursuri speciale, după cum există și pentru cel ce ar avea defecte mari la organele simțurilor. In sfârșit capii atinși de epilepsie sau alte boale pshihice contagioase nu sunt primiți în școli ci sunt trimiși în sanatorii. Natural că controlul sanitar al copiilor, cari cer înscrierea în școli, este variat în fiecare țară unde el se practică,, scopul urmărit însă este acelaș. In unele părți acest control este mai sever, în altele mai atenuat în toate însă se urmărește acelaș țel și anume de a nu se primi în școli decît copii perfect, sănătoși fiindcă numai aceștia pot deveni cetățeni folositori patriei lor. Bineînțeles însă că ar fi teu totul neuman șî în contra civilizației, dacă copii cari ar suferi de vre-o afecțiune sau infirmitate, iar fî lăsați în părăsire; societatea modernă s’a gîndit șî la aceștia, înfîiințînd1 azile sau sanatorii. In tot cazul, este bine ca acești copii, dîn nenorocire anormali, să nu fie amestecați cu cei normali șî perfect sănătoși. Nu avem pretențiunea ca și la noi să se facă controlul sanitar riguros și sever care se face copiilor cari cer înscrierea în școalele publice, din Statele Unite, totuși nu este bine că ne lipsește ori ce control medical. ST. HAZNĂ — DE LA MASA CAFENEL.il — VESELE Un dusneal Collaboratorul revistelor picante d. Inex. scrie nomn la „Adevărul“. E Intexplicabil. Cotigarul din str. Sărindar prins cu vagoane peste rînd și cu trenuri speciale de boi, ouă și untură, sub supravegherea unui ma hăr anume însărcinat, se văicărează și protestează, ba face apel la lealitatea noastră ca să luăm act de apărarea sa, care de altfel nu-i ese cît o acuzare proprie. Faptele islînt fapte și pe deasupra precedentele — „Ica“ de pildă, fac să credem, să fim chiar siguri că nu m-am înșelat. In privința iuțeler cu care își transportă ouăle, untura și boii, este un adevărat mîncător nu de kilometrii cum spune la cinoratografi, — ei de... miille. „Destinul neamului se desfășoară ca o putere elementară“, scrie Honigman, iar Miile, dedesupt, ci cu vie vorbă de desfășurare și de putere elementară. Ca să-i împace și pe unii și pe ceilalți, sinvare puterile elementare“ ale naibei să le fie ! Unde ești, Xeul, să le admiri puterința elementară ? „Ce trebua să știe un băiat tînăr” sau reclama unui cinematograf. Această — pardon — știință, o poate dobîndi numai cetind „Corespondența lui Chițibuș cu ceri toa ie sale”. Honigman scrie despre Talpă. El care, pînă în prezent, cunoscut numai vîrful ghetelor ! Miile a descoperit „frigurile vieței viitoare”. Se spunea desprte viața viitoare că ar fi în rai sau în iad — după om—că ar fi fără sfîrșit, etc., dar nimeni n’a comunicat pînă azi la mei că ar fi plină de.... friguri sau de alte maladii. Săracul Miile! Mai bine și-ar vedea de frigurile lui! Vă sfătovesc, să nu cetiți pe Valerianu, Cîrnea, Dușcian, Costa Foru, Drumaru, etc., dacă voiți să scăpați de friguri atât în viața asta cît și în cea de după moarte. Pe Miile l-au apucat frigurile de baltă numai găzduîndu-I! A apărut un volum întitulat „Vîrfuri de spadă“, care conține șî lucruri bune. Un lucru însă, vîrfurile de spadă nu prezintă absolut nici un pericol. Un vîrf de spadă este ca o spadă fără vîrf, ba ceva și mai rău, căci spada neasiouțită o întrebuințezi -cel puțin ea ciomag. Dialog. — De unde au ceile la „Adevărul untură ca să exporteze . - Dar ce, nu-i unge toată lumea ? ' ' ' - W. INTERVENTIA PAPEI CIND doar SE CEARTA IN Al treilea ce se bucură... zice un proverb. Ca toate proverbele însă, el poate fi atît de fals , cît să nu se potrivească deloc cu realitatea. Mai aproape de adevăr este o anecdotă orientală, transcrisă pe românește de un om care făcea admirabil folklor» fără să știe, am numit pe Anton Pann al nostru. O cunoașteți anecdota . Un om aude mare sgomot noaptea afară pe stradă. E iarnă,. Neavînd altceva cu, ce să se învestmînteze la plapuma și ese afară. Erem acolo doi oameni cari se certau de foc. El intră în cearta tor cu