Românul, octombrie 1915 (Anul 46, nr. 540-565)
1915-11-25 / nr. 561
mm VOIEȘTE ȘI VEI PUTEA ANONCOTSH Linia corp 8 ft • coloana la pagina M î Linia corp 7 pe o coloană la pagina IV f insert ți restanas în pagina HI iisia. ■ Are adresai In omidat la Administrația ziarului; La * la d-ni John F. Jones & C-le, 81 bia «■» dn Faubourg Montmartre. La Bl»lin & vienai la d-nii Rudolf Mosse & C-ie La Geneve« la d-nii Baasensteln , Vogi« și la toate agențiile de publicitate, REDteiA, STR. ACADEMIEI, Io. k ADMINISTRATU STRADA ACADEMIEI Ho. 17 —No. m n msh ao bafil 8 la "Măsurile excelente doate da guvern în ce privește viața noastră economică, om nemulțumit mult pe câțiva comercianți, în schimb insă au produs o excelentă impresie în marele public consumator căruia i se deschidea perspectiva celei mai scandaloase specule ce ar fi perturbat liniștea noastră economică și socială. Atâtea împrejurări condiționau liniștea de care vorbim, în cit cu drept cuvînt trebue să admirăm puterea de pătrundere cu care s’a rezolvat diferitele chestiuni economice și modul ințelept cum s'au aplicat în practică aceste măsuri. Iată însă că astăzi două categorii de comercianți se agită : pe de o parte cîțiva morari declarindu-se nemulțumiți cu prețurile maxime impuse de ministerul de industrie și comerț cer modificarea lor; pe de altă parte tăbăcarii protestînd împotriva aceluiași lucru și avînd aceleași pretențiuni. Dacă aceste prețuri au fost fixate ca o necesitate neapărată nu trebue să se scape din vederea că masurile în chestiune sunt relativ recente și provocate tocmai de speculațiunea pe care acești comercianți o făceau, învățați cu cîștiguri mari li se pare astăzi curios și dăunător văzând cum li se impune o încercuire din care se încearcă să iasă dar fără să reușească. Dar de ce se agită tăbăcaria ? Prețurile maxime fixate pe articolele de tăbăcărie nu sunt arbitrare. S’a calculat in fixarea lor toate elementele trebuincioase. S’a avut în vedere costul materiei prime întrebuințate la fabricație, munca lucrătorului, dobînda la banii învestiți în industrie, costul pieței, amortizarea instalațiunilor, rezervîndu-le și un ciștig de 10—15 la sută, care dacă nu este mare, totuși este suficient pentru împrejurările actuale. Mai mult încă, D. ministru al industriei și comerțului a revenit asupra prețului talpei, majorindu-l, iar ca măsură tot in favoarea industriașilor tăbăcari a diminuat prețul pieilor crude. Față cu aceste constatări, agitația tăbăcarilor este nejustificată și desigur nevrednică. Pe de altă parte, câțiva morari se declară nemulțumiți cu prețurile maxime ale fiimnei, măsură prin care s’a dat posibilitatea publicului consumator să consume o pinie de bună, calitate și cfimă. Nu trebue să se creadă însă că această măsură luată cauzează vre un prejudiciu în cîștigul morarilor, căci nici aceste prețuri nu sunt arbitrare, nedrepte. Sa ținut seama — căci așa s’a procedat la toate măsurile pe care ministerul de industrie și comerț le-a luat — de costul griului, transportul la moară, măciniș, și s’a reservat și un câștig suficient pentru morari. Cu acest prilej trebue să ne mulțumească constatarea că majoritatea comercinților s’au pătruns de importanța împrejurărilor și au acceptat condițiunile ce li s’au impus, în interesul general al Statului. Lucrul acesta va trebui să-l înțeleagă și comercianții în chestiune, ieducând din pretențiunile lor exagerate, într’o epocă în care interesele exclusiv personale, trebuiesc să fie subordonate interesului general al țărei. S. A. BUCUREȘTI 24 NOEMBRIE AGITAȚII NEJUSTIFICATE — MORARII ȘI TABACARII SUNT NEMULȚUMIȚI CU PREȚURILE MAXIME — întinderea culturei tutunului — ZONELE ȘI PREȚURILE PE 1916 — Este interesant de știut cât de mult s’au întins la noi plantațiile cu tutun, în timpul din urmă, grației sprijinului puternic dat de Regia Monopolurilor Statului, sătenilor cari se ocupă cu cultura acestei plante. Fără îndoială că tutunul este una din plantele cele mai productive