Rondul, iulie 2006 (Anul 14, nr. 3678-3685)
2006-07-04 / nr. 3678
Radio România, partener la capitală culturală Marian CRĂCIUN Colaborarea de succes dintre posturile publice de radio și proiectele culturale programate în Sibiu, va fi parafată, azi, la sediul Ministerului Culturii și Cultelor, unde va fi semnat protocolul de parteneriat dintre Radio România, Ministerul Culturii și Cultelor și Primăria Sibiu, privind programul "Sibiu, capitală culturală europeană 2007". Conform parteneriatului, Radio România va iniția programe editoriale specifice și va mediatiza acțiunile și proiectele ce se desfășoară pe perioada programului capitalei culturale. în acest sens, Radio România primește statutul de producător asociat în cadrul proiectului. Protocolul de parteneriat va fi semnat de către primarul Klaus Johannis, totodată și președinte al Asociației "Sibiu, capitală culturală europeană 2007", Maria Toghină, președinte Director General al Societății Române de Radiodifuziune, Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii și Cultelor și Sergiu Nistor, comisar pentru capitală culturală. I DIDUUlWIvA» A LUI ! "Pe Wufter de V a cer este Sibiul Elida-Ioana CREMENE Febra biodieselului pune stăpânire pe România și nu în ultimul rând, pe Sibiu. Consorțiul german MAN Ferrostaal plănuiește construcția unei ferme și a unei fabrici de motorină ecologică (biodiesel), în Ațel și Loamneș. Chiar dacă lucrările ar fi trebuit începute în mai, întârzierile provocate de câteva probleme la autorizare nu au dat cu totul peste cap planurile nemților. Proiectul va începe cel probabil mai în august. Investiția va ajunge la 138 milioane de euro pentru construcția unei rafinării pentru uleiuri din rapiță, materie primă din care se obține biodiesel. Acest combustibil natural este produs în Europa din 1992. Directivele UE prevăd, în următorii ani, reducerea dependenței de importul de energie și scăderea emisiilor de gaze responsabile pentru efectul de seră. Statele membre vor trebui ca, până în 2020, să înlocuiască 20 la sută din carburanții tradiționali cu biocombustibili. BISĂPTĂMÂNAL DE INFORMAȚIE APARE MARȚI ȘI VINERI De SIBIU MarțI, 4 IULIE 2006, ANUL XIV, NR. 3678, 8 PAGINI i Elida-Ioana CREMENE . Legea a devenit mult mai elastică în domeniul social. Ordonanța de urgență privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului a fost "lărgită" să mai facă loc și altora rămași pe dinafară. "Principalele modificări aduse legii stipulează că, de la începutul acestui an, beneficiază de indemnizații sau stimulente persoanele care se aflau în plata indemnizației f pentru creșterea copilului, cele care se aflau în concediu de maternitate și în plata indemnizației aferente și care, după încheierea acestuia, ar fi fost îndreptățite să primească indemnizația pentru creșterea copilului, cele care ar fi fost îndreptățite să primească, dar au solicitat acest lucru și cazurile care nu au fost soluționate până la sfârșitul anului", explică Maria Nicola, coordonator al compartimentului de Asistență Socială, din cadrul Direcției Muncii. Vor beneficia de indemnizație și sibiencele care au întrerupt munca deoarece au fost în concediu fără plată, pentru a participa la cursuri de formare și perfecționare, au lucrat cu contract de muncă în străinătate, se află în perioada de întrerupere temporară a activității din inițiativa angajatorului, dar fără încetarea raportului de muncă, iau se află în perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale învățământului universitar. Și pentru copii, statul și-a deschis larg baierele pungii. De acum înainte, alocația pentru copii se acordă tuturor, fără discriminare, până la vârsta de 18 ani, sau până la finalizarea studiilor liceale în cazul celor care sunt încă la școală. Mai nou, direcțiile de muncă pot trimite la alegere atât indemnizația, cât și alocația în codul curent personal, sau cel de card al beneficiarilor. Bani pentru toată lumea in pagina 4 îngrozita de propria SPITAL. Week-end agitat pentru medicii de la urgențe! Soarele puternic a făcut victime, în ultimele 72 de ore, 32 de sibieni au ajuns la spital, după ce au suferit căderi de calciu și au avut crize de spasmofilii.în plus, medicii sibieni au avut de rezolvat 10 cazuri de alergodermii. Tototdată, nouă sibieni au ajuns la urgențe de ficrită, iar șase au suferit arsuri. Unul dintre ei a ajuns la spital cu arsură de gradul I și II la nivelul toracelui, precum și la nivelul umărului și brațului drept, din cauza expunerii execesive la soare. (A. A) GRATUITATE. Mai mult de 2000 de sibieni cu handicap accentuat și grav, vor beneficia, luna aceasta, de gratuitate pe mijloacele de transport în comun. Ultimele 102 cereri ajunse pe biroul Serviciului Public de Asistență Socială, din cadrul Primăriei Sibiu în acest scop, au fost aprobate, în afară de acestea, în evidențele serviciului existau deja 1923 de sibieni care beneficiază de aceste facilități. (A. A.) AJOFM dă de lucru sibienilor Marian CRĂCIUN 92 de absolvenți de instituții de învățământ sibiene au fost angajați, în mai, de patroni, prin subvenționarea locurilor de muncă, iar