Saptamina, 1985 (Anul 15, nr. 1-52)

1985-01-05 / nr. 1

(Urmare din pag 1) Să facem totul ca anul 1985 să asi­gure realizarea in cele mai bune con­diții a prevederilor cincinalului actual, să marcheze noi și tot mai mari pro­grese in înfăptuirea Programului partidului, in ridicarea nivelului ge­neral de viață al poporului român, in întărirea independenței și suvera­nității patriei noastre socialiste ! DRAGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI. Anul 1981 s-a caracterizat printr-o încordare deosebit de gravă a situației internaționale, prin intensificarea cursei înarmărilor — îndeosebi a ce­lor nucleare — ceea ce a dus la creșterea pericolului unui nou război mondial, care s-ar transforma, inevi­tabil, intr-o catastrofă nucleară ce ar putea distruge intreaga viață și ci­vilizație de pe planeta noastră. Iată de ce problema fundamentală a epocii noastre este oprirea cursei înarmări­lor nucleare și trecerea la dezarmare, inlăturarea primejdiei de război și apărarea păcii. Intrind în anul 1985 este necesar să facem­ astfel nicit să fie oprită evoluția periculoasă a eve­nimentelor spre agravarea încordării, să asigurăm reluarea politicii de des­tindere și soluționarea pașnică a tu­turor problemelor, apărarea dreptului suprem al popoarelor, al oamenilor — la existență, la libertate și indepen­dență, la viață, la pace ! Salutăm negocierile ce urmează să aibă loc, la începutul acestui an, in­tre Uniunea Sovietică și Statele Unite — și dorim ca ele să răspundă aștep­tărilor popoarelor de a deschide calea unor înțelegeri corespunzătoare în problema armamentelor nucleare și a neutilizării Cosmosului in scopuri militare. Dat fiind că problema rachetelor privește nemijlocit viața și existența popoarelor europene, considerăm că toate țările continentului nostru — și în primul rînd cele din N.A.T.O. și Tratatul de la Varșovia — trebuie să participe nemijlocit, intr-o formă sau alta, la realizarea unor înțelegeri co­respunzătoare, care să ducă la înlă­turarea rachetelor cu rază medie de acțiune și, apoi, a oricăror arme nu­cleare din Europa și din intreaga lume. Popoarele europene — care in 1983 vor aniversa Împlinirea a patru de­cenii de la încheierea celui de-al doilea război mondial și de la înfrin­­gerea fascismului — vor trebui să țină seama de învățămintele istoriei și să conlucreze activ pentru a reali­za — pe deasupra oricăror deosebiri de orînduire socială — o Europă unită, a păcii și colaborării, fără arme și fără războaie. Ca și pînă acum, România va mi­lita cu toată hotărârea pentru dezar­mare, pentru securitate, colaborare și pace în Europa și în lume. O atenție deosebită vom acorda dezvoltării co­laborării în Balcani, transformării acestei regiuni intr-o zonă a păcii și conlucrării rodnice, fără arme nuclea­re și baze militare străine. In întreaga noastră activitate inter­națională vom promova, în modul cel mai ferm, principiile deplinei egali­tăți in drepturi, independenței și suve­ranității naționale, neamestecului in treburile interne și avantajului reci­proc, ale respectării dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur destinele, fără nici un amestec din afară. Sin­tem­ hotărîți ca, și in viitor, să ne aducem contribuția activă la soluțio­narea pașnică, prin tratative, a pro­blemelor litigioase dintre state, la li­chidarea subdezvoltării și instaurarea noii ordini economice mondiale bazate pe deplină egalitate și echitate în re­lațiile dintre state. Consecventă politicii sale de pace și colaborare, România va intări con­tinuu conlucrarea cu țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare și ne­aliniate, cu statele capitaliste dezvol­tate, cu toate popoarele lumii, fără deosebire de orinduire socială, pentru soluționarea constructivă a marilor și complexelor probleme ce confruntă epoca noastră. Intrăm în noul an avind convin­gerea că popoarele, mișcările pentru pace și dezarmare de pretutindeni — cărora poporul român li se alătură cu toată forța — au capacitatea de a-și impune voința și de a da un nou curs evenimentelor, de a asigura triumful politicii de colaborare și pace, de independență, de afirmare