și mai remuneratoare pentru munca săteanului. Pentru asta însă se cere o pricepere și o îndrumare sănătoasă, dată de oameni specialiști, precum este personalul tehnic și de cultură al Regiei. Se mai cere apoi o sumă de îmbunătățiri pentru condiționarea și păstrarea tutunului în stare bună. Intre aceftea, primul loc îl ocupă uscătorile și magaziile sistematice pentru uscarea și conservarea în bună stare a recoltei tutunului, pînă când este vîndută și predată Regiei monopolurilor Statului, îmbunătățirile făcute de Stat în acest scop, magaziile și uscătoriile construite de Regie, precum și premiile și ajutoarele în bani și unelte de muncă date cultivatorilor, au contribuit în cela mai largă măsură la desvoltarea întinderea culturei tutunului și la propășirea cultivatorilor săteni. * Dăm aci mai jos modul cum s’a stabilit întinderea suprafețelor ce vor fi cultivate pentru anul 1916, precum și prețul tutunurilor produse pe diferite zone, preț pe care îl va plăti Regia cultivatorilor. " Cea mai marei suprafață de tutun din diferitele județe din țară se va cultiva în Ilfov. Suprafața din acest județ este de 2600 ebranet, apoi vin județele Ialomița și Vlașca cu cite 2000 ha., Dîmbovița cu 1200 ha., Romanați cu 800 ha. și Prahova cu 100 ha. Aceste județe formează zona I de cultură, cu un total de 9000 ha. Preturile cu cari Regia monopolurilor Statului va plăti cultivatorilor săteni tutunurile ca vor produce din viitoarea recoltă, din semințe de laka, Persicean, Samsun, de proveniență indigrennă, sunt următoarele: Tutun deschis de la 0.60—1.50 kgr.; tutun închis de la 50—75 bani kgr.; tutun negru și necopt de la 30—45 bani kgr.; pentru tutun purda pînă la 20 bani kgr. In afară de aceste prețuri, se va mai plăti cultivatorilor o primă de 20 bani de fiecare kgr. de tutun, în cazul cînd se găsește de către comisiunea de experți că produsele se disting prin calitatea, alegerea și buna condiționare pentru manipularea lor în depozitele Regiei. Pentru tutunurile numite de Ialomița și cele de Vlașca se vor plăti următoarele prețuri: tutun deschis de la 0.50—1.20 kgr.; tutun roșiu închis 45—70 bani kgr.; tutun negru și necopt 40—50 bani kgr.; pentru furda 75 bani kgr. Se va mai plăti peste prețul maxim de 1.20, o primă de 10 bani de kgr. pentru tutunurile din aceste varietăți care îndeplinesc condițiunile de alegere și de lucru pentru manipularea lor.* In zona a II-a de cultură intră județele Constanța, cu o suprafață de 400 ha., Caliacra 150 ha., Durostor 7550 ha., Fălciu 250 ha., Tutova 250 ha. și Vaslui 400 ha. Totalul suprafeței cultivate cu tutun din această regiune este de 2500 ha. In această regiune sie cultivă tutunuri de semințe de laka de proveniență originară din Macedonia. Prețurile pe cari le va plăti Regia pentru aceste tutunuri sunt: pentru calitatea I de la 2—2.50 kgr.; calitatea II-a de la 1.20 în jos pe kgr.; calitatea IlI-a de la 60—90 bani kgr.; calitatea IV de la 40—50 bani kgr. iar pentru tutun purda se va plăti 25 bani kilogramul. Cele mai bune tutunuri din țară se produc în zona III din județele Tulcea Caliacra (regiunea deluroasă despre Teke) și Vîlcea. In aceste trei județe se cultivă o suprafață de 500 ha, din care 300 la Tulcea și cite o sută la celelalte două județe. Aci se produce tutun din semințe de laka, de proveniență originară din Macedonia. Prețurile pe care le va plăti Regia pemtru produsele din Tulcea și Caliacra sunt: Calitatea I de la 2.50—3.50 kgr., a II-a de la 1.50—2 lei kgr., a III de la 0.80—1.20 kgr. și a IV-a de la 45—65 bani kgr., iar furda pînă la 30 bani kilogramul. In afară de prețul maxim de 3.50, se va mai plăti cultivatorilor, pentru tutunurile bine condiționate, o primă pînă la 50 bani de kgr. Tutunurile care se vor produce din alte varietăți decit laka originară, vor fi plătite după tariful preturilor din zona II-a. Cele mai bine sunt plătite de Regie tutunurile din județul Vîlcea și anume: calitatea I 3—4 lei kgr., a II 1.60—2.20, a III-a 0.80— 1.30, a IV 50—70 bani și furda pînă la 30 bani kgr. Din cele arătate mai sus se vede ce grijă mare are Regia monopolurilor Statului pentru ca sătenii cultivatori să producă o calitate cit mai bună de tutunuri și să poată cîștiga prețuri cu mai BIO ÎL .... ..v . LL.