Saptamina, 1988 (Anul 18, nr. 1-52)

1988-06-10 / nr. 23

SERIE NOUĂ, NR. 23 (912), VINERI 10 IUNIE 1988 — 8 PAGINI, 2 LEI I SPIRIT COMUNIST inscriindu-se pe linia constant promovată de conducerea partidului, personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a se asigura o îmbinare armonioasă intre teorie și prac­tică, intr»pildli lunii­. Sm­irt H funt an un­ eveni­ment cu profunde semnificații pen­tru urinare mirăsitor și cji p­rin nnțlimt, în vederea dezvoltării intensive, calitativ superioare și modernizării industriei, înfăp­tuirii noii revoluții agrare, aplicării pe scară largă a cuceririlor tehnico-științifice, perfecționării în continuare a formelor de organizare și conducere a întregii activități economico,sociale, ridicării contenite a nivelului de trai material ne­și spiritual al întregului popor, în deplină concordanță cu hotărîrile Congresului al XIII-lea și Conferinței Naționale ale partidului . Ședința comună a Consiliului Național al Oamenilor Muncii și a Consi­liului Național al Agriculturii, desfășurată în zilele de 2 și 1 iunie, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, general al partidului, președintele secretarul Repu­blicii Socialiste România. Nouă tehnică expresie a caracterului tare și uu­de­­mocratic al orînduirii noastre socialiste, acest mare forum democratic pune in lumină, așa cum a subliniat secretarul general al partidului, unitatea de nezdrun­cinat dintre clasa muncitoare, țărănime, intelectualitate și alte categorii sociale, garanția înfăptuirii cu succes a tuturor programelor de dezvoltare economico-so­­ciale, de ridicare a patriei pe noi culmi de progres și civilizație. Totodată, fiind o întruchipare înalt semnificativă a voinței și gândirii colective a tuturor oamenilor mun­cii, a întregului nostru popor, documentele și hotărîrile adoptate de Ședința comună a Consiliului Național al oamenilor Muncii și a Consiliului Național al Agriculturii asigură condițiile necesare pentru valorifi­­carea maximă a tuturor resurselor exis­tente în economie, a capacității creatoare a făuritorilor de bunuri materiale și spirituale din patria noastră pentru re­alizarea integrală, neabătută a orientărilor și sarcinilor de inestimabilă valoare cuprinse în magistrala Expunere secretarului general al partidului, tovarășul­­­­ Nicolae Ceaușescu, a hotărîrilor Congresu­lui al XlII-lea și Conferinței Naționale ale partidului, a minunatului program de e­­dificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare­a României spre co­munism. Avînd loc la puțin timp după Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Ședința Comitetului Politic Executiv din 29 aprilie, lucrările Ședinței comune a Consiliului Național al Oamenilor Muncii și a Con­siliului Național al Agriculturii au reliefat o serie de aspecte practice referitoare la acțiunile concrete ce trebuie întreprinse­ pentru perfecționarea conducerii și planifi­cării tuturor sectoarelor de activitate, fa. -isiul cum trebuie Înțelese ,tezele ce vor fi dezbătute la plenara Comitetului central al­­ partidului.—Pe ba­za prețioaselor idei, orientări și sarcini reieșite din Expunerea secretarului general al partidului, a con­cluziei că, pe ansamblu, activitatea de realizare a planului și programelor pe ramuri, subramuri și un profil teritorial se desfășoară In general cu rezultate po­zitive, ședința comună a cerut organelor de conducere colectivă, tuturor oamenilor muncii să acționeze cu fermitate, cu Înalt spirit de răspundere comunistă pentru re­cuperarea neîntârziată a restanțelor la pro­­ducția-marfă, export, investiții și Înfăp­tuirea integrală a planului pe luna iunie, semestrul I și Întregul an 1988, a progra­melor speciale de perfecționare a vizării și de­­ modernizare ,a producției, orga­de ridicare a nivelului tehnic și calitativ al produselor, de creștere a productivității muncii și aplicare a noilor normative pri­vind folosirea mai judicioasă a mijloacelor materiale și financiare, de sporire a efi­cienței și rentabilității In Întreaga activi­tate economico-financiară. Urmînd exemplul strălucit de muncă și viață al secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de