liberă și suverană a tuturor națiuni­lor intr-o lume mai bună și mai dreaptă. DRAGI TOVARAȘI ȘI PRIETENI, CETĂȚENI AI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. Fie ca anul 1985 să aducă poporului nostru noi victorii în activitatea sa de construcție pașnică, in realizarea actualului cincinal și trecerea cu suc­ces la înfăptuirea noului plan de cinci ani, a istoricelor hotărîri ale Congre­sului al XlII-lea al partidului ! Fie ca anul 1985 să marcheze un moment important in lupta pentru pace, destindere, securitate și înțele­gere între toate națiunile lumii, pen­tru o largă și rodnică colaborare in­ternațională ! Vă urez, dragi compatrioți, un An nou fericit, plin de satisfacții și bucurii, realizări tot mai mari in muncă și în viață, îndeplinirea tuturor dorințelor de mai bine, multă sănă­tate și fericire ! „LA MULȚI ANI MESAJUL DE ANUL NOU adresat întregului nostru popor, la posturile de radio și televiziune, de TOVARĂȘUL NICULAE CEAUȘESCU CCC ■ ■ [UNK] Bi BRB BnntaaD cultură și transformare „La baza Întregii activități — a apus to­varășul Nicolae Ceaușescu in Raportul pre­zentat Congresului al XIII-lea — trebuie să punem permanent concepția revoluționa­ră materia­list-dial­ecti­că, socialismul știin­țific — știința transformării revoluționare a lumii. In cadrul activității ideologice tre­buie să se studieze temeinic schimbările produse în societatea românească ca re­zultat al dezvoltării forțelor de producție, noua structură socială, noile relații de producție și sociale.“ întrucât critica și istoria literară parte integrantă din ideologie, ele au fac la bază filozofia materialist-dialectica, își exercită funcțiile și mijloacele în funcție de aceasta. Modalitățile lor de afirmare și de cercetare diferă de la un autor la altul. Insă platforma lor ideologică este unică și indivizibilă. Ea asigură coerența interioară a sistemului critic, în același timp lasă timp liber de desfășurare modului perso­nal și personalizant de interpretare a ma­terialului pe care se aplică. Critica lite­rară abordează fenomenul editorial in des­fășurare, comentează aparițiile tipografice din perspectiva prezentului, a realităților care le-au generat dar și a celor pe care le generează. Ea are, deci, și un caracter prospectiv. Instrumentul ei de investigație și de comentare este un instrument deri­vat din cunoașterea legilor generale de e­­voluție a societății, a spiritului contempo­ran, dar și din cele ale domeniului particular de manifestare: îmbinarea aces­es­tora, descoperirea permanentă a intercon­­diționării dintre ele creează nota particu­lară a ideologiei literare în cadrul activi­tății ideologice generale. Schimbările din societate nu duc auto­mat la schimbări in plan estetic și teo­retic, literar și filozofic. Dar scriitorul, care vede o clipă mai repede modificările concrete ale peisajului spiritual și rial, trebuie să fie sprijinit și dirijat mare­de către ochiul teoretic al criticului care de­pistează manifestările generalului și ale lo­gicului în planul particularului, al faptu­lui literar. El nu vine în urma literarului, ci trebuie să-l găsească pregătit cu tot ar­senalul teoretic necesar. De aici nevoia permanentă a criticii de a se îmbogăți, teo­retic, de a funcționa ca o știință, indru­­mînd și anticipînd direcțiile și temele li­teraturii de azi și de mline. Demersul exegetic al criticului nu se deosebește, în esență, de acela al politologului sau al socio­logului. Mai mult decît atît, critica litera­ră contemporană este un instrument activ și operativ de acționare asupra conștiinței revoluționare a autorilor, de modelare a a­­cesteia în funcție de ideologia ei specifi­că și de ideologia în numele căreia se ex­primă și care nu poate fi alta decât ace­ea care descinde din programul ideologic al partidului, adoptat de Plenara Comite­tului Central din iunie 1982 și aprobat de Conferința Națională a partidului. Studierea schimbărilor din societatea con­temporană, realizată din perspectiva socia­lismului științific, a filozofiei marxist-le­­niniste, reprezintă un îndemn permanent din partea secretarului general al partidu­lui, adresat atît