Satul Socialist, mai 1969 (Anul 1, nr. 1-24)

1969-05-04 / nr. 1

ION BRAD Ţara din copilărie Pragul înflorit din stîncă, Veac de rădăcină-adîncă, Satul cîntec, satul frate, Vetrele îngemănate, Fruntea veche numai spini Amintirea să-ţi anini, Descreţita frunte mare Cînd de lună, cînd de soare, Joc de stele să respire Cerul larg de regăsire, Astrele ce se ridică Dintr-un cuib de rîndunică, Streașină sub care învie Țara din copilărie. SUTUL SOCIALIST R23B ANUL I Nr. 1 DUMINICĂ 4 MAI 1969 6 PAGINI - 30 BANI Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie URARE ŞI ÎNDEMN VASILE VÎLCU preşedintele Uniunii Naţionale Cooperativelor Agricole de Producţie Iată, aşadar, la lucru un nou ziar. Cu acest prim număr al coti­dianului SATUL SOCIALIST, pre­sa de шаге tiraj a ţării, mijloacele de informare şi de educare politică şi patriotică a maselor, îşi lărgesc considerabil aria de cuprindere. Ca organ publicistic ce se a­­dresează satului românesc con­temporan , această complexă rea­litate economică şi socială a Ro­mâniei socialiste — ziarul care găzduieşte aceste rânduri va fi încă un canal prin care, asemeni unui şuvoi puternic, se vor re­­t vărsa în conştiinţa maselor largi­­e oamenilor muncii de la sate, şi vor rodi, ideile călăuzitoare ale partidului, cunoştinţele, cultura, cerinţa pentru respectul legii, în­demnul de muncă mai cu spor, chemarea la cinste şi la omenie. Opera de construcţie socialistă a ţării, operă de dimensiuni am­ple aflată în plin proces de de­­săvîrşire, ridică în faţa întregu­lui popor sarcini mari şi de mare răspundere. In sfertul de secol ce a trecut de la istoricul eveniment de la 23 August 1944, dată de la care în istoria României se despică o nouă albie, poporul ro­mân a obţinut victorii strălucite în făurirea unei economii moder­­ne, a unei culturi înfloritoare, în ridicarea nivelului material de viaţă al maselor de la oraşe şi sate. Ţara a fost industrializată In­tr-un ritm care reţine multor oa­­х»еш pe glob' atenţia şi 1e ştirbeşte admiraţia S-au dezvoltat oraşele şi s-au născut oraşe noi. In acest vijelios proces înnoitor a fost prins şi satul, care transformîndu-se neîncetat, a dobîndit înfăţişarea-i tînără de astăzi. Cooperativizarea, trecerea de la petecul mic de pă­mînt la producţia organizată pe mari întinderi, în care alături de mîna harnicului nostru ţăran lu­crează maşina, iar industria chi­mică îşi aduce contribuţia sa de preţ a dus la sporirea continuă a randamentului muncii, marele hambar al ţării fiind de la un an la altul mai plin, mai îndes­tulat. Rezultatele bune ale cooperaţiei agricole de producţie au contribuit la satisfacerea cerinţelor pieţei, la mărirea fondului de mărfuri des­tinate exportului, la ridicarea ni­velului de trai al ţărănimii, al Întregului popor. A sporit contri­buţia de valori materiale la avu­ţia generală a ţării a satelor ne­­cooperativizate. Dar mai este încă loc pentru mai bine, pentru mai mult, iar la perfecţionarea continuă a procesu­lui de organizare a producţiei şi a muncii în marea arie a agricul­turii, ziarul SATUL SOCIALIST este chemat să spună un cuvînt competent şi autorizat Prinzind în focarul obiectivului său marea diversitate de probleme pe care le ridică producţia, ziarul va pune în evidenţă rezultatele pozitive pentru ca acestea să fie generali­zate, va milita pentru introducerea a ceea ce este nou, a cuceririlor ştiinţei în practica agricolă, pen­tru folosirea cu pricepere a fon­durilor băneşti şi a mijloacelor de muncă pentru sporirea conti­nuă a averii obşteşti a cooperati­velor agricole — baza sigură a progresurii şi­­ a bunăstări tlca­­nimii. în acelaşi timp va scoate la lumină şi va biciui fenomene­le negative, proasta organizare, risipa, necinstea. Ziarul va pro­(Continuare In pag. a 2-a) ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT: NICOLAE CEAUŞESCU .România pe drumul desă­­vîrşirii construcţiei socia­liste" vol. 3 Volumul cuprinde expuneri­le la plenarele Comitetului Central al P.C.R., la