Satul Socialist, iunie 1969 (Anul 1, nr. 25-49)

1969-06-01 / nr. 25

SATUL SOCIALIST Anul I Nr. 25 DUMINICA 1 IUNIE 1969 6 pagini 30 bani In ultimii patru ani, energia creatoare şi eforturile po­porului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplu­lui program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea forţelor de produc­ţie, perfecţionarea relaţiilor socialiste, a întregii vieţi eco­nomice şi sociale a ţării. Bilanţul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului şi cuprinzînd prevederi superioare­­ acestora —­­ se îndeplineşte cu succes, obţinîndu-se progrese însemnate în toate sec­­tosisis ds cictiviteits. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cit s-a prevăzut în cincinal pentru aceşti trei ani, realizîndu-se o producţie suplimentară de circa 20 miliarde lei. Pro­ducţia industrială a anului 1968 este mai mare decit cea obţinută în decursul primului cincinal 1951—1955. In toate ramurile s-au realizat sporuri importante de pro­ducţie, iar în cele care au rol esenţial pentru progresul întregii economii naţionale — energia electrică, metalurgia, construcţia de maşini şi chimia — s-au obţinut creş­teri superioare faţă de media pe ansamblul industriei. în anul 1968, producţia de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută, faţă de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a ţării, producţia de oţel — de aproape 5 milioane tone — fiind cu 39 la sută mai mare decît la începutul cincinalului. Producţia industriei construcţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută ; această ramură asigură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje şi maşini al economiei. Valorificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale ţării, chimia — cea mai dinamică ramură industrială — a realizat o producţie care a depăşit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria bunuri­lor de consum a cunoscut, de asemenea, o creştere în­semnată ; ea produce o gamă mai largă de sortimente şi contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerinţelor variate ale populaţiei. In perioada 1966—1968, ritmul me­diu anual de creştere a producţiei industriei uşoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. în aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al producţiei, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, a sporit capa­citatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. Agricultura a înregistrat, de asemenea, progrese sim­ţitoare în creşterea şi intensificarea producţiei, punînd mai larg în valoare avantajele formelor socialiste de or­ganizare şi rezervele existente în această ramură. Deşi con­diţiile climatice nefavorabile nu au permis realizarea in­tegrală a producţiilor agricole planificate pe 1968, totuşi în perioada 1966— 1968 s-a obţinut o producţie globală agri­colă care a depăşit limita superioară prevăzută­­ în cin­cinal pentru aceşti ani cu peste 2 miliarde lei, asigu­­rîndu-se nevoile de consum ale populaţiei, ^ aprovizionarea industriei cu materii prime şi disponibilităţi pentru ex­port. Comparativ cu anii 1963—1965, s-au obţinut producţii superioare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume şi 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floarea-soare­lui şi cartofi. ,, . O dată cu industria şi agricultura, o dezvoltare continua au cunoscut transporturile, construcţiile şi celelalte ramuri ale producţiei materiale, care au contribuit la progresul multilateral al patriei. Creşterea potenţialului economic al ţării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susţinut program de investiţii. In anii 1966—1968 în economia naţională s-au investit din fondurile centralizate ale statului circa 155 miliarde lei — cu 2 mi­liarde lei mai mult decît s-a prevăzut — ceea ce depăşeşte volumul investiţiilor realizate în întreaga perioadă 1950—1960. Corespunzător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investiţiilor a fost îndreptată spre ra­murile producţiei materiale, îndeosebi spre industrie şi agri­cultură. Prin realizarea acestui important volum de inves­tiţii, în primii trei ani ai cincinalului au intrat în func­ţiune peste 700 noi capacităţi de producţie şi obiective industriale importante, au fost modernizate şi reutilate nu­meroase întreprinderi din toate ramurile economiei, s-a ex­tins baza materială a activităţii ştiinţifice şi social-culturale , s-a îmbunătăţit, în continuare, repartiţia pe teritoriul ţării a forţelor de producţie, au fost amplasate noi obiective in­dustriale în zonele mai puţin dezvoltate. In industrie şi alte ramuri neagricole s-au creat aproape o jumătate de