Sălajul Orizont, iulie-septembrie 1993 (Anul 3, nr. 178-204)

1993-07-01 / nr. 178

A ZI i 15 IMH I­ lAOSM­ORIZONT AM L IV. NIL 178 1 IULIE lîI9S 20 LEI ... Candi­d, litanii tine­rețe, a spiritului. Mâna ca­re ne poartă propria mâ­nă in înflorirea primelor litere. Ochii ce ne învață să vedem și să înțelegem. Pașii ce ni se alătură pentru a ne da încredere in drumul drept. Ființa luminoasă ce ne rămâne veșnic in suflet. Pentru că în copilul din noi, în fie­care, a existat o­roare, o învățătoare., educa­tin învățător și profesor care Dascălul au zidit cu migală teme­lia omului matur ce-am devenit. Și tot: așa, generație du­pă generație, dascălii au dat societății hunul cel mai de preț, creator de imnuri materiale și spiri­tuale­­— omul cetății. Ieri, 30 iunie, a fost zi­ua lor. ,4 dascălilor. Peste 3.500 de slujitori ai școlii sălăjene s-au pri­­m­­it c­­ lipă pe dinlăuntru, s­au „cântării" împlinirile­­ trecutului și-au scrutat in- i arzători viitorul. Da, res­­­­ponsabilitatea lor e I men­­i­tă și menirea lor fără de­­ seamăn. Nobilei meniri de das­căl,­ aducem și noi oma­­­­giul nostru, dorind tuturor slujitorilor școlii sălăjene sănătate și bucurii. I. PETREAN „Sănătatea nu se face doar de către medici, ci și de societate“ — D­ie director, săptămâna trecută, o brigadă din Mi­nisterul Sănătății a fost pre­f dl. dr WILHELM BAUMAN, directorul Di­recției Sanitare a județu­lui Sălaj — zontă în județul nostru. Vă rugăm să ne spuneți cu ce scop. — Brigada, condusă de dl Dumitru Chica, inspector în Ministerul Sănătății, a verifi­cat modul și stadiul de eli­berare a carnetelor de sănă­tate, eliberarea medicamente­lor compensate, stadiul de reabilitare a dispensarelor cuprinse în programul Băncii Mondiale. Convorbire realizată de ILEANA PETREAN Continuare în pag. a III a S.C. „Industrializarea Laptelui“ Sălaj S.A. Pune la dispoziția cres­cătorilor de animale, spre cumpărare, de la fabricile din Șimleu Silvaniei, Za­lău și Jibou — ZEU și ZAUA in cantități dorite. Pentru localitățile lim­­s­­trofe se asigură transpor­tul. Costul transportului se adaugă la preț. Distribuirea se face in­tre orele 10—14. ­onferința județei»« a IMI.A.U. — Filiala Sălaj DESCHIDERE SMNOLISM POLITIC Principalele atribute ale Conferinței județene a Partidului Cean­­­rat Agrar din România — Filiala Sălaj, desfășurată la V. dau. marți, 2­1 iunie, ar fi, după opinia noastră, deschide­rea spre un dialog sincer, realismul în aprecierea etapei pe care o parcurge această formațiune politică, pragmatismul. Beneficiind de prezența președintelui P.D.Alt.. d-l Victor Surdu, conferința a câștigat în calitate, delegații Iii.­ I obligați prin forța îm­prejurărilor să evite capcana unui potențial provincialism. Având și inspirația de a lua cuvântul imediat după pre­zentarea mater­ialelor, pre­ședinte­? P.D.A.R. a dat­­ în­să participanților la dezbateri să se raporteze atât la realită­țile organizației județene, cât și la tendințele pe plan na­țional ale formațiunii politi­ce pe care o reprezintă. Un alt aspect care merită subli­niat este lipsa oricăror canoa­ne în derularea conferinței, delegații nefiind încorsetați, rigizi, inhibați, chiar dacă nu toate intervențiile au făcut dovada unei maturități poli­tice la nivelul exigențelor ac­tuale. Un merit esențial, însă, l-au avut raportul prezentat de d-l Nicolae Cuciureanu, și programul­­ de măsuri, ambele elaborate la obiect, fără „flo­ricele“, atuul lor fiind con­cretețea. Ce am reținut —­ pe fond — din derularea conferinței, fără a nominaliza participanții, la dezbateri, fapt mai puțin im­portant in