alte 91 de persoane au beneficiat de alocații pentru șomerii care se încadrează înainte de expirarea omarului. în plus, încă 47 persoane au ocupat un loc de muncă, prin măsurile destinate încadrării șomerilor în vârstă de peste 45 de ani, sau care sunt unici susținători ai familiilor monoparentale. Reprezentanții Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Sibiu susțin că, prin activitățile de mediere realizate de agențiile locale, s-a asigurat încadrarea în muncă a circa 800 de persoane. “Prin absolvirea cursurilor de formare profesională, au fost angajate 29 persoane, iar alți cinci șomeri au beneficiat de primele de instalare sau încadrare prevăzute de măsura activă de stimulare a mobilității forței de muncă. în același timp, prin acordarea de servicii de informare și consiliere profesională, alți 139 de sibieni și-au găsit slujbe, iar datorită ocupării temporare a forței de muncă în lucrări publice de dezvoltare locală, 44 de șomeri au fost angajați prin încheierea de convenții cu primăriile din județ”, precizează Ovidiu Ogrean, purtător de cuvânt al agenției sibiene. 20 la sută din firme, falimentare Sibienii n-au reușit să țină în viață decât 17.228 de societăți comerciale, din 20.765 pe care le-au înființat între ianuarie 1991 și decembrie 2005, arată statisticile Oficiului Comerțului (ORC) Sibiu. Registrului In 1991, 2.181 de sibieni au intrat în afaceri, dintre care 27 au înregistrat organizații cooperatiste. în plus, au venit cu afaceri în județ și 90 de străini. în același an, însă, au fost radiate 688 de societăți. 12 luni mai târziu, în registrele ORC Sibiu figurau încă 1.696 de firme "proaspăt născute", dintre care două erau organizații cooperatiste. Numărul patronilor străini a crescut la 133, dar și numărul afacerilor radiate a ajuns la 791. în 1993, numărul firmelor nou înființate și în funcțiune a scăzut la 1.423, restul până la 2096, câte erau înregistrate în total, fiind radiate din Registru, în 1994, aceleași statistici arătau 1.807 firme în funcțiune, 601 radiate și 211 cu capital străin; în '95, afacerile înființate și “în perfectă stare de funcționare" nu treceau de 614; în același an, 221 de societăți au primit “certificatul de deces”. Totodată, străinii care au început afaceri în Sibiu, atunci, erau 36 la număr. Un an mai târziu, alte 133 de societăți au fost radiate, din totalul de 673 de firme nou înființate. Numărul patronilor străini a crescut atunci cu 61. în 1997, potrivit statisticilor ORC Sibiu, au fost înființate alte 644 de societăți, dar numai 548 au scăpat de faliment. Următorul an, afacerile din județ au crescut cu încă 847 de firme, dintre care una era organizație cooperatistă. Până la sfârșitul anului, 65 dintre ele au și fost radiate în același an și numărul firmelor înființate cu participare străină a ajuns la 145. în 1999, sibienii au mai înființat 586 de firme, însă în funcțiune nu au rămas decât 531. în 2000, alți 637 de sibieni au început o afacere, însă doar 577 au și rezistat pe piață. Lor, în același an, li s-au adăugat și 124 de investitori străini, în următorii patru ani, încă 4.121 de firme au fost deschise în județ, dar și numărul radierilor a ajuns la 117. Totodată, numărul investițiilor străine a crescut la 955. Anul trecut, numărul firmelor nou înființate a fost de 1915, în timp ce o singură firmă a fost radiată din Registru, (Ileana ILIE) Agnita și Șura Mică, "fruncea"1 județului Consiliul Județean a oferit, săptămâna trecută, câtorva orașe și comune sibiene, medalii de fruntași în întrecerea capitalistă. Laurii și recunoștința veșnică la cele două categorii au revenit Agnitei și Copșei Mici, pentru că au fost cele mai ochioase, frumoase și devreme acasă. Orașele intrate în cursă au primit punctaj pentru bună gospodărire, înfrumusețare și protecția mediului în 2005. După scorul dat de instituțiile publice implicate în concurs, premiul I a revenit orașului Agnita, care a primit 75.000 RON, urmată de Cisnădie, cu 65.000 RON și Copșa Mică, 55.000 RON. Comunele cele mai harnice din județ au primit și ele bani pentru gospodărire, însă sumele au fost mai mici decât în cazul orașelor. Astfel, cea mai curată comună din județ a fost desemnată Șura Mică, care a încasat 45.000 RON. Pe locul secund s-a clasat Orlat, cu 35.000 RON, iar pe locul trei Șura Mare, premiată cu 25.000 RON. (Teodora GHEORGHIU) Site de protecție a castanilor Iulia NAGY Sibienii au organizat o inedită "mișcare de rezistență", după ce Primăria Sibiu a decis, zilele trecute, defrișarea castanilor de pe Calea Dumbrăvii, pentru a lărgi carosabilul, cetățenii din zonă și localnicii cu spirit ecologist au decis sa lupte împotriva acestei măsuri. Protestatarii au împânzit bulevardul cu manifeste de protest pe castanii care urmează să fie tăiați. în plus, au organizat puncte de strângere a semnăturilor și au creat chiar și un site pe Internet. Pe www.normalitate.com, pe lângă un sondaj care arată că peste 80 la sută dintre vizitatori sunt împotriva demersului municipalității, cei interesați pot citi o "declarație" a protestatarilor și au la dispoziție un forum de discuții.