Sălajul European, februarie-martie 2007 (Anul 1, nr. 4-11)
2007-02-07 / nr. 4
7 - 13 februarie • pa< : " WÏÏRiuropean Hingherii zălăuani, în luptă continuă cu câinii comunitari Nu există week-end în care personalul medical de la Urgența Spitalului Județean să nu aibă de a face cu plăgi cauzate de mușcătură de câine. Statisticile arată că majoritatea cazurilor provin din Zalău, chiar dacă rar mai avem de a face și cu victime provenite din mediul rural. Străzile mai puțin circulate din municipiu devin, mai ales pe timp de noapte, în condițiile unui iluminat public precar, adevărate fundături, pline de câini care mișună liber. Culmea, majoritatea acestor câini nu sunt din categoria celor de „fără stăpâni", ei fiind lăsați liber chiar de către stăpânii lor după un vechi obicei care vizează paza gospodăriei. Tot după un vechi obicei, câinii își apără teritoriul, iar dacă ai ghinionul să ajungi întro astfel de zonă, te poți alege, în cel mai bun caz, cu pantalonii rupți de pe tine. Așadar, serviciul de ecarisaj din cadrul Primăriei Zalău reprezintă o necesitate, chiar dacă vocile celor care fac parte din grupurile care militează pentru protecția animalelor, susțin că cei de la ecarisaj folosesc, deseori, procedee „inumane” pentru a ne scăpa de câinii fără stăpân. Serviciul de ecarisaj zălăuan funcționează deja, de mai bine de 4 ani, ân cadrul Direcției Generale pentru Administrarea Domeniului Public Zalău. În acest timp tehnica de prindere a câinilor comunitari s-a mai specializat, trecându-se de la folosirea lațului, la pistoale cu tranchilizante. Asta, și în urma faptului că majoritatea câinilor urmăriți de către personalul de la ecarisaj s-au prins „de unde bate vântul” și dispăreau în momentul în care prindeau mirosul oamenilor cu laț. Doar în cursul anului trecut, hingherii zălăuani au prins 628 de câini fără stăpân. Culmea ironiei, la fel ca și noi, și ei s-ar fi așteptat ca numărul câinilor comunitari care bântuie prin municipiu să scadă, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Totuși, de unde se repopulează Zalăul cu aceste patrupede? O explicație ar fi că, municipiul este tranzitat de foarte mulți țigani „corturari”, care aduc cu ei zeci de câini. Unele dintre patrupede rămân în municipiu. O altă explicație ar fi cea că patrupedele se înmulțesc mult mai repede, decât reușesc hingherii să-i pună la „rece”. Și, un lucru mai neobișnuit, există cartiere de blocuri, cum ar fi cel de la Scala, spre exemplu, unde locatarii chiar îngrijesc câte un câine, iar dacă acesta este prins de către hingheri, așa zișii stăpâni vin a doua zi și-l iau „acasă”. Doar că, de obicei, acești câini sunt, de fapt, cățele, care adună pe lângă ele o armată de masculi care devin, mai ales în perioada de împerechiere, destul de periculoși. Interesant de menționat faptul că din cei 628 de câini comunitari capturați în cursul anului trecut de către hingheri, doar doi au fost adoptați de către zălăuani. Restul au fost eutanasiați și transportați, în niște mașini speciale, la Dej, unde există o fabrică de procesare a cadavrelor de câini. Serviciul de ecarisaj a cheltuit, în cursul anului trecut, 700 de milioane de lei vechi, fondurile fiind cheltuite, mai mult, pe procedeele de deparazitare și de vaccinare a câinilor comunitari prinși. Hingherii din Zalău au mai intervenit, în cursul anului trecut, și la Jibou, fiind solicitați de două ori, pentru capturarea unor câini comunitari care au devenit un adevărat pericol pentru locuitori, În cursul celor două intervenții, hingherii au prins 30 de patrupede. Potrivit reglemetărilor în domeniu, câinii comunitari trebuie să stea cel puțin 7 zile ân adăposturile special amenajate, timp în care ei trebuie să fie sterilizați, vaccinați antirabic, deparazitați și tatuați, pentru a putea fi identificați mai târziu. Dacă, după scurgerea celor 7 zile, câinii nu sunt revendicați de către nimeni, ei pot fi dați spre adopție. Timpul maxim pe care-l poate petrece un câine fără stăpân în adăpost este de 14 zile. Dacă, după trecerea acestei perioade el nu este revendicat sau adoptat, patrupedul va fi eutanasiat. Remus MUREȘAN Buget, terenuri și Luni, 5 ianuarie 2007, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local al Municipiului Zalău consilierii zălăuani au votat bugetul municipilului pentru anul 2007. După ce în alte trei ședințe veniturile și cheltuielile pentru 2007 au fost dezbătute aprins, luni bugetul a fost aprobat fără probleme. Pentru anul în curs totalul veniturilor se va ridica la valoarea de 83091,00 mii lei, majoritatea provenind din impozitele și taxele locale pe proprietăți, pe bunuri și servicii, pe profit etc. în ceea ce privește partea de cheltuieli a bugetului, cele mai mari sume vor merge pe cheltuieli de personal și cheltuieli materiale. în cadrul ședinței de luni au mai fost votate alte 15 proiecte de hotărâri aflate pe ordinea de zi. Niciunul nu a stârnit discuții, dimpotrivă, au fost aprobate în unanimitate. Singurele dezbateri au fost provocate de o petiție adresată Consiliului local al Municipiului Zalău de un grup de cetățeni proprietari ai unor terenuri situate pe strada Cerbului. Petiționarii au solicitat consilierilor ca zona în care au terenuri, pe care, de altfel, au și construit, să facă obiectul unei analize privin introducerea în intravilanul muncipiului Zalău. în replică, atât consilierii, cât și primarul Zalăului, Radu Căpâlnașiu, au susținut nevoia de seriozitate în ceea ce privește introducerea unor zone ale municipiului în intravilan și realizarea planurilor urbanistice zonale. Asta pentru că foarte mulți cetățeni au construit ilegal folosindu-se de autorizațiile pentru construirea unor anexe agricole pentru a-și ridica locuințe. După cum spunea primarul Zalăului, "pentru introducerea unor terenuri în intravilan și extinderea PUZ trebuie să demonstrezi Ministerului e-mail: construcții ilegale Lucrărilor Publice că ai capacitate financiară să și realizezi acel PUZ". Toți cei prezenți au fost de acord că este nevoie de o atenție deosebită în ceea ce privește acordarea autorizațiilor de construcție și realizarea planurilor de urbanism viitoare.ă, tocmai datorită faptului că se construiește la întâmplare și, în multe cazuri, ilegal. Daniela FIZEȘAN sala/u/european@ flKI