~v.-L . Fundator: C. A. ROSETTI Dependenta noastră economico ți reorg. economiei nationale Un articol dedp. I. H. HN6ELESC u LIPSA DE ORGANIZARE Toate aceste contradicții, și multe alteile, de care e plină viața economică de față, provin din lipsa de organizare completă și unitara a funcționărei economiei nationale in timpul suprimării schimburilor internaționale. (Comisiunile pentru export, c omisiunile pentru prețuri maxime, etc. nu pot fi de un folos real, ori cită silință Har da, dacă nu există o concepte generală a vieții economici notă și un plan de înfăptuire a ei Se impune o Comisiune economică centrală, care să înlocuiască coțiunile formate, să unifice acțiunile disparate, să-și formeze secțiuni pentru ramurile mari ale economiei naționale, dictate de împrejurile momentului. Această organizație ar forma conducerea, nu însăși viața economică. Ea scoate din interior, și and se poate din afară, materiile unite își înfățișează în cifre maematice stabilite toată cererea poputației internei, pentru orice eroii de mărfuri necesare vieții, ta arată toate căile prin cari se pate ajunge de la materiile brute osedate, la mărfurile indispensaile și apoi la cele mai puțin trebuincioase existenței. In toate ace^tea, va ține seamă de utilajul existent acum în țară și de puteva matrice destul de abundentă la care dispunem. Dacă utilajul nu-1 putem mări, putem însă transforma, după limita pe care vrem să o dăm reducției și muncei naționale, dulie întreprinderi, multe fabrici ar trebui să-și schimbe destinața. In această privință, nu merem pe un drum nou , alte popoar ne-au arătat calea. CONCLUZII Cu chipul acesta, toate obiectele alimentare, toate obiectele de îmbrăcăminte și cea mai mare parte din elementele necesare unei pulori agricole intensive, precum și producțiile industriale, chimice, pot fi obținute prin organizarea muncei noastre naționale. Ar fi o operă imensă, care s’ar perpetua după trecerea împrejurărilor anormale de astăzi. Dar tocmai această radicală prefacere economică și problemele mari, pe cari sa le pune, provoacă o teamă în rîndurile celor chemați să le rezolve, mai ales în mijlocul unui poptor obișnuit cu imitații legislative și cu reforme economice demprumut. Pentru această operă, ar trebui răscolite toate puterile inștiente și pricepute și din ele ar trebui să se aleagă după alte criterii, decât cele obișnuite. Se cere mai întîi agitatorul și organizatorul. Timpurile de azi atrag însă pe nimenii, din cari s’ar putea fiagizatorul, în altă partea iar nevoior vieței noastre economice se pare că nu vom răspunde noi. Vom suporta criza, va trece peste noi dezastrul economic, pe care nu am provocat, dar n’am știut să-l revenim; iar după încetarea vremurilor anormale și reluareaschimburilor internaționale, „dependența din acaparare“, de care am vorbit mai sus, va continua. Aiurea se vor rezolva marile probeme ale vieței materiale, iar noi vom trăi o viată de împrumut, sub veșnică aservire economică. Altfel va fi, dacă vom ști să prindem momentul de față, spre a pune temelia viitoarei liberări economice. - SFIRȘIT - I Polemica zilei Toate campaniile „Adevărului“ au dat grreș. Pe cine l’a făcut, mai cu foc, hoț, pungaș, escroc, etc., aceluia s'au grăbit toți oamenii cinstiți să-I întindă, mai cu căldură, mina. Pentru că la noi sunt ■ foarte cunoscute versurile cîntăre tulul durerii: „De suport cu bunătate și cu zâmbet a lor ar fi. Laudele lor, desigur, m’ar mîhni peste măsură“. Sunt oameni a căror ocară te cinstește și a căror laudă de dezonorează. Iată de ce liberalii nu se supără cînd „Adevărul“ îi face vite necugetătoare în numărul său de aseară. In schimb ceile de la „Adevărul sunt... cugetătoare. * » • Acțiunea constată că se