activiștilor politici, revolu­ționarilor de profesie, cît și oamenilor­­ de cultură. Scriitorul și criticul literar s­ut cercetătorii acestor schimbări și modificări, firește ca și prin intermediul mijloacelor lor specifice de cercetare , ei nu numai că nu constată, reflectă pasiv și static o anume evoluție apărută în psihologia și gîndirea omului nou de azi, ci ei își transformă actul literar și teoretic intr-un instrument de cunoaștere și de acțiune în același timp, implicîndu-se atît gnoseologic cît și practic, în afirmarea spiritului revo­luționar și al umanismului socialist. Critica și istoria literară fac corp comun cu în­tregul mecanism ideologic. Ideologia lor este o ideologie în acțiune, militantă, permeabilă la mișcarea de idei contemporană, atentă la circuitul valorilor pe care le creează, prin punerea în cir­culație a tot ceea ce este valoros în dome­niul scrisului teoretic și beletristic, schimbărilor pozitive de metode și chiar a de perspectivă teoretică intervenite în spa­țiul cultural. „In același timp — sublinia­ză tovarășul Nicolae Ceaușescu în Rapor­tul prezentat Congresului al XIII-lea —, pornind de la schimbările care au loc în societatea noastră, ca urmare a creșterii forțelor de producție în noua etapă de dezvoltare a patriei, precum și de la schimbările produse în viața internațională, se impune, — așa cum am menționat — să intensificăm activitatea ideologică de cer­cetare legată de problemele perfecționării continue a societății noastre, de înțelege­rea dezvoltării omenirii. Trebuie acționat pentru c­e­a mai bună înțelegere a legi­lor generale ale dezvoltării, in vederea a­­plicării conștiente a acestora la condițiile concrete ale societății noastre. Trebuie să avem permanent în vedere că generalul se realizează întotdeauna în condiții concrete și se afirmă în forme particulare, deose­bite de la o țară la alta — așa cum su­ma experiențelor sociale particulare se exprimă în legile generale obiective ale dezvoltării societății omenești.“ Iată for­mulată aici una dintre sarcinile teoretice și practice ce revin atît scriitorului în general cît și criticului în special, responsa­bilitatea lor în literatură și societate. m­. n. rusu codul eticii socialiste și conduita morală Etica socialistă — în ci­lit«*** sa de știin­ță a vieții morale a societății noastre — studiază legitățile și progresul moralității, dezvăluind caracterul social-istoric al va­lorilor, principiilor și normelor morale, precum și rolul acestora în procesul for­mării personalității morale, ün cadrul mo­ralei socialiste, știința eticii distinge între morala deja constituită — denumită conștiință morală, ce apare sub forma unui ansamblu cu principii, norme, reguli ce re­glementează comportarea indivizilor, rela­țiile lor morale — și morala constituantă (pe cale de constituire), care presupune depășirea simplei acceptări a principiilor și normelor deja existente, solicitînd an­gajarea reală a spiritului critic și a res­ponsabilității concrete a individului. Așa­dar, se pune problema relației care se stabilește între domeniul moralei care apare ca dat (morala deja existentă la un mo­ment dat) și domeniul moralei în formare, ce se afirmă și se autodepășește continuu. Pentru ca principiile și valorile moralei socialiste să devină eficiente în planul vieții noastre sociale este necesar ca ele în­sele să devină parte integrantă a spirituali­tății noastre, să poarte amprenta infe­riorității, a motivației și afectivității indi­vidului. Numai în acest fel morala poate contribui la dezvoltarea personalității omului nou. Sistemul valorilor și principiilor morale se regăsește în Codul eticii și echității so­cialiste, care oferă comuniștilor, tuturor oamenilor muncii, criteriile de apreciere a valorii activităților individului, precum și scopurile generale și obiectivele (direcțiile) spre care trebuie să fie orientată conduita oamenilor. In acest sens, codul etic cuprin­de, detaliat, valorile și normele morale după care trebuie să se conducă în viața lor morală comuniștii, ceilalți oameni ai muncii In Raportul prezentat la Congresul al XIII-lea al