Sălajul Orizont, iulie-septembrie 1993 (Anul 3, nr. 178-204)
1993-07-01 / nr. 178
A ZI i 15 IMH I lAOSMORIZONT AM L IV. NIL 178 1 IULIE lîI9S 20 LEI ... Candid, litanii tinerețe, a spiritului. Mâna care ne poartă propria mână in înflorirea primelor litere. Ochii ce ne învață să vedem și să înțelegem. Pașii ce ni se alătură pentru a ne da încredere in drumul drept. Ființa luminoasă ce ne rămâne veșnic in suflet. Pentru că în copilul din noi, în fiecare, a existat oroare, o învățătoare., educatin învățător și profesor care Dascălul au zidit cu migală temelia omului matur ce-am devenit. Și tot: așa, generație după generație, dascălii au dat societății hunul cel mai de preț, creator de imnuri materiale și spirituale— omul cetății. Ieri, 30 iunie, a fost ziua lor. ,4 dascălilor. Peste 3.500 de slujitori ai școlii sălăjene s-au primit c lipă pe dinlăuntru, sau „cântării" împlinirile trecutului și-au scrutat in- i arzători viitorul. Da, responsabilitatea lor e I menită și menirea lor fără de seamăn. Nobilei meniri de dascăl, aducem și noi omagiul nostru, dorind tuturor slujitorilor școlii sălăjene sănătate și bucurii. I. PETREAN „Sănătatea nu se face doar de către medici, ci și de societate“ — Die director, săptămâna trecută, o brigadă din Ministerul Sănătății a fost pref dl. dr WILHELM BAUMAN, directorul Direcției Sanitare a județului Sălaj — zontă în județul nostru. Vă rugăm să ne spuneți cu ce scop. — Brigada, condusă de dl Dumitru Chica, inspector în Ministerul Sănătății, a verificat modul și stadiul de eliberare a carnetelor de sănătate, eliberarea medicamentelor compensate, stadiul de reabilitare a dispensarelor cuprinse în programul Băncii Mondiale. Convorbire realizată de ILEANA PETREAN Continuare în pag. a III a S.C. „Industrializarea Laptelui“ Sălaj S.A. Pune la dispoziția crescătorilor de animale, spre cumpărare, de la fabricile din Șimleu Silvaniei, Zalău și Jibou — ZEU și ZAUA in cantități dorite. Pentru localitățile limstrofe se asigură transportul. Costul transportului se adaugă la preț. Distribuirea se face intre orele 10—14. onferința județei»« a IMI.A.U. — Filiala Sălaj DESCHIDERE SMNOLISM POLITIC Principalele atribute ale Conferinței județene a Partidului Ceanrat Agrar din România — Filiala Sălaj, desfășurată la V. dau. marți, 21 iunie, ar fi, după opinia noastră, deschiderea spre un dialog sincer, realismul în aprecierea etapei pe care o parcurge această formațiune politică, pragmatismul. Beneficiind de prezența președintelui P.D.Alt.. d-l Victor Surdu, conferința a câștigat în calitate, delegații Iii. I obligați prin forța împrejurărilor să evite capcana unui potențial provincialism. Având și inspirația de a lua cuvântul imediat după prezentarea materialelor, președinte? P.D.A.R. a dat însă participanților la dezbateri să se raporteze atât la realitățile organizației județene, cât și la tendințele pe plan național ale formațiunii politice pe care o reprezintă. Un alt aspect care merită subliniat este lipsa oricăror canoane în derularea conferinței, delegații nefiind încorsetați, rigizi, inhibați, chiar dacă nu toate intervențiile au făcut dovada unei maturități politice la nivelul exigențelor actuale. Un merit esențial, însă, l-au avut raportul prezentat de d-l Nicolae Cuciureanu, și programul de măsuri, ambele elaborate la obiect, fără „floricele“, atuul lor fiind concretețea. Ce am reținut — pe fond — din derularea conferinței, fără a nominaliza participanții, la dezbateri, fapt mai puțin important in ansamblul