activitate revoluționară consacrată fără preget slujim mărețelor idealuri de progres, ci­vilizație și pace ale poporului român. Ședința comună a Consiliului Național al Oamenilor Muncii și a Consiliului Național al Agriculturii a dat expresie unității de gîndire, voință și acțiune a tuturor oame­nilor muncii, a întregului nostru popor care se angajează să acționeze cu toată hotărîrea pentru mai buna organizare a întregii activități, pentru asigurarea Înfăp­tuirii neabătute a programelor de creștere a productivității muncii și de reducere a cheltuielilor materiale, a celorlalte măsuri privind respectarea neabătută a princi­piilor acordului global și sporirea mai ac­­centuată a eficienței economice, premisă certă a creșterii permanente a nivelului de progres și civilizație al eroicului nostru popor, făuritorul prezentului socialist și viitorului comunist al patriei „saptâmina" 4­4 B ^­rg ■ B flfl­ä f*I Se împlinesc patru decenii de la un eveniment cu profunde implicații în evoluția istorică a poporului român, in epoca inaugurată la 23 August 1944, de revoluția de eliberare socială și națio­nală, antifascistă și antiimperialistâ: naționalizarea principalelor mijloace de producție. „Naționalizarea — apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu —, urmare fireasca a cuceririi puterii politice de către clasa muncitoare in alianță cu țărănimea, intelectualitatea și celelalte categorii sociale, a creat baza reală pentru trecerea la obiectivul mare­is­toric al făuririi societății fără clase, fără asupritori, a societății socialiste în România“. Pentru a se ajunge la acest „mo­ment“, hotărîtor pentru demersul revo­luționar al clasei muncitoare și aliați­lor săi, pentru trecerea la o nouă fază a revoluției, s-au parcurs „trepte“ de istorie, fiecare aducînd, potrivit etapei respective, o contribuție la obiectivarea condițiilor pentru producerea „saltului“. Originile Îndepărtate ale genezei eveni­mentului revoluționar de la 11 iunie 1948 le găsim in insăși prefigurarea i­­dealurilor de dreptate socială la români, expresiv tradus in „formula­ programati­că pașoptistă „domnia poporului prin popor“ și sintetizat in documente ale mișcării muncitorești revoluționare din România, ale Partidului Comunist Ro­mân. Dacă acesta este un adevăr de necontestat, tot atît de reală și firească este relația indisolubilă intre idealul so­cial și cel politic și economic. Unitatea dintre acestea, exteriorizată in planul acțiunilor concrete ale clasei muncitoare, ale întregului popor român, au conferit o exemplară continuitate și ascendență procesului revoluționar din cadrul so­cietății românești, ale cărui mecanisme „reglatoare“ erau normate de nivelul de organizare al muncitorimii, de forța de atracție pe care o exercita asupra so­cietății românești. 1848, martie 1893, mai 1921, 23 August 1944, 8 Martie 1945, 30 Decembrie 1947, U Iunie 1948 sunt nu numai evenimente cu deschideri de mare anvergură in destinul istoric al românilor, ci și momente referențiale ale acestui unic și ireversibil proces re­voluționar, ale cărui tărie și amploare creșteau intr-o indisolubilă legătură cu însăși dezvoltarea poporului român. „După un secol de la revoluția burghe­­zo-democratică din 1848, după un veac de indîrjită și eroică luptă — relevă tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele României socialiste —, proletariatul, în alianță cu țărănimea, unind în jurul său intelectualitatea, forțele largi populare, toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, a reușit să pună pentru totdeauna capăt dominației exploatato­rilor, să cucerească puterea politică și economică in stat". In acest climat de interdependențe, de creșteri calitative și acumulări „canti­tative“ sub raportul revoluționarizării claselor și categoriilor exploatate, contextul evenimentelor de după 23 Au­gu­gust 1944, se înscrie și pregătirea actu­lui naționalizării principalelor mijloace de producție, conceput ca mijloc și in­strument esențial de statornicire a unor noi relații de producție in cadrul so­cietății românești, ca modalitate prac­tică de schimbare a raportului de for­te pe plan economic, cu efecte