Sălajul Orizont, septembrie-decembrie 1991 (Anul 1, nr. 1-27)

1991-09-17 / nr. 1

XI AR IN­ DEPENDENT in* ORIZONT Anul 1, nr. 1­ 17—23 septembrie 1991 3 LEI IN MEMORIAM —LA TREZNEA ȘI IP „Am iertat, dar nu vom uita niciodată“ Sîmbătă, 14 septembrie 1991 — Ziua Crucii în calendarul creștinului ortodox — la Treznea și Ip — leagăne în­­sîngerate ale pătimirii româ­nești — au fost comemorați martirii răpuși bestial de gloanțe și baionete horthyste în acele însîngerate zile d­e septembrie 1940. 86 de sufle­te la Treznea, 157 la Ip — de la pruncii din leagăn pînă la bătrînii încovoiați de ani — s-au înfrățit cu țarina și au intrat în nemurire, făcîndu-i pînă și pe călăii lor să se cu­tremure în fața sfîntului duh românesc. Au fost prezenți la mormin­tele martirilor și la monumen­tele ridicate întru pomenirea lor: Victor I­ălmăjan, prefec­tul județului Sălaj, Virgil Măgureanu, general-maior directorul S.R.L Nicolae Dunca, Nicolae Caba, senator, loan Moldovan, loan Ardelean și Toader Mănăilă, deputați, re­prezentanți ai partidelor po­litice din județ, ai prefectu­rii, ai primăriilor locale, ofi­țeri și ostași, numeroși cetă­țeni din cele două localități și din împrejurimi. Slujbe de pomenire, coroa­ne și jerbe de flori, onoruri militare au încununat aceste manifestări de suflet româ­nesc. M. F­­UȘAN Ieri, 16 septembrie, clinche­tul clopoțelului a anunțat de­butul unui nou an școlar — 1991—1992: Emoții firești nu numai pentru prichindeii ca­re poartă „semn de începă­tor“, ci și pentru toți cei pes­te 60.000 de elevi care popu­lează școlile de toate grade­le din județ, pentru părinții acestora, pentru minunații „Bine ați venit!“ oameni de la catedră — 650 de învățători, peste 2.000 de profesori —, maiștri, instruc­tori și personalu­l administra­tiv. Bine ați venit! O semnifi­cație cu totul deosebită a că­pătat acest început de nou an școlar pentru copiii cartieru­lui Brădet din Zalău, care, prin strădaniile Prefecturii, Inspectoratului Școlar Jude­țean, primăriei municipale și, nu in ultimul rînd, al con­structorilor sălăjeni, au intrat în „Casă nouă“. Panglica inaugurală a fost tăiată de prefectul județului, d-l Vic­tor Hălmăjan. DORU E. GORON PREZENT LA ZALĂU, UN AMERICAN DECLARĂ: „Nu știu cită democrație este in România, dar libertate este prea multă“ Cetățean american de origi­ne română, specialist în cup­toare, tratamente termice, proprietarul unei importante firme — „ENERGO-HUSTON” — businessman, bine cunoscut și apreciat în domenii de vîrf ale tehnologiilor de laminare — turnare, d-l CORNEL DU­­ȚESCU a plecat din țară — în America, S.U.A. — în ur­mă cu peste douăzeci de ani (este stabilit în prezent in O­­landa) și se arată foarte dispus și interesat să investească în România. Despre ceea ce vrea să facă la Zalău în domeniul economic ne-a rugat să nu scriem deocamdată nimic. Pragmatic, consideră că se poate vorbi despre o afacere abia după ce aceasta s-a în­cheiat și lucrările au pornit pe făgașul normal. Nu-i place să vorbim despre declarații de bună intenție. Pe măsura de­rulării activităților (și sunt perspective foarte serioase, de anvergură și nu doar de... mărunțișuri) îi vom ține la cu­rent pe cititorii noștri. Ceea ce surprinde la acest român reîntors să sprijine țara de care se simte realmente legat prin toate firele, este uimitoa­rea disponibilitate și capaci­tatea de percepție corectă și apreciere originală a feno­men­ul­ui social-politic din Ro­mânia de azi și din lume. In dialogul purtat într-o limbă română impecabilă, nemaltra­tată de accent voit occidental, ne-a spus, printre altele : — Am fost inginer șef în România, am lucrat multă vreme in industrie, în dome­niul recuperatoarelor și trans­ferului de căldură. Firma „E­­NERGO“ poartă, de fapt, nu­mele școlii medii tehnice din Brașov. Vrem să construim și în România sisteme de recu­perare în domeniul