Sesiunile Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, cuvîntările rostite cu prilejul vizitelor conducătorilor de partid şi de stat în judeţe şi oraşe ale ţării, din perioada ianuarie 1968 — martie 1969. ■Ш11Н111 Statul oamenilor muncii de la oraşe şi sate Dr. DUMITRU MAZILU conferenţiar universitar Statul socialist român. Iată un termen definitiv intrat în vorbire, o realitate de fapt definitiv con­sacrată de istorie. El este instru­mentul principal în construirea so­cietăţii socialiste, în făurirea unei Românii modemne şi înfloritoare. In mîna clasei muncitoare, alia­tă cu ţărănimea, cu celelalte cate­gorii de oameni ai muncii, puterea de stat a constituit pîrghia cu a­­jutorul căreia s-a înfăptuit marea operă de industrializare a ţării, de cooperativizare a agriculturii, de dezvoltare a culturii noi, a în­­văţămîntului, de ridicare neînce­tată a bunăstării generale, pe baza solidă a proprietăţii so­cialiste asupra fabricilor şi uzine­lor, asupra pămîntului şi a tuturor avuţiilor solului şi subsolului, a transporturilor, comerţului şi mij­loacelor financiare. Temelia de granit a întregii pu­teri de stat este alianţa muncito­rească-ţărănească, cea mai puter­nică forţă socială în construirea şi desăvîrşirea societăţii socialiste. Legea fundamentală a ţârii, Constituţia, dînd expresie realită­ţilor existente in patria noastre, consfinţeşte faptul că statul socia­list român, Republica Socialiste România, este stat al oamenilo­­muncii de la oraşe şi sate, stat su­veran, independent şi unitar, a cărui teritoriu este inalienabil , indivizibil. Situată,­ prin însuşirile care-i sunt proprii, pe cele ma­­înaintate poziţii ale luptei pentru socialism, în statul nostru clase muncitoare îşi îndeplineşte cu suc­ces misiunea de clasă conducă­toare în societate. Cooperativiza­rea agriculturii a constituit o re­voluţie adîncă în viaţa satelor, a creat condiţii pentru participare­­sporită a ţărănimii la activitatea obştească, pentru creşterea con­tribuţiei ei la dezvoltarea econo­miei, la ridicarea bunăstării po­porului. Intelectualitatea îşi pune în întregul ei, cunoştinţele, talen­tul şi capacitatea în slujba po­porului, a construcţiei socialiste Deţinător suveran al puterii, po (Continuare in pag. a 2-a) Cu entuziasm şi încredere în viitorul socialist al ţării, po­porul nostru a dat o înaltă cinstire marii sărbători a lumii muncitoare de pretutindeni, ziua de 1 Mai. Intrată în tradiţie ca Zi a muncii, a creaţiei palmelor şi minţii, muncitorii din fabrici şi uzine, de pe marile şantiere de construcţii, din transporturi, oamenii cărţii, şcolarii şi stu­denţii s-au înfăţişat la acest 1 Mai 1969 cu un bogat bilanţ de realizări. Ei au raportat Partidului Comunist Român, forţa conducătoare a ţării, însemnate depăşiri de plan şi s-au an­gajat ca, în cinstea sărbătoririi jubileului de un sfert de veac de eră socialistă pe pămîntul României, să obţină alte noi şi valoroase succese. (în fotografie , un aspect de la marea de­monstraţie de 1 Mai care a avut loc în Capitala ţării) Răspunzind chemării adresate prin hotărîrea Consiliului de Miniştri de a sărbători Ziua muncii prin muncă, lucrătorii ogoarelor n-au precupeţit nici un efort pentru a cîştiga bătălia însăminţărilor. în aceste zile cîmpurile, grădinile şi livezile cooperativelor agricole de producţie au fremătat de muncă. Foto : M. ANDREESCU PE OGOARELE COOPERATIVE AGRICOLE ZILE PE ЩН£Д INTENSA • însămînţarea porumbului s-a încheiat în cooperativele agricole din judeţele Constanţa, Tulcea, Buzău, Galaţi, Ilfov, Ialomiţa, Vrancea . Forţele mecanice sunt concentrate în unită­ţile care nu au terminat încă semănatul. • Importante acţiuni de întrajutorare coopera­tistă în judeţul Bacău. ® Sute de mii de cooperatori execută lucrări în vie, grădină şi livadă. 