Sălajul Orizont, ianuarie-martie 1994 (Anul 4, nr. 230-253)

1994-01-04 / nr. 230

j­ZIAR INDEPENDENT Formularea tradițională „An Nou fericit“ ar putea în­semna pentru noi, anul regăsirii noastre, românii. Ni-l dorim ca atare, din toată i­­nima. Ce ar presupune asta? In primul rând să ne regă­sim rudele, colegii și priete­nii. Nu știu de ce, dar am impresia că Revelionul il vom petrece mai ales 1995 cu prietenii. Va fi semnul in­trării noastre în norm­­alitate. Ne-am urât suficient în ulti­mii patru ani pentru a mai continua acest spectacol în­grozitor al suspectării, loviri­lor pe la spate, șoaptelor ve­ninoase, spectacolul degradă­rii noastre morale. Pace și intre oameni bună învoire, de aici începe totul. Pe aceste coordonate putem construi sau reconstrui — termen mult mai acceptabil în cazul nostru. Dorim ca 1994 să fie ANUL REGĂSIRII NOASTRE La cumpăna dintre anii 1993—1994, am fost martorul unor întâmplări fără prece­dent în Sălaj și de neimagi­nat pentru un bucureștean, bunăoară. S-au colindat și­ au spus la mulți ani ÎM­ȘI PREUNA, oameni de cele mai diverse condiții, profesii și culori sau atitudini politi­ce. Și-au dat mâna, și-au spus vorbe frumoase, s-au îmbrățișat, au cântat și glu­mit ÎMPREUNA ingineri, muncitori, medici, profe­sori, preoți, militari, S.R.I.­­iști, polițiști, petineriști și u­­demeriști, reprezentanți ai administrației și ai celor ca­re sunt administrați, oameni de vârste și etnii Demnitarii la aceeași diferite, cu alegătorii lor. Totul masă s-a derulat în pace și liniște, vo­ie bună și înțelegere. Vă­zând toate acestea, un dem­nitar bucureștean prezent, în­tâmplător, la acest carnaval al înțelepciunii a spus, la un moment dat, următoarele cu­vinte: „Voi, sălăjenii, sunteți anormal de normali“. Și cred că avea dreptate, din perspectiva lui judecând opturată de grosolănia datului din coate, lupta oarbă pentru pu­tere și bani, atitudini proprii altui mediu decât al nostru, al sălăjenilor. Nu că am noi mai deștepți sau mai cu­fi minți decât alții, nu că am fi noi mai bogați sau mai săraci decât alții, nici câ am fi mai înțelepți sau îndărăt­nici decât alții, în mod si­gur. Insă, cred că am ajuns să fim mai toleranți unii cu alții. Este un prim pas, un semn de bun augur. Fie ca în anul 1994 să-l fa­cem pe cel mai important: să ne împăcăm cu noi înșine, să ne regăsim prietenii, să spulberăm orice urmă de ură și îndoială, să fim mai încre­zători unii în alții, mai în­crezători în ziua de mâine. Să fie un an al regăsirii noastre totale. Restul vine de la sine. EUGEN TEGLAȘ Revelionul și Everechiada ' Balul și Revelionul Televiziu­nii, transmise în direct pe progra­mul 1 în noaptea nopților, au fost de-a dreptul penibile. Dacă sce­naristul acestui spectacol — Moș Everac — nu a fost înjurat sufi­cient în timpul anului, fie pe pace că de data aceasta i s-a umplut paharul. Cred că dacă bucurește­­nii nu aveau acces la emisiunea de Revelion de pe programul 2 ar fi dat foc Televiziunii. Dar noi, provincialii a trebuit să suportăm cu stoicism toate mofturile pului. Drept pentru care, în Ța­loc de urarea sa mai mare, nu-i vom adresa decât propria-i replică bă­gată în gura unui unui personaj dintr-o scenetă: „Pupa­ ne-ar în fund“, (A.P.) Mulțumiri și : „LA MULȚI ANI! Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Crăciunul și Anul Nou, la redacție ne-au sosit multe, foarte multe feli­citări, însoțite de urări de bine, să­nătate, și succes în anul 1994. Prin­tre cei care au ținut să ne felicite a­­mintim pe Leontin Badea — prefectul județului Sălaj, Victor Hălmăjan — președintele Consiliului județean Să­laj, Iosif Vigrari — subprefect, Lau­­rențiu Barna și Ioan Hațegan — vi­cepreședinți ai Consiliului județean, Doru Nicorici — director general al Prefecturii, Mircea Chișu — secretar al Consiliului județean, Augustin Cre­can — senator, Miron Chichișan — primar al Municipiului Zalău, Ste­­lian Petrovița — secretar al Primă­riei