Saptamina, 1988 (Anul 18, nr. 1-52)
1988-06-10 / nr. 23
SERIE NOUĂ, NR. 23 (912), VINERI 10 IUNIE 1988 — 8 PAGINI, 2 LEI I SPIRIT COMUNIST inscriindu-se pe linia constant promovată de conducerea partidului, personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a se asigura o îmbinare armonioasă intre teorie și practică, intr»pildli lunii. Smirt H funt an un eveniment cu profunde semnificații pentru urinare mirăsitor și cji prin nnțlimt, în vederea dezvoltării intensive, calitativ superioare și modernizării industriei, înfăptuirii noii revoluții agrare, aplicării pe scară largă a cuceririlor tehnico-științifice, perfecționării în continuare a formelor de organizare și conducere a întregii activități economico,sociale, ridicării contenite a nivelului de trai material neși spiritual al întregului popor, în deplină concordanță cu hotărîrile Congresului al XIII-lea și Conferinței Naționale ale partidului . Ședința comună a Consiliului Național al Oamenilor Muncii și a Consiliului Național al Agriculturii, desfășurată în zilele de 2 și 1 iunie, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, general al partidului, președintele secretarul Republicii Socialiste România. Nouă tehnică expresie a caracterului tare și uudemocratic al orînduirii noastre socialiste, acest mare forum democratic pune in lumină, așa cum a subliniat secretarul general al partidului, unitatea de nezdruncinat dintre clasa muncitoare, țărănime, intelectualitate și alte categorii sociale, garanția înfăptuirii cu succes a tuturor programelor de dezvoltare economico-sociale, de ridicare a patriei pe noi culmi de progres și civilizație. Totodată, fiind o întruchipare înalt semnificativă a voinței și gândirii colective a tuturor oamenilor muncii, a întregului nostru popor, documentele și hotărîrile adoptate de Ședința comună a Consiliului Național al oamenilor Muncii și a Consiliului Național al Agriculturii asigură condițiile necesare pentru valorificarea maximă a tuturor resurselor existente în economie, a capacității creatoare a făuritorilor de bunuri materiale și spirituale din patria noastră pentru realizarea integrală, neabătută a orientărilor și sarcinilor de inestimabilă valoare cuprinse în magistrala Expunere secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a hotărîrilor Congresului al XlII-lea și Conferinței Naționale ale partidului, a minunatului program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism. Avînd loc la puțin timp după Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Ședința Comitetului Politic Executiv din 29 aprilie, lucrările Ședinței comune a Consiliului Național al Oamenilor Muncii și a Consiliului Național al Agriculturii au reliefat o serie de aspecte practice referitoare la acțiunile concrete ce trebuie întreprinse pentru perfecționarea conducerii și planificării tuturor sectoarelor de activitate, fa. -isiul cum trebuie Înțelese ,tezele ce vor fi dezbătute la plenara Comitetului central al partidului.—Pe baza prețioaselor idei, orientări și sarcini reieșite din Expunerea secretarului general al partidului, a concluziei că, pe ansamblu, activitatea de realizare a planului și programelor pe ramuri, subramuri și un profil teritorial se desfășoară In general cu rezultate pozitive, ședința comună a cerut organelor de conducere colectivă, tuturor oamenilor muncii să acționeze cu fermitate, cu Înalt spirit de răspundere comunistă pentru recuperarea neîntârziată a restanțelor la producția-marfă, export, investiții și Înfăptuirea integrală a planului pe luna iunie, semestrul I și Întregul an 1988, a programelor speciale de perfecționare a vizării și de modernizare ,a producției, orgade ridicare a nivelului tehnic și calitativ al produselor, de creștere a productivității muncii și aplicare a noilor normative privind folosirea mai judicioasă a mijloacelor materiale și financiare, de sporire a eficienței și rentabilității In Întreaga activitate economico-financiară. Urmînd exemplul strălucit de muncă și viață al secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de activitate