1 Mai. La ceasul zorilor, cînd adierea vîntului aducea în ferestre parfumul me­rilor şi caişilor, satul pornea la lucru. Sute de mii de oameni de la un capăt la altul al ţării — înfloreau cîmpia, viile şi livezile din coastă, grădinile. Intr-o zi a muncii, de primăvară revărsată, omul — cooperator, mecanizator, inginer, — avea să definească geografia a mii de hectare. In cîmpia Burnasului, la Răsu­­cenii de Sus şi la Chiriacu tractoa­rele porniseră înainte de zori, sub cerul nopţii despicat de cîrduri de cocori. Chemarea cuprinsă în Ho­tărîrea Consiliului de Miniştri de a grăbi semănatul culturilor folosind la maximum zilele sărbătorii de 1 Mai, a fost recepţionată şi în secţi­ile de mecanizare care terminaseră lucrarea în cooperativele deservite. Eşalonul secţiei Drăgăneşti, după un drum comun de cîţiva km, s-a despărţit în două. O parte din coloană — zece tractoare cu plu­guri — au intrat în pămînturile zvîntate de soarele din ajun la Răsuceni, iar alte zece au urcat la Chiriacu. Aşa s-a făcut că în 16 cooperative agricole din Ilfov, care nu terminaseră semănatul porum­bului, în zilele de întîi şi două mai au lucrat 460 de tractoare. In Pra­hova, de la Bărcăneşti, Boldeşti, Ariceşti , Rahtivani, P­etre­jeni, Măneşti, din 50 de cooperative care încheiaseră semănatul, forţele me­canice au fost mobilizate în aju­torarea celorlalte unităţi. La Bacău, din satele de cîmpie au urcat la deal sute de atelaje pentru a lucra alături de cei de aici, cu suprafeţe mai mari de teren încă nemecanizabile. Demn de relevat este faptul că tocmai în zilele acestea de sărbă­toare, mecanizatorii şi cooperatorii au marcat evenimentul într-un mod propriu realităţilor socialiste statornicite la noi, întrajutorîndu-se în muncă, în bătălia cu timpul, pentru recolte mari în toate coope­rativele agricole. Şi rezultatele de­monstrează aceasta cu strălucire , numai în ziua de 1 Mai în Ilfov s-au însămînţat 1 500 hectare cu porumb, iar la Bacău viteza zilnică de lucru a înregistrat o depăşire de 1 000 hectare. Aproape 100 de cooperative agri­cole din judeţul Olt au terminat în aceste zile însămînţarea po­rumbului. In seara zilei de 1 Mai aoi erau gata însămînţate cu această cultură 120 000 de hectare. Către orele prînzului, în aceeaşi zi de 1 Mai, cînd ultimele semănători au tras „capetele" la Ciocăneşti, Fă­­căeni, Andrăşeşti, Roseţi, Modelu, şi Coslogeni, însămînţatul po­rumbului se încheia şi în coopera­tivele agricole de producţie din judeţul Ialomiţa. Bănăţenii, ţinînd să fie „frun­­cea“, au intensificat ritmul de lu­cru utilizînd întreaga capacitate a tractoarelor pe toate solele zvînta­te şi în seara zilei de 1 Mai rapor­tau că 100 de cooperative agricole din judeţul Timiş au terminat se­mănatul porumbului, în primele zile ale lui mai, în judeţele Brăila, Buzău, Teleorman, Galaţi şi Tulcea, cooperatorii, în­­gemănîndu-şi eforturile cu ale me­canizatorilor, folosind toate orele lumină, au însămînţat ultimele su­prafeţe cu porumb. Astfel, 1 Mai şi-a întregit şirul victoriilor. Seara, de la Galaţi, se comunica : ţăranii cooperatori din judeţ au terminat însămînţarea porumbului, întreaga lucrare a fost efectuată în mai puţin de 10 zile. Argumentul buzoienilor pentru terminarea în seara zilei de 2 mai a insămînţării porumbului pe cele 75 000 hectare planificate era : muncă entuziastă a ţărănimii,, a mecanizatorilor şi specialiştilor, fo­losirea la maximum a capacităţii de lucru a tractoarelor şi maşinilor. De sus, din Bucovina şi cîmpia Moldovei pînă ln Dobrogea, pe Crişuri şi Tîrnave, în Maramureş şi cîmpia Banatului, grădina, via şi livada a fost în aceste zile un front larg de demonstrare a hărni­ciei a sute de mii de cooperatori. In cimp s-au plantat sute de hectare cu roşii şi ardei, zeci de mii de butuci de viţă au fost cercuiţi, ridicaţi pe spalieri, butăşiţi, în solarii s-au făcut udări şi fertili­zări.