simte „un curent de rebeliune“. Da, împotriva prostiilor tipărite. * • Din „Adevărul“ de era: „De cînd mi-a fost coleg la „Adevărul“ B’Arg a făcut progrese considerabile. Desemnul a ajuns mai precis și mai sigur, concepția mai matură“. Dar cina a rămas la acest ziar din cei ce au fost în stare să progreseze? * * • Trei sferturi din prima pagină a .Epocei“ sunt ocupate de telegrame. Pe cînd va conțineia numai telegrame? Atunci, în sfîrșit, o vom putea ceti. * • • A apărut o revistă „Ghilotina“. Tocmai cînd? Acum cînd succesele tuturor publicațiilor și tuturor teatrelor au fost retezate de enormul succes pe care îl obține^ în „Rue du Sentier“, marea noastră artistă d-ra Ghilo Tina Barbu. A 1 * Miile e foarte amărît în (Costa) Fara lui interior: toată lumea îl sfătuește să nu mai scrie la gazetă! * ș i „Soția ta — amanta, prietenului tău. Amanta ta — soția prietenului tău.“ Acestea sunt paradoxe pentru un ziar artistic care apare la „Adevărul“. Ca să afirmi asemenea blestema tii, trebue să n’ai de loc, la cap, (para) doxă. W. Situația la Maroc Nauen, 22 Noembrie. .. (Prin telegrafia fără fir). ~ In Maroco totul se petrece după cum declara generalul francez Liauty fără să se verse sînge francez. La sud de Gasva liniei Chenigra lingă Ebert au căzut malt mult de 30 de ofițeri francezi și șase sute soldați. La nord de Taxa pînă la Gard tot Marocul a fost în flăcări. Francezii tăinuesc înfrîngerile grele de la Hadelkort. MERCURI 25 NOEMBRIE 1913 LUMINEAZA-TE $1 VEI FI ABONAMENTE la țari , , an sa ÎS iei . . , șease Iani 9 la in strSinatate . an an 16 lei . . . ȘOARele le Abonamentele incep la 1 și 16 ale fie oirei luni A sa adresai ia romaniGi la Administrația «iarului și la poștale, ua ■»»i'ias la «Agenoe Internationale de isurnan Qorbaty», La vienai la d-nul I. Bettenhausen, St&atsbahubs La Génévé t Heinrich Masseln. TELEFON No. 57/20 și 22/39 a _.q rr U A ra Biletul de bancă international — Un articol al ziarului „Le Temps“ — tată francul. Acest bilet, fără îndoială că ar găsi căutare și în țările cu monede diferite, căci ar găsi lesnicios mijlocul de a acoperi datoriile externe servinduse de această hîrtie de patru feluri de monede. Fiecare din țările interesate în această operă comună, va avea sa declare, printr-un act legislativ, că biletul de banca internațional are putere liberatorii pentru toate regulările de ordin financiar și comercial. Pentru a da acestui bilet o bază serioasă, fiecare din statele asociate, spre a garanta valabilitatea hîrtiei create, va avea obligația de a-și asigura deținerea efectivă de valori, mărfuri, waranțe, etc., care va servi la acoperirea biletelor internaționale puse in circulație în fiecare țară. Fiecare stat va avea să fixeze suma care-i va fi necesară — și pentru care rămîne garant — spre a învinge obstrucțiunea de care suferă și pentru ea — sub această formă nouă de credit — să pune în circulație capitalurile încă imobilizate și blocate. Totalul sumelor declarate ca necesare de fiecare țară, va fi capitalul total al emisiunei ce se va face sub controlul unui consorțiu instalat în țară neutră. Principala obiecțiune ce se opune acestei propuneri, este următoarea : Consorțiului îi lipsește Statul, care în speță, ar putea, prin participarea sa, să asigure creației biletului internațional, stabilitatea schimbului, cel puțin în proporția participărei sale. Intr’adevăr, Statele Unite fiind actualmente principalii furnizori ai națiunilor beligerante din împătrita înțelegere, toate biletele internaționale vor trebui să se acumuleze în Statele Unite. CTilWn.rin. fînnmmian rnn fii 4Vor.rml Anani Kîl/v* PX-Si: ^ ----j* i . in o o mea jvncmcvara a ziarului „Le Temps“ găsim următoarele foarte interesante antinumite și aprecieri cu privire la propspunerea făcută acum de auzind. 