revoluționară consacrată fără preget slujim mărețelor idealuri de progres, civilizație și pace ale poporului român. Ședința comună a Consiliului Național al Oamenilor Muncii și a Consiliului Național al Agriculturii a dat expresie unității de gîndire, voință și acțiune a tuturor oamenilor muncii, a întregului nostru popor care se angajează să acționeze cu toată hotărîrea pentru mai buna organizare a întregii activități, pentru asigurarea Înfăptuirii neabătute a programelor de creștere a productivității muncii și de reducere a cheltuielilor materiale, a celorlalte măsuri privind respectarea neabătută a principiilor acordului global și sporirea mai accentuată a eficienței economice, premisă certă a creșterii permanente a nivelului de progres și civilizație al eroicului nostru popor, făuritorul prezentului socialist și viitorului comunist al patriei „saptâmina" 44 B ^rg ■ B flflä f*I Se împlinesc patru decenii de la un eveniment cu profunde implicații în evoluția istorică a poporului român, in epoca inaugurată la 23 August 1944, de revoluția de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistâ: naționalizarea principalelor mijloace de producție. „Naționalizarea — apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu —, urmare fireasca a cuceririi puterii politice de către clasa muncitoare in alianță cu țărănimea, intelectualitatea și celelalte categorii sociale, a creat baza reală pentru trecerea la obiectivul mareistoric al făuririi societății fără clase, fără asupritori, a societății socialiste în România“. Pentru a se ajunge la acest „moment“, hotărîtor pentru demersul revoluționar al clasei muncitoare și aliaților săi, pentru trecerea la o nouă fază a revoluției, s-au parcurs „trepte“ de istorie, fiecare aducînd, potrivit etapei respective, o contribuție la obiectivarea condițiilor pentru producerea „saltului“. Originile Îndepărtate ale genezei evenimentului revoluționar de la 11 iunie 1948 le găsim in insăși prefigurarea idealurilor de dreptate socială la români, expresiv tradus in „formula programatică pașoptistă „domnia poporului prin popor“ și sintetizat in documente ale mișcării muncitorești revoluționare din România, ale Partidului Comunist Român. Dacă acesta este un adevăr de necontestat, tot atît de reală și firească este relația indisolubilă intre idealul social și cel politic și economic. Unitatea dintre acestea, exteriorizată in planul acțiunilor concrete ale clasei muncitoare, ale întregului popor român, au conferit o exemplară continuitate și ascendență procesului revoluționar din cadrul societății românești, ale cărui mecanisme „reglatoare“ erau normate de nivelul de organizare al muncitorimii, de forța de atracție pe care o exercita asupra societății românești. 1848, martie 1893, mai 1921, 23 August 1944, 8 Martie 1945, 30 Decembrie 1947, U Iunie 1948 sunt nu numai evenimente cu deschideri de mare anvergură in destinul istoric al românilor, ci și momente referențiale ale acestui unic și ireversibil proces revoluționar, ale cărui tărie și amploare creșteau intr-o indisolubilă legătură cu însăși dezvoltarea poporului român. „După un secol de la revoluția burghezo-democratică din 1848, după un veac de indîrjită și eroică luptă — relevă tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele României socialiste —, proletariatul, în alianță cu țărănimea, unind în jurul său intelectualitatea, forțele largi populare, toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, a reușit să pună pentru totdeauna capăt dominației exploatatorilor, să cucerească puterea politică și economică in stat". In acest climat de interdependențe, de creșteri calitative și acumulări „cantitative“ sub raportul revoluționarizării claselor și categoriilor exploatate, contextul evenimentelor de după 23 Augugust 1944, se înscrie și pregătirea actului naționalizării principalelor mijloace de producție, conceput ca mijloc și instrument esențial de statornicire a unor noi relații de producție in cadrul societății românești, ca modalitate practică de schimbare a raportului de forte pe plan economic, cu efecte