ansamblul proble­mei ? In primul rând că, in județul Sălaj, P.D­AR -ul este o formațiune politică bine conturată la toate nivelurile, cu o bază socială care ar pu­tea fi mai bine valorificată in perspectivă. Dacă la nive­lul alegerilor locale, rezultate­le înregistrate au fost de na­tură să mulțumească (10% din electorat) și anticipau îndrep­tățite pretenții in legislative — fapt subliniat în raport — datorită unor erori de coor­donare, unor inconsecvențe in T­ALIMĂȘAM Continuare in pag. a 1! a NORVEGIENII DIN NOU LA ZALAU Miercuri,­­­10 iunie a.c., am consemnat un eveniment deosebit la Primăria municipiului Zalău. D-nii TOR­AJUL 1.1 AK­KE și ROLV SELMER OLSEN, reprezen­tanți ai comunității comunale norvegiene înfrățită cu municipiul Zalău, au donat primăriei un APARAT PENTRU DEPISTAREA AVARIILOR în rețeaua de distribuție a apei. Aparatul permite depistarea de la suprafață a eventualelor spargeri de conducte, nemai­fiind necesare săpări de... căutare. Totodată, ca urma­re a bunelor raporturi despre care vorbeam, în aceste zile se pun bazele unui program de sprijin material și l­ogistic destinat spitalului de psihiatrie din municipiul Zalău. Constatăm cu satisfacție că apropierea dintre cele două comunități se materializează în fapte concre­te, menite să conducă la o trainică prietenie. RII BKTE IN ROATA PRIVATIZA­ . f­irma „HESTIA IMPEX“ S.R.£. l din Zalău, cu sediul La V­alea Mi­­ții, face o pâine de calitate excep­țională și la uns preț rezonabil. Pa­tronul firmei ne spunea că ar pu­­­­tea asigura 8.000 franzele pe zi pen­­­t­ru municipiul Zalău, întrucât aici, pe plan­ local, nu găsește ințelege­­rea necesară din partea factorilor de decizie din comerț (care deține spațiile de desfacere), firma este obligată să vândă pâinea la Cluj- Napoca sau în alte părți. După ce a investit in jur de 90 milioane la] în utilaje, e normal că omul să-și recupereze investiția, creditorii stând cu ochii pe firmă. Or ei bú dorește altceva decât să i se accep­te marfa în raioanele specializate­, să plătească cheltuielile aferente­­ desfacerii produsului până când își va asigura spații proprii pentru des­facere. Cine se teme de concuren­ță și, mai ales, cine blochează ■ căi­le privatizării reale, în folosul cetă­țenilor? T.A. ' 1* A II N­O ! ȘI TOT DESPRE PRIVATIZARE. ȘI LIMBĂ In ultimii ani au apărut nume­roase firme particulare. Ne­o indi­că și puzderia de reclame colorate, mai mult sau mai puțin estetică, care au înviorat, oricum, chipul municipiului. Multe din acestea poartă inscripția „En gros“ sau „Et­ gross“. Recunoaștem că, in cadru­l serviciilor de publicitate, și zia­rul nostru a tipărit ambele formure, deși in franceză corectă este prima. Cum respectul pentru limbă este o datorie a tuturor, iar cultivarea ei o obligație prioritară a presei („Cinste si gramatică“ — definea Caragiale presa), ne propunem să fim noi înșine mai exigenți și să insuflăm colaboratorioor și citito­rilor noștri aceeași rigoare in res­pectul față de limba. Consultând DEX-ul Dicționarul de neologisme și altă literatură de specialitate, va putem spune cu certitudine că a­­ceastă expresie a fost total asimila­tă de limba română. Scriu dicționa­rele: angro — adverb (referitor la vânzarea și cumpărarea mărfurilor; opus în detaliu); în cantitate ma­re, cu­ ridicata, cu toptahul; fr. en gros. Așadar ,cine vrea să utilizeze ro­mânescul angro și angrosist, e simplu, cine rămâne la forma ori­ginara, s-o respecte. SILVANA MITRU ULTIM4 OR.4 începând de azij Foaie verde viorea Am intrat în T.V.A. Și la buget cotizăm Si de vrem si de n-avem ! j

Next