0. -pentru crearea unui bilet de bancă internațională la trecut, perturbația schimburilor, determinînd o urcare de a prețuri, n’a preocupat numai guvernele interesate și a oamenilor lor de afaceri ci a stîrnit și interesul utopiștilor. Din toate timpurile, inventatorii de sisteme s’au întrebat dacă nu s’ar putea suprima moneda temetalică sau a o închide definitiv și a-i substitui o monedă fiduciară internațională garantată prin semnătura marilor rațiuni comerciale. D. A. de Foville, fostul director al administrației monedelor din Paris, a consacrat acestei probleme a viitorului, un ultim carapitol în cartea sa „Moneda“. Să nu ne arătăm prea sceptici i cu privire la anumite soluțiuni. Î m Secolul al 19-lea a fost, in toate privințele, secolul surprizelor. S’a dovedit că Arago, Thiers, Michel Chevalier, Suess, și atâtea că alte spirite mari au greșit negînd ca sau afirmînd, fără apel, indulligența pentru viziunile altora, nu este oare a fi prevăzător pentru sine însuși când știm că s’ar putea umple volume cu erorie comise de către savanți cari, în ochii contimporanilor lor, au trecut cu infailibili. Fără a merge pînă la suprimarea monedei metalice ceia ce are fi o imposibilitate dublată de că nebunie nu e imposibil ca, într’o bună zi, să intervină un acord internațional pentru creiarea unei monede fiduciare universale, monedă ce ar înlocui transporturile de aur și toate creanțele asurpra străinătății, efecte și valori imobiliare mai ales. Un financiar, căruia nu î se poate contesta experiența și care dorește a nu fi numit, a propus, acum vre-o câteva luni, un proj iect de bilet internațional, atunci când stabilitatea schimbului ar fi putut permite, mult mai ușor ca ■e astăzi, ca el să fie conceput, a * P* * * Iată în substanță, conținutul ■ proiectului . Creiarea unui bilet internațional calculat în patru monede — acele ale celor patru mari țări , aliate — francul, lira, livra sterelină și rubla. Paritatea de stabillit între aceste monede, va fi acea la care va rezulta din comparația pieselor de aur ale fiecăreia din cele patru țări, comparație ce va avea în vedere titlul metalului fi [ și greutatea. Se va obține astfel jor— după cum expune autorul — ,a un schimb fix, apropiat pe cit e n cu putință de adevărata valoare. Biletul internațional ar putea servi nu numai în cele patru mari țări în chestiune ci și în alte părți avînd drept bază mone Pentru motivul că aceste bilete reprezintă garanția proporționaă a națiunilor împătritei înțelegeri, ele nu vor fi scutite de deprecierea pe care monedele acestor State o suferă actualmente n raport cu dolarul. Intrarea eventuală a Statelor Unite în consorțiul biletului internațional, nu va reuși să împiedice deprecierea sa, decit cu condiția ca biletele internaționae, ce vor circula în Statele Unite, să nu depășească proporția pentru care republica transatantică va fi garantă în emisiunea totală. Apoi va trebui să se maî fie socoteală și de deprecierea cauată de teama falsificărei, de cae nu va fi fericită nici o porțiune a emisiunei. Creațiunea biletului internaional prezentând garanția reușită și nu solidara a națiunilor împătritei înțelegeri nu va realza stabilitatea schimbului, docr, cel mult, între aceste națiuni, iar nici decum între ele și Staele Unite, ceia ce e totuși scopul ătre care tinde autorul proiecului. De altfel, emisiunea solidară amprumutului anglo-francez în Statele Unite — emisiune care putea fi urmată de alte apeare la creditul american, — râsmnd, mai sigur și sub o formă e ne inovează, deci mai accesiară. Or, în primul rînd, trebue ă ne preocupăm de a menține reditul, în circumstanțele grae în care ne găsim. Să rezervăm dar studiul moțiunilor pentru timpuri mai bune, pentru timpurile de pace, ără a ne face de altminteri iluvinî asupra primirei de care se vor bucura atunci aceste inovațuni, pentru motivul inutilităței or. DIN RASBOIU Un post de observație Situația județului Fălciu POPULAȚIE INV&TAMANT, FINANȚE ȘI COOPERAȚIE, SERVICIU SANITAR ȘI LUCRĂRI PUBLICE D. C. Rădulescu, prefectul județului Fălciu, a publicat o interesantă lucrare asupra situațiunei acestui județ pe anul 1914—915, din care extragem aci cîteva date