problemei ? In primul rând că, in județul Sălaj, P.DAR -ul este o formațiune politică bine conturată la toate nivelurile, cu o bază socială care ar putea fi mai bine valorificată in perspectivă. Dacă la nivelul alegerilor locale, rezultatele înregistrate au fost de natură să mulțumească (10% din electorat) și anticipau îndreptățite pretenții in legislative — fapt subliniat în raport — datorită unor erori de coordonare, unor inconsecvențe in TALIMĂȘAM Continuare in pag. a 1! a NORVEGIENII DIN NOU LA ZALAU Miercuri,10 iunie a.c., am consemnat un eveniment deosebit la Primăria municipiului Zalău. D-nii TORAJUL 1.1 AKKE și ROLV SELMER OLSEN, reprezentanți ai comunității comunale norvegiene înfrățită cu municipiul Zalău, au donat primăriei un APARAT PENTRU DEPISTAREA AVARIILOR în rețeaua de distribuție a apei. Aparatul permite depistarea de la suprafață a eventualelor spargeri de conducte, nemaifiind necesare săpări de... căutare. Totodată, ca urmare a bunelor raporturi despre care vorbeam, în aceste zile se pun bazele unui program de sprijin material și logistic destinat spitalului de psihiatrie din municipiul Zalău. Constatăm cu satisfacție că apropierea dintre cele două comunități se materializează în fapte concrete, menite să conducă la o trainică prietenie. RII BKTE IN ROATA PRIVATIZA . firma „HESTIA IMPEX“ S.R.£. l din Zalău, cu sediul La Valea Miții, face o pâine de calitate excepțională și la uns preț rezonabil. Patronul firmei ne spunea că ar putea asigura 8.000 franzele pe zi pentru municipiul Zalău, întrucât aici, pe plan local, nu găsește ințelegerea necesară din partea factorilor de decizie din comerț (care deține spațiile de desfacere), firma este obligată să vândă pâinea la Cluj- Napoca sau în alte părți. După ce a investit in jur de 90 milioane la] în utilaje, e normal că omul să-și recupereze investiția, creditorii stând cu ochii pe firmă. Or ei bú dorește altceva decât să i se accepte marfa în raioanele specializate, să plătească cheltuielile aferente desfacerii produsului până când își va asigura spații proprii pentru desfacere. Cine se teme de concurență și, mai ales, cine blochează ■ căile privatizării reale, în folosul cetățenilor? T.A. ' 1* A II NO ! ȘI TOT DESPRE PRIVATIZARE. ȘI LIMBĂ In ultimii ani au apărut numeroase firme particulare. Neo indică și puzderia de reclame colorate, mai mult sau mai puțin estetică, care au înviorat, oricum, chipul municipiului. Multe din acestea poartă inscripția „En gros“ sau „Et gross“. Recunoaștem că, in cadrul serviciilor de publicitate, și ziarul nostru a tipărit ambele formure, deși in franceză corectă este prima. Cum respectul pentru limbă este o datorie a tuturor, iar cultivarea ei o obligație prioritară a presei („Cinste si gramatică“ — definea Caragiale presa), ne propunem să fim noi înșine mai exigenți și să insuflăm colaboratorioor și cititorilor noștri aceeași rigoare in respectul față de limba. Consultând DEX-ul Dicționarul de neologisme și altă literatură de specialitate, va putem spune cu certitudine că această expresie a fost total asimilată de limba română. Scriu dicționarele: angro — adverb (referitor la vânzarea și cumpărarea mărfurilor; opus în detaliu); în cantitate mare, cu ridicata, cu toptahul; fr. en gros. Așadar ,cine vrea să utilizeze românescul angro și angrosist, e simplu, cine rămâne la forma originara, s-o respecte. SILVANA MITRU ULTIM4 OR.4 începând de azij Foaie verde viorea Am intrat în T.V.A. Și la buget cotizăm Si de vrem si de n-avem ! j