gîndul ca să-î despartă. Rezultatul ! Se alege cu câteva lovituri spravene și cu plapumă furată! In Moliere o astfel de pățanie ar fi pricinuit exclamația : Que Diable al la it-il faire dans cette galere ! Mutația mutandis cam același lucru s’a întâmplat cu recentul as al Papei Benedict XV către soarele în luptă . Voind a le păca, el a trebuit să le consulte ca egal de vinovate, și ca deopotrivă de greșite în vrăjmășia lor. Cum ar fi primit bine popoarele ce se războiesc cu atâta vrăjmășie astăzi, consiliile Papei ! Ele au căzut ca untdelemnul peste foc... ■ Francezii învinuesc pe Papă, că nu voește să țină seamă de ,,barbariile“ întrebuințate de Germani, de invadarea Belgiei, pe cînd Wilhelm desigur nu înțelege a fi făcut vinovat de um războiu în care a fost atras de ineluctabile necesități politice și economice. A qui Ha faute ! Desigur, nimeni nu e vinovat. Și dacă nimeni nu voește să recunoască aceasta cină, natural că apelul Papei a fost din cele cari nu pot să fie decît bine primite de nici sinele din popoarele la care el se adresează. Sărman pontifice al Păcei! Ai uitat că glasul Domnului este azi o vox clamantis in deserto ; ai uitat că Satan este stăpânul turnei, și că blândețea și iertarea sunt cuvinte fără înțeles atunci cînd mințile sunt, împietrite, atunci cînd oarba vrăjmășie a pus stăpînire pe suflete ! Templele sunt azi demodate. Apelurile la iertare sună fals ca un glas ce vine din altă lume. Pentru ca pacea să vină în lume trebue altceva decît consilii blînde : trebue să intervină forța care nu aționeaă, ci împinge,, silește, violentează și apleacă talerul balanței ce Justiția, totdeauna cu ochii închiși, îl ține de-a pururi în mande ei slabe ! Și atunci cînd Forța va sili pacea, ea se va încheia. Diplomații vor găsi formule abile ca să mascheze în principii răsunătoare, și în fraze lapidare cari să facă deliciul copiilor ce vor învăța istoria, de azi peste o sută de ani ! Lumea e o scenă. Dar regilor nu e Dumnezeu cel blând, ci o zeiță ce poruncește. Forța, fără să se obosească dă sfaturi. Papa nu e bun psiholog 1 SEMPER —-----------wsssEssar------------ UN CONTINENT AL P4CIL Un continent al păcii... Unde?.. Și totuși, un astfel de continent, există azi, cînd continentul european, a însângerat lumea de la Oceannul Atlantic, pîrui la oceanu pacific. Argentina, Brazilia, Chile, — a căror înțelegere e cunoscută sub numele de A. B. C., — au semnat deținând un nou tratat de arbitraj, care e un eveniment important în lumea politică sud americană. Iată textul acestui document : Art. 1. Contestațiunile indiferent la ce chestiuni s’ar referi, care ar putea surveni între cele trei părți contractante sau între două din ele și cari n’ar putea fi rzolvate pe cale diplomatică sau de arbitragiu, de acod cu termenii tratatelor existente sau ai celor viitoare, vor fi supuse studiului și aprecierea unei comisiuni permanente constituite în forma, menționată la art. 3. Părțile contractante sunt de acord prin presentul act să nu practice nici un act de ostilitate atîta timp cât comisiunea nu-șî va fi depus raportul și să-șî fi făcut cunoscută demisiunea, sau după perioada de un an despre ca.re a vorba în art. 5. Art. 2. Articolul precedent nu aduce nici o restricțiune obligațiunilor cari decurg din tratatele actuale de arbitraj sau celora cari vor exista între părțile contractante ; nici obligațiunea de a supune comisiuneî arbitrate chestiei ni cari, de acord cu acele tratate, au fost sau pot fi rezolvate prin arbitraj. Art. 3. Pentru constituirea comisiunei permanente menționată in articolul întâia, ficare din părțile contractante va desemna un delegat în timpul celor trei luni de schimbare a ratificării presantului tratat Fiecare guvern are puterea de a revoca actul de numire al delegaților săi la orice moment înainte de începerea anchetei, dar va trebui să desemneze în acelaș timp substituitul său și să facă cunoscută demisiunea sa în privința acestei