Zalău, Banca Comercială Româ­nă, Inspectoratul Școlar Județean, Camera de Comerț și Industrie Sălaj, lt. col. Alexandru Șerban, Direcția de Poștă Sălaj, Filiala de Rețele Elec­trice Zalău, S.C. „Commer“ S.A. Za­lău, S.C. „Industrializarea Laptelui“ Șimleu Silvaniei, Casa Corpului Di­dactic Zalău, Sucursala „Asirom“ Să­laj, S.C. „Combisălaj“ S.A., Sucursala Județeană C.E.C., S.C. „Alber" S.A. etc. Mulțumim tuturor pentru urările a­­dresate și promitem că în anul 1994 vom fi și mai „pe fază“ la toate e­­venimentele din județ, și nu numai, încercând astfel să răspundem cerin­țelor și exigențelor cititorilor. Redația ,.SĂLAJUL“ Din declarația recentă a lui ILIE ILAȘCUI „In realitate eu nu sunt decât: ro­mân, frontist, unionist, bărbos, membru al Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, antiimperialist și anticomu­nist înverșunat (nu am fost niciodată comunist, nici atunci când acesta era la modă). Iar dacă acei care luptă îm­potriva comunismului, separatismului, căzăcimii, smirnoviștilor și a altor le­pădători sunt teroriști, naționaliști, cri­minali de stat, bandiți, atunci eu sunt și terorist, și naționalist și criminal de stat, și bandit al „statului nistrean”. O veste bună pentru cititorii noștri Mică publicitate — gratuit Colegiul director al Ziarului „SĂLAJUL“ a hotărât ca, începând cu acest an să publice — gratuit — anunțuri de mi­că publicitate pentru • ABONAȚII ZIARULUI . • PENSIONARI • VETERANI DE RĂZBOI • PERSOANE HANDICAPATE • ȘOMERI. öpü .4­ m - UN ZIAR LA DISPOZIȚIA DUMNEAVOASTRĂ I l­ AUZ! UNA! După un Revelion petrecut la o familie : — Mulțumim pentru toa­te, dar nu vă mai deranjați să ne conduceți. — Dar nu e nici un de­ranj, e o adevărată plăcere ! în timp ce declarațiile lui Jiri­­novschi au făcut vâlvă, în urma rezultatelor alegerilor din Rusia, alte semnale de „regie“ apar la orizont. Și tot pe aici, prin cen­trul Europei. Agențiile de pronostichează o inevitabilă presă în­răutățire a relațiilor — și așa ten­sionate — dintre Ungaria și Slo­vacia. Motivul: cererea ungurilor din Slovacia de creare în sud-ves­ ULTIMA O RI­ tul țării a unei regiuni autonome cu drepturi speciale ! Pentru un­guri, se înțelege: Oficialitățile slovace văd în a­­ceastă cerere a minorității ma­ghiare o manifestare de ireden­tism menită să ducă la modifica­rea frontierelor din Europa sta­bilite la Trianon. După Crăciun, l-am colindat, în cuvinte și melodii ce vin din vremuri, pe unul dintre gospodarii cei mai vrednici ai obștii sătești din Aghireș, Me­leg Petru, am ajuns și sfârșit la 83 de ani, plugar din în fiu, trecut prin lagăre față de muncă, de prizonieri și celu­lele Gherlei. De data aceasta nu i-am zis colinde la fereas­tra casei, ci petrecându-l la groapă, prilej de meditație, de a vorbi cu mine însumi, asu­pra rostului vieții. VORBIND SINGUR în cimitir, citind pe cruci numele sălășluitorilor din mor­minte, n-a fost greu de înțeles cum satul de plugari s-a mu­tat aici... Trăirea acelor clipe m-a transportat din zgomotele vieții într-o lume în care avu­ția ca și sărăcia, adevărul ca și minciuna, dreptatea ca și ne­dreptatea au pierit. Acolo nu mai sunt case cu etaj și nici demnitari apăruți peste noapte; nu sunt buticuri sau avuții de păzit, fiecare „locatar“ la fel, câte doi metri de având pă­mânt. Nici Caritas-ul nu exis­tă; acolo sunt toți o apă și un pământ. Da, acolo sunt TOȚI, aproa­pe toți lucrătorii pământului de odinioară, în timp ce n-au mai apărut, ori au alții cât-o, dar puțini. Chiar și fă­cu această Lege a pământului... IOAN LUPA P.S. Dar oare câte dintre satele sălăjene, și nu numai, nu au aceeași soartă?... Și nu în ultimul rând, se speculații pe seama unei noi fac o­­rientări politice a Ungariei după decesul primului ministru Joszef Antal. Orientare spre naționalism. Este la modă. Depinde de sce­nariul care ar dirija orientarea: cine, de unde, pentru cine etc. în orice caz pentru țările din regiune, nu. (IOAN LUPA) hzM

Next