Însemnate și in orizont socio-politic. floriantanasescu (Continuare in pag. 1) democrație și participare Tezei propuse spre dezbatere viitoarei plenare a C.C. al P.C.R. — cuprinse la Expunerea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Ședința Comitetului Politic Executiv al C.G. al P.C.R. din 29 aprilie, a.c. — acordă un spațiu larg dezvoltării și perfecționării democrației muncitorești-revoluționare, oferind orientări și indicații de o inestimabilă valoare teoretică și practică organelor și organizațiilor de partid, de masă și obștești. In acest sens, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia: „Avem un sistem larg democratic — consilii muncitorești, organisme județene, consiliile naționale pe domenii, congrese și conferințe naționale periodice, care, în cei aproape 20 de ani de funcționare, și-au dovedit pe deplin justețea și superioritatea. Trebuie să acționăm pentru perfecționarea in continuare a activității acestora pentru ca, incepand cu adunările generale ale proprietarilor, producătorilor și beneficiarilor, cu consiliile oamenilor muncii și celelalte organisme, să se asigure dezbaterea largă a problemelor, stabilirea măsurilor In vederea realizării in viață a tuturor programelor și hotărîrilor. Trebuie să facem ca adunările generale, consiliile oamenilor muncii să aibă un rol mai activ și in activitatea de întărire a răspunderii tuturor oamenilor muncii, a ordinii și disciplinei in toate unitățile economico-sociale. Adunările generale trebuie să dezbată nu numai problemele Întreprinderii, dar și activitatea proprie a oamenilor muncii, să tragă la răspundere pe acei membri ai colectivului respectiv care, prin munca îi prin manifestările lor, dăunează colectivului și Întregii activități“. Sistemul democrației muncitorești-revoluționare constituie o expresie a gindirii și acțiunii politice revoluționare a partidului nostru, a secretarului său general, a aplicării creatoare a tezelor generale ale socialismului științific la condițiile social-istorice concrete ale societății socialiste românești, îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului, sistemul democrației noastre muncitorești a cunoscut un puternic salt calitativ prin amploarea și dinamica participării oamenilor muncii la conducerea societății. „Socialismul se construiește ca poporul și pentru popor“ — subliniază adesea secretarul general al partidului referindu-se la necesitatea dezvoltării cadrului general de organizare și manifestare a democrației muncitorești-revoluționare prin perfecționarea formelor și modalităților de participare a oamenilor muncii la conducere, dar și prin creșterea responsabilității, a disciplinei și ordinii in unitățile economico-sociale, in toate domeniile de activitate. Exprimînd Interesele și aspirațiile producătorilor, proprietarilor și beneficiarilor, democrația muncitorească asigură buna funcționara a tuturor sectoarelor vieții economicosociale, antrenînd pe fiecare om al muncii in rezolvarea problemelor complexe cu care se confruntă unitatea, colectivul de muncă. De asemenea, așa cum atrăgea atenția tovarășul Nicolae Ceaușescu, tot atît de importantă devine și preocuparea adunărilor generale ale oamenilor muncii pentru educarea proprietarilor, producătorilor și beneficiarilor în direcția Întăririi răspunderii la muncă, pentru promovarea spiritului revoluționar în soluționarea multiplelor aspecte ale științei conducerii. Analizînd cu spirit revoluționar și clarviziune politică procesul construirii societății socialiste românești, secretarul general al partidului a elaborat un amplu program teoretic și tactic privind dezvoltarea și perfecționarea continuă a sistemului democrației muncitorești-revoluționare. Recentele teze elaborate da tovarășul Nicolae Ceaușescu pentru viitoarea plenară a C.C al P.C.R. constituie o dovadă elocventă a preocupării permanente a conducerii partidului pentru perfecționarea sistemului democrației revoluționare, a cadrului organizatoric, precum și a formelor și mijloacelor de participare a maselor la conducerea societății. Mircea Cristea