substituiri. Orice loc vacant provenind dintr’o altă cauză va fi ocupat de un titular fără ca să fie suspendate disposițiunile stabilite în acest tratat. Art. 4. Contestațiunile menționate la articolul prim, vor fi remise comisiunea spre a fi studiate și vor fi obiectul unui raport tăcut imediat după sfîrșitul negocierilor diplomatice. Unul din cele trei guverne interesate poate să convoace comsiunea, în urma unei simple comunicări oficiale a decisiunei sale către celealte două guverne. Art. 5. Comisiunea permanentă se va uni în orașul Montevideo în cursul celor trei luni de la, convocarea sa și va determina felul prin care ea va proceda pentru a îndeplini misiunea sa. Dacă dintr-un motiv oarecare comisiunea nu se va putea întruni după expirarea unui termen de trei luni, ea va fi considerată ca constituită de drept pentru efectele perioadelor indicate în acest articol. Părțile contractante se vor inspira din antecedente și din toate informațiunile necesare anchetei. Comisiunea va presenta raportul ei în termen de un an de la data constituirei ei. In caz că ancheta va fi incomplectă sau că raporturile nu vor fi prezentate în termenul fixat, o protograre de șase luni va putea fi consimțită de acord cu părțile contractante. Art. 6. Dacă raportul va fi supus guvernelor interesate sau nu va putea fi prezentat în termenul prevăzut, părțile contractante vor deveni libere pe acțiunea lor spre a lucra cu mai bine în vederea intereselor lor în chestiunile în discuțiune. Art. 7. Prezentul tratat va fi ratificat și ratificările vor fi schimbate ci mai curînd posibil la Rio de Janiero ; va rămîne învingătoare încă un an după ce una din părțile contractante îl va fi denunțat. re și Alexandre Lira. (Guvernele Braziliei, Argentinei, Chilei, afirmă în consilier ațiunile acestui tratat că voia să înlăture orice posbilitate de contact violent in viitor, conformînduise ideilor de pace și de concordie care inspiră politica lor internațională care e consolidarea fraternității între republicele sud-africane. Ele afirmă mai departe că au hotărît să adopte în viitor o linie de conduită proprie să ușureze soluțiunea amicala a destiunilor cari, după tratatele anterioare, nu erau supuse obligațiunilor de arbitragiu. Acest tratat a încoronat aspirațiunile Americii de sud care reprezintă azi mai mult ca oricînd pacea continentală. Și astfel se face că în vremurile când în Europa civilisată... pacea și tratatele de arbitragiu sunt valori ce au fost răsturnate de un războiu ucigător și groaznic, în altă extremitate a pământului înroșit de sînge omenesc, în America de sud, există vințe dornice de pace care știu să transforme un continent intrăm locaș al muncii liniștite și al dragostei frățești Tratatul acesta a fost semnat în ziua de 25 Maiu 1915 de cei trei miniștrii de externe ai Brasiliei, Argentinei și Chilei, d-nii : Lauro Muller, José-Luis Muratuintre oameni mm Pei frontul austrot stai in oraș pe valea râului Izonro unde se dau acum lupte mari numita HBIW Situația politică din Grecia Roma, 3 August. — Setele gradue să fie cunoscută dinainte de fii ori /Yi ii J You/i mi/vî n/YziId ei tu Si * _ o., i __ j v ***_»• fiind din Atena că niciodată situația politică din regatul elin n’a fost așa de încurcată ca în zilele de față. După părerea unor cercuri politice, cabinetul Gunaris ar avea intenția să demisioneze în ziua de 3 August. După alții ar fi probabilă dizolvarea Camerei. In orice caz, în cercurile parlamentare se crede că reîntoarcerea la putere a d-lui Venizelos n’ar fi așa de iminentă, după cît s’ar crede. Se mai zvonește că în cazul cînd Regele Constantin ar chema pe d. Venizelos la putere, i-ar cere mai înainte să-i prezinte un expozeu asupra politicei externe pe care șeful liberalilor e dispus s-o urmeze. Corespondenții din Atena ai ziarelor italiene au căutat în zadar să intervieveze pe d. Venizelos, care păstrează cea mai absolută rezervă asupra liniei de conduită de care se va