Însem­nate și in orizont socio-politic. florian­tanasescu (Continuare in pag. 1) democrație și participare Tezei­ propuse spre dezbatere viitoarei plenare a C.C. al P.C.R. — cuprinse la Expunerea secretarului general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Ședința Comitetului Politic Executiv al C.G. al P.C.R. din 29 aprilie, a.c. — acordă un spațiu larg dezvoltării și per­fecționării democrației muncitorești-revo­­luționare, oferind orientări și indicații de o inestimabilă valoare teoretică și prac­tică organelor și organizațiilor de partid, de masă și obștești. In acest sens, tova­rășul Nicolae Ceaușescu sublinia: „A­­vem un sistem larg democratic — con­silii muncitorești, organisme județene, consiliile naționale pe domenii, congre­se și conferințe naționale periodi­ce, care, în cei aproape 20 de ani de funcționare, și-au dovedit pe deplin jus­tețea și superioritatea. Trebuie să acțio­năm pentru perfecționarea in continuare a activității acestora pentru ca, incepand cu adunările generale ale proprietarilor, producătorilor și beneficiarilor, cu consi­liile oamenilor muncii și celelalte orga­nisme, să se asigure dezbaterea largă a problemelor, stabilirea măsurilor In ve­derea realizării in viață a tuturor pro­gramelor și hotărîrilor. Trebuie să fa­cem ca adunările generale, consiliile oa­menilor muncii să aibă un rol mai ac­tiv și in activitatea de întărire a răspun­derii tuturor oamenilor muncii, a ordi­nii și disciplinei in toate unitățile eco­­nomico-sociale. Adunările generale tre­buie să dezbată nu numai problemele În­treprinderii, dar și activitatea proprie a oamenilor muncii, să tragă la răspundere pe acei membri ai colectivului respectiv care, prin munca îi prin manifestările lor, dăunează colectivului și Întregii ac­tivități“. Sistemul democrației muncitorești-revo­­luționare constituie o expresie a gindirii și acțiunii politice revoluționare a parti­dului nostru, a secretarului său general, a aplicării creatoare a tezelor generale ale socialismului științific la condițiile social-istorice concrete ale societății so­cialiste românești, îndeosebi după Con­gresul al IX-lea al partidului, sistemul democrației noastre muncitorești a cu­noscut un puternic salt calitativ prin am­ploarea și dinamica participării oamenilor muncii la conducerea societății. „Socialismul se construiește ca po­porul și pentru popor“ — subliniază ade­sea secretarul general al partidului refe­­rindu-se la necesitatea dezvoltării cadru­lui general de organizare și manifestare a democrației muncitorești-revoluționare prin perfecționarea formelor și modali­tăților de participare a oamenilor muncii la conducere, dar și prin creșterea res­ponsabilității, a disciplinei și ordinii in unitățile economico-sociale, in toate do­meniile de activitate. Exprimînd Intere­sele și aspirațiile producătorilor, pro­prietarilor și beneficiarilor, democrația muncitorească asigură buna funcționara a tuturor sectoarelor vieții economico­­sociale, antrenînd pe fiecare om al mun­cii in rezolvarea problemelor comple­xe cu care se confruntă unitatea, colectivul de muncă. De asemenea, așa cum atrăgea atenția tovarășul Nicolae Ceaușescu, tot atît de importantă devine și preocuparea adunărilor generale ale oamenilor muncii pentru educarea pro­prietarilor, producătorilor și beneficiari­lor în direcția Întăririi răspunderii la muncă, pentru promovarea spiritului re­voluționar în soluționarea multiplelor aspecte ale științei conducerii. Analizînd cu spirit revoluționar și clar­viziune politică procesul construirii so­cietății socialiste românești, secretarul general al partidului a elaborat un amplu program teoretic și­­ tactic privind dez­voltarea și perfecționarea continuă a sis­temului democrației muncitorești-rev­o­luționare. Recentele­ teze elaborate d­a tovarășul Nicolae­ Ceaușescu pentru vi­itoarea plenară a C.C­ al P.C.R. consti­tuie o dovadă elocventă a preocupării permanente a conducerii partidului pen­­­tru perfecționarea sistemului democrației revoluționare, a cadrului organizatoric, precum și a formelor și mijloacelor de participare a maselor la conducerea so­cietății. Mircea Cristea

Next