­­ I. ŞERBU Polietilena este un auxiliar preţios în obţinerea de tru­fandare. La cooperativa agricolă din Smeeni, judeţul Buzău, tunetele din folii de polietilenă necesare forţă­rii legumelor ocupă peste 1 hectar de teren Foto : V. MOLDOVAN /Actualitatea politică ______ IN FOLOSUL FIECARUIA ŞI AL TUTUROR O cernere a evenimentelor ma­jore de dată recentă, care au reţi­nut cu deosebire atenţia opiniei publice din ţara noastră, pune în evidenţă faptul că locul prim în­tre acestea l-a ocupat sesiunea la înalt nivel a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, ţinută săptămî­­na trecută la Moscova. Comunicatul dat publicităţii la finele lucrărilor relevă că reuniu­nea a supus discuţiei şi a exami­nat pe larg problemele ridicate de dezvoltarea pe mai departe a co­laborării economice reciproce din­tre ţările membre ale C.A.E.R., şi consemnează dorinţa lor de a amplifica relaţiile de schimb şi cooperare în producţie, ştiinţă, tehnică, aceasta fiind atît în avan­tajul fiecăreia din părţi, cit şi al cauzei generale a socialismului. România, reprezentată la lu­crări de o delegaţie de partid şi guvernamentală condusă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, a expri­mat la sesiune năzuinţa sinceră a poporului nostru de a contribui la perfecţionarea metodelor şi căilor de conlucrare, la sudarea mai strînsă, şi pe această cale, a rela­ţiilor de prietenie născute din identitatea de scopuri care însufle­ţesc statele participante la sesiu­ne , progresul rapid şi multilate­ral al fiecăruia în parte, întărirea întregului sistem socialist în an­samblu. La baza conlucrării şi coope­rării în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc se si­tuează eforturile fiecăreia din ţări­le participante de a-şi dezvolta propria economie în baza posibi­lităţilor şi resurselor de care dis­pune de a promova acele căi şi metode care să asigure avîntul continuu al forţelor de producţie ale societăţii, al ştiinţei şi tehnicii, creşterea nivelului general de trai, cunoscut fiind că forţa şi tăria familiei popoarelor socialiste se bizuie pe tăria şi forţa fiecăreia din ţările care construiesc socia­lismul. Şi că puterea de influen­ţare a socialismului în lume este cu atît mai mare cu cât mai fruc­tuos şi mai original, mai bogat în experienţă este aportul fiecărei naţiuni socialiste la înfăptuirea o­­biectivului istoric final al tuturor — societatea comunistă. N. POPESCU-BOGDANEŞTI (Continuare în pag. a 2-a) . Materiale de construcţii in marinete satesti Magazinele cooperativelor de consum asigură anul acesta, pentru nevoile popu­laţiei de la sate, un volum mai mare de articole de fie­rărie, cum ar fi : tablă nea­gră cu peste 1 600 tone, oţel beton cu 1 745 tone, cuie de diferite mărimi cu peste 1 000 tone faţă de 1968. Volumul de mărfuri desfă­cute prin unităţile coopera­ţiei de consum la sate, ca şi acela al materialelor de con­strucţie pentru anul 1969, va creşte la cărămizi ceramice cu peste 17 200 000 bucăţi, cu peste 10 000 000 ţigle, 9 600 tone ciment, 153 000 metri pătraţi geamuri trase, cu peste 33 000 metri pătraţi PAL şi 22 000 metri pătraţi parchete de stejar şi fag. Atelier mecanic intercoopmtist in cadrul acţiunilor inter­­cooperatiste, organizate în judeţul Cluj, de curînd a luat fiinta atelierul mecanic din Cluj, cu o secfie la Gherla, care va executa reparaţii de complexitate medie la auto­camioane şi alte utilaje agri­cole. A fost creat, de aseme­nea, un sector de proiectare pentru construcţii, instalaţii de lumină şi forţă, atît pen­tru necesitafile unităţilor agri­cole cooperatiste, cit şi pen­tru cele ale membrilor coo­peratori. Tot aici va funcţiona şi o secfie de metrologie, în scopul reparării şi verificării aparatelor de măsurat, pre­cum şi o seefie de proiectare şi executare a lucrărilor de alimentări cu apă. Pentru organizarea acestui atelier, 122 de cooperative agricole au contribuit cu suma de 1 366 000 lei. u­­ nou tip DE TRACTOR Noul tip de tractor, S. L. - S-651, conceput şi realizat de specialiştii uzinei din Bra­şov, este destinat şantierelor de construcţii şi lucrărilor forestiere. El este prevăzut cu un motor de 65 CP şi cu o cutie de viteze cu inversor, care îi asigură un număr egal de viteze pentru mersul înainte şi înapoi. Tractorul poate fi echipat cu lamă de buldozer, scarificator şi de­­frişator, acţionate de un dispozitiv hidraulic. i

Next