călăuzi. Lumea politică din Atena, și mai ales cercurile guvernamentale erau încredințate că fostul prim-ministru vorbi la banchetul de onoare va ce i-a fost oferit de către primarul Capitalei, d. Benakis. Mare le-a fost însă amăgirea cînd au văzut că d. Venizelos a refuzat de a face cea mai mică declarație asupra situației. Guvenul pune mare preț pe ședința de redeschidere a Camerei. Toți deputații au fost telegrafie înștiințați de importanța acestui eveniment și au fost rugate eu stă ruîntă să nu lipsească de la această ședință. Atitudinea Serbiei începe să ne mulțumească opiniunea publică din Grecia. La Atena se răspîndise chiar svonul că guvernul elin ar fi pe punctul de a denunța aliana greco-sîrbă. Un comunicat al guvernului însă a dezmințit acest zvon. (A.T.L) Germania, care îndată a ridicat tonul față de România, lovindu-se insă de atitudinea energică a guvernului din București. Ziarul „Messaggero“ nu se află de fel surprins de răspunsul Greciei pentru că sacrificarea d-lui Venizelos — zice — însemna deja Amurgul tuturor aspirațiunilor , veciei, însă diplomația germană , at și de data asta să încurce Jele stringînd pe Grecia în cercul influenței sale și a intereselor sale egoiste. Astfel Grecia vede cum se cpărtează ceasul său de o nemaîplinită însemnătate istorică, pentru a suferi mai apoi urmările greoale. După ziarul „Messaggero“ răsunsul Greciei nu pare a fi menită a dă nici un efect asupra conduitei Serbiei și este de așteptat că i. Pasini să primească bine premierile Quadruplicei asigurînd fel țărei sale un complex de foloase pe care altfel ar risca să-l dă la privința atitudinei Germaniei . și de Serbia, ziarul „Messaggero“ zice că dacă amenințarea s’ar pune în fapt, atunci s’ar grăbi intervențiunea României din partea Juadrupli cei. Ziarul „Tribuna" nu consideră Upunsul Greciei ca dtul de clar, i zice că trebue să se aștepte vre-o stă lămurire, în timp ce Quadradicea își urmează drumul său, pînă ce Grecia își va preciza singurăn mod definitiv calea. ..Giornale distala“ zice că după omunicatul din Atena, îșî menține punctul său de vedere și anume că situațiunea diplomatică în Balcani ar fi rămas neschimbată, și e bine să se continue cu negocierile, nefiind încă hotărît rezultatul duel ■” între cele două diplomații adversare în capitalele statelor balcanice. „Giornale d’Italia“ expune pericolul către care cir merge ore. .. sprijinindu-se de imperiile centrale și atrage luarea aminte a opiniunei publice din statele balcanice asupra manoperilor diplomației germane, care nu face decit să ațîțe o țară în potriva celorlalte. Acelaș ziar crede că este semnificativă călătoria la Copenhaga Principelui moștenitor grec după a propunerea de pace înaintată de Germanoia prin intermediul Regelui Danemarcei. — (A. T. 1.). Răspunsul Greciei și situația în Balcani Roma, 3 August. — Ziarele locale zic că răspunsul negativ al Greciei la propunerile Quadruplites nu se poate considera ca o surpriză. După „Corriere d’Italia“ eram ndreptățiți să ne așteptăm că guvernul grec, conștient de toată râspunderea unui pas de care depinde viitorul însuși al elenismului, nu urmeze curentele artificiale produse de austro-germani în contra acțiunea Ințelegerei care țintește să lămurească situațiunea și să cunoască pe adevărații prieteni ca și pe adversarii ascunși pentru ca să poată cântări la dreapta lor valoare pe acei cari vor lua parte la roadele biruinței în măsura sacrificiilor făcute pentru cauza comună. Ziarul „Giorme d’Italia" relevă că hotărîrea aliaților mai înainte de aminarea răspunsului oficial, tre- DANEMARCA $1 propunerea ii paca — o — ^Roma 3 August. — Se telegrafiază din Paris că un comunicat ofîcios din Copenhaga desmînte știrile după care Regele Danemarcei ar fi transmis Rusiei o propunere de pace dîn partea Austro-Ungariei și Germaniei. Comunicatul vorbește însă despre o scrisoare a principelui Valdemar către împărăteasa Mamă a Rusiei, fără caracter oficial. (A. T. I.)