energetic, materialelor și materiilor pri­me. — Sunteți un om care a reu­șit în viață. Cum ați început ? — Industria m-a ajutat, nu politica. Fac de la început această precizare. Am ieșit pe piață cu tot felul de recu­peratoare, astăzi ajungînd să fim o firmă foarte puternică in acest domeniu. — Am înțeles că aveți filiale și in alte părți. — Păi, da , Olanda, China, Hong-Kong, Africa de Sud. — tn America, vreau să zic, cu ce ați început ? — La început m-am ocupat de foarte multe lucruri. Vreo 10 meserii. Am fost inclusiv soldat profesionist. — Politica nu vă preocupă ? — Foarte puțin, deși îmi place să observ, să comentez cu prietenii, să fac aprecieri. — Dar sunteți membru al vreunui partid politic ? — Abia din 1980. Sunt re­publican și cred în acest par­tid. Pe de altă parte, sunt un om religios. Credința e um lu­cru foarte important. — Cum apare România, viața social-politică de la noi în ochii americanului obișnuit? EUGEN TEGLAȘ Continuare la pag a II-a Banca Română de Dezvoltare acordă credite pentru activitatea de producție și vii­­toarele centre teritoriale la datele menționate: vestiții, procurări de tractoare, mașini, utilaje agri­­— CRASNA — 24 septembrie;­­ cose și animale, pentru construcții de locuințe, a­­— SARMAȘAG — 23 septembrie; nexe gospodărești etc. — NUȘFALAU — 26 septembrie. Precizări în legătură cu modul de acordare a ere­­i ILEANDA — 27 septembrie; datelor, se vor face la sediile primăriilor din urmă­­— HIDA — 30 septembrie. LA SURDUC — PRIMA FABRI­CA DE STICLĂ DIN SĂLAJ Sîmbătă, 14 septembrie 1991, e­­veniment la Surduc: botezul pri­mei fabrici de obiecte din sticlă din județul Sălaj. După zile și luni de căutări, reușite și poticniri, suc­cese și dezamăgiri uneori, dar fără abandonări sau resemnări, cu do­rința și ambiția de a face ceva se­rios și temeinic, patronii și mem­brii asociați ai firmei „DIANA GLASS — CHIL­ET COM — SUR­DUC“ (aceasta este denumirea completă a societății în nume colec­tiv) au reușit să inaugureze într-un spațiu potrivit din localitatea Sur­­duc o făbricuță în toată regula, cu reale perspective. Deci, după a­­tîtea și atîtea dughene, boutique-uri, crîșme (unele de-a dreptul ordina­re), după tot felul de nimicuri ca­re aduc bani rapid, iată, doi În­treprinzători — Gheorghe și Elena Chîș, împreună cu un meșter de mare clasă (maistru sticlar) C­heor- S. N.C. „Diana Glass“­ ghe Mereu­ț (membru asociat al fir­mei) pun bazele unei activități de producție. Am fost martor la pro­ducerea primelor eșantioane de o­­biecte artizanale din sticlă pentru flori, fructiere, obiecte (vaze de­corative etc), obiecte din sticlă pentru uz gospodăresc (căni pen­tru apă, pahare, urmînd a fi reali­zate și servicii complete de vin, li­chior, apă, șampanie etc.). Se vor mai produce aici candelabre din sticlă cu 3 pînă la 12 brațe. Gîndu­­rile patronilor merg la o extindere pe activități de producere a obiec­telor din cristal. Se au în vedere secțiile de gravat, șlefuit și pictu­ră etc. Cu sprijinul echipei condu­se de d-l Mereuț, care a pus la Surduc bazele celei de a șasea u­­nități de acest fel în cariera lui, a inginerului Traian Rusan, din Tîr­­gu Jiu (cel care a acordat asisten­ța tehnică de specialitate) se vor pregăti și viitorii sticlari locali. Ge­neroasă, școala din Surduc a și re­alizat o primă clasă de 27 de elevi ce urmează a fi pregătiți în dome­niu, în încheiere, să vă spunem că deja au sosit primele comenzi, u­­nele de pe piața externă Așa cum s-a spus și cu prilejul slujbei ofi­ciate cu acest prilej, Dumnezeu să le dea noroc tuturor celor ce s-au apucat de această minunată lucra­re și s-o ducă pînă la capăt, spre folosul lor și al semenilor lor. T. ALMĂȘAN ultima oră La Campionatele mondiale de gimnastică de la Indiana­polis, arbitrii s-au hotărît să acorde clauza națiunii celei mai favorizate Statelor Unite ale Americii!

Next