partidului, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, referindu-se la rolul activității ideologice privind transpunerea în practică, în rela­țiile de repartiție și de muncă a principiilor înscrise în Codul eticii și echității socia­liste, sublinia : „Activitatea ideologică tre­buie să­ studieze noile probleme care apar în sistemul de repartiție și de muncă, în înfăptuirea principiilor eticii și echității socialiste, în realizarea raportului optim între veniturile mari și mici. Societatea noastră asigură o repartiție echitabilă între toți oamenii muncii în raport cu activita­tea depusă și, în același timp, creșterea continuă a cointeresării materiale, ținînd seama de diviziunea muncii, de contribuția pe care fiecare categorie sau om al muncii o aduce la dezvoltarea economico-socială a țării. O atenție deosebită va trebui acor­dată, în perioada următoare, elaborării căi­lor trecerii treptate la aplicarea în viață a principiilor comuniste de muncă, de viață, de repartia"­"“, între valorile, principiile și normele­­ mo­rale cuprinse în Codul eticii și echității socialiste există o interdependență și in­­tercondiționare, în sensul că vom întîlni întotdeauna elemente comune, „încălcări“ parțiale ale zonelor lor­ de aplicabilitate, transferându-se de la un principiu la altul, valori sau aspecte ce vizează domeniul complex al acțiunii lor asupra conduitei morale a indivizilor. Ca trăsătură esențială a tuturor princi­piilor moralei socialiste desprindem, în pri­mul rînd, caracterul lor normativ, care constă în faptul că ele stabilesc, normează modul în care trebuie să se desfășoare comportamentul și acțiunile indivizilor. Totodată, principiile moralei socialiste sunt și norme, reguli obligatorii de conduită, care indică ce acțiuni sunt permise sau interzise individului. Codul eticii socialiste oferă, prin inter­mediul valorilor, principiilor și normelor sale, un ghid teoretic și un mobilizator îndemn la acțiune pentru comuniști, pen­tru toți cetățenii, în sensul transpunerii lor în practică, în relațiile și conduita mo­rală a fiecăruia. Acum, la început de an nou,­ ne aflăm în fața unor sarcini deosebite, atît în ceea ce privește realizarea obiectivelor economico­­sociale ale actualului cincinal, cît și în domeniul formării și dezvoltării conștiinței socialiste, a înfăptuirii cerințelor educației moral-civice. Din acest punct de vedere, valorile, principiile și normele înscrise in Codul eticii și echității socialiste — parte integrantă a Programului ideologic al par­tidului — îndeplinesc rolul de „catalizator“ al procesului de formare a conduitei mo­rale, în condițiile îmbunătățirii continue a climatului psiho-social și al relațiilor inter­personale din cadrul colectivităților sociale. mircea Cristea iubirea mea străbună O, țara mea de dor, iubirea mea străbună, Tu, leagă unud meu sfint, altar deschis spre lume Prin tine pot să-nfring a timpului furtună, Că tu ești țărmul care îmi dă un rost și­ un nume. Tu, cintec, vis, baladă, din Dunăre la Mare Pe tulnice de iarbă, de flori, stejari și brazi, Cu fluturat de-aripă a păsării din zare, Sublimă mingîiere în sufletul meu cazi...­­ Din cuibul tău de munți ninși cu­­ argint din stele Al doinelor ecou mai curge spre cîmpii Ali, unică poveste, temei al vieții Tu arbore ne-nfrînt crescut din veșnicii. Prin veacuri ce au curs sub cint de ciocîrlii. Nestinsă-ți e simțirea, un basm ce-n veci ingînă... Ascult-o la flăcăul din larguri de cîmpii Și la fecioara și­ astăzi visînd lingă fintînă...­­ Prin jertfă ai urmat cu soarta legămintui. Mireasă neînfruntă de lacrima dinții. Nu ți-au putut răpi furtunile pamintul Eternă in lumină știind cum să rămii. țară dumitru dumitrică Ești visul fraged, ceasul de lumină In care zori senini pe fruntea noastră­ au nins Acum pe fiecare vatră-m­ourată Făclii de sărbătoare s-au aprins. Tu, țara mea, In liberă plutire Pe-un drum cu limpezime scris Poporu-ntreg în veghe și iubire Sufletul cald spre tine și-a deschis. Din ape limpezi, albastre aurore iți luminează chipul in răsărire blîndă, Țîșnesc luceferi albi spre comuniste zări Și-n glasul meu tot neamul azi te cîntâ, maria olteanu mele,

Next