mai principale. Suprafața județului Fălciu este de 2106 km, pătrați, iar populația este de 111.995 locuitori, din 15.696 în orașul Huși și 96.299 în comunele rurale. Județul are 41 comune rurale, compuse din 133 sate și 35 cătune care formează cinci plăși. Populațiunea rurală se ocupă exclusiv numai cu agricultura, obținînd o recoltă destul de abundentă. Situația financiară a județului pe exercițiul 1914—915 se prezintă astfel: Din fondul zecimelor s’au încasat 205.001 lei și s’au făcut plăți de 198.615, rămănînd un excedent de 6.385. Din fondul drumurilor, bugetul ordinar, s’au încasat 183.702 lei și s’au făcut plăți de 160.904, rămănînd un excedent de 22.798 lei. Din fondul drumurilor, bugetul extraordinar, s’au încasat 43.595 lei și s’au făcut plăți de 40.520, rămănînd un excedent de 3.075 lei. In județ se află șapte cooperative sătești, înființate din anul 1907, cu un număr de 426 membri. Aceștia au subscris un capital de 57.545 lei din care au vărsat 28.446 lei, avînd un capital depus spre fructificare de 11.231 lei. Din anul 1903 și pînă acum s-au înființat în județ 47 bănci populare cu un număr de 9832 membri. Toți aceștia au subscris un capital de 847.867 lei și au vărsat 1 milion 362.823 lei, avînd un capital depus spre fructificare de 299.989 lei. In județ sunt șapte obștii care au luat în arendă moșii în întindere de 8.142 ectare. Membrii acestor obștii sunt în număr de 1911 cu un capital vărsat de 114.618 lei și depuși spre fructificare 180.832 lei. Mai sunt în județ șase obștii de exploatări de păduri care au 2306ectare de păduri. Numărul membrilor este de 345 cu un capital vărsat de 31.117 lei și depuși spre fructificare 3000 lei. După cum vedem, județul Fălciu stă foarte bine sub raportul cooperației. In orașul Huși sunt 3 școli primare de băeți și două de fete. Din 1479 copii în vizată de școală, s’au înscris 1218 și au urmat cursurile 958. Față cu populația școlară mai este nevoe în Huși de două școale de băeți și una de fete. In județ numărul copiilor în vîrstă de școală este de 14.643, din aceștia s’au înscris 10.454 și au urmat cursurile 8320. Numărul școalelor este de 102 cu 147 dascăli. In anul curent s’au construit zece localuri de școală și două locuința pentru dirigintl. In orașul Huși mai sunt: un gimnazin, o școală profesională de fete și o școală de viticultură și dogărie. Județul Fălciu fiind unul din cele unde s-a aplicat de la început legea sanitară din 1910, este foarte bine organizat din punct de vedere sanitar. Aci se află un medic primar, șapte medici de circumscripție 24 agenți sanitari și 25 moașei. In cursul unui an s’au dat 47.065 consultațiuni medicale gratuite la săteni iar moașele au asistat aproape două mii de faceri. In cursul anului 1914—1915 s’au executat numeroase lucrări de șosele, poduri și podețe în sumă totală de 103.183 lei iar în curs de executare mai sunt lucrări în valoare de 97.324 lei, aceste toate numai din veniturile județului. ----------------ooo------------------ Violarea convenției DIN GENEVA Roma, 23 Noembrie. — Din mai multe locuri ale frontului se semnalează violufiuni ale convenției din Geneva comise de inamic. Astfel, la 21-11 în zona Plava, cinci din brancardierii noștri deși aveau foarte vizibil semnul neutralități i eșeau din tranșee pentru a aduna pe soldații răniți rămași pe teren, au fost atacați și făcuți prizonieri de inamic. Un prizonier austriac a declarat de altfel că s-a dat ordin de ofițerii săi de a captura pe brancardierii noștri. Lya, 23 Noembrie. — Pe Isonzo inferior artileria inamică a lansat 35 obuze asupra unei clădiri ocupată de secțiunea sanitară a diviziei a 16-a deși semnul neutralității era vizibil de foarte departe. Medicul maior care comanda această secțiune, un locotenent ajutor și 19 saniitari au fost răniți. Se va prezenta o denunțare în regulă a acestor două fapte comitetului internațional al Crucei roșii din Geneva însoțindu-o de documentele dovedind violațiunile constatate: (Ștefani).— o —