milion de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a forţei de muncă şi creşterea veniturilor populaţiei, înnoirea şi modernizarea mijloacelor de muncă şi a proce­selor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al producţiei în toate ramurile, creşterea nivelului de pregătire şi a expe­rienţei cadrelor, folosirea mai deplină a capacităţilor de pro­ducţie şi a timpului de lucru în întreprinderi au dus la spo­rirea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de pro­ducţie şi creşterea acumulărilor băneşti. O mare însemnătate pentru ridicarea eficienţei economice au avut-o acţiunile iniţiate de partid privind perfecţionarea organizării produc­ţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea rentabilităţii , acţiuni care au contribuit la identificarea şi punerea în valoare a unor rezerve din economie. Productivi­tatea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, intr-un ritm mediu anual superior celui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producţiei industriale. Beneficiile obţinute peste pre­vederile iniţiale însumează circa 6 miliarde lei.. Dezvoltarea economiei naţionale a avut loc în condiţiile unei mai largi participări a României la schimburile inter­naţionale, la diviziunea internaţională socialistă şi mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creştere a comerţului ex­terior a fost în perioada 1966—1968 de peste 12 la sută, a sporit ponderea produselor­­ industriale ’ în ex­portul­­ţării! S-au dezvoltat continuu relaţiile comerciale cu ţările mem­bre ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste ; au fost extinse, totodată, legăturile economice cu alte ţări. Realizările obţinute în industrie şi agricultură, în toate ramurile producţiei materiale se oglindesc sintetic în dina­mica venitului naţional, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decît în anul 1965 ; ritmul mediu anual d­e creştere a venitului naţional — de 8 la sută — a fost supe­rior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiţii ca, paralel cu alo­carea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asigure resursele necesare creşterii sistematice a nivelului de trai. începînd cu anul 1967, un mare număr de salariaţi au bene­ficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare, pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 mili­oane salariaţi. In cursul acestui an se va realiza generali­zarea noului sistem de salarizare în toate ramurile de acti­vitate economica şi­ social-culturală, astfel ca în 1970 toţi salariaţii să beneficieze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, faţă de 35 la sută cit a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970 ; a fost introdus sistemul de pensionare a membrilor cooperativelor agricole de producţie ; bursele studenţilor au fost mărite cu circa 20 la sută ; din anul 1969 , au sporit alocaţiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproape 31 miliarde lei în 1968 , contribuind, alături de creşterea veniturilor directe, la ridi­carea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această pe­rioadă s-a dezvoltat baza materială şi s-a îmbunătăţit acti­vitatea în domeniul învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănă­tăţii. Eforturi continue s-au­ făcut pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei ; în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159 000 de apartamente ; au fost luate măsuri pentru diver­sificarea construcţiilor de locuinţe şi sprijinirea populaţiei în construcţia de locuinţe proprietate personală. Cu toate că în cursul cincinalului au fost majorate unele tarife şi preţuri, datorită faptului că veniturile sectoarelor respec­tive nu acopereau cheltuielile, se prelimină ca nivelul sala­riului real să sporească pînă la sfîrșitul cincinalului cu circa 23 la sută, situîndu-se între limitele de :20—25 la sută în­scrise în directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile sta­bilite de congres cu privire la creşterea veniturilor reale ale ţărănimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost adoptat şi este în curs de aplicare un complex de măsuri. privind îmbunătăţirea continuă a organizării societăţii noastre, perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. In timpul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri, viaţa a demonstrat utilitatea şi viabilitatea lor, faptul că ele creează condiţii pentru stimularea iniţiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. Desfăşurarea activităţii economice în primele luni ale anului 1969 evidenţiază că planul pe acest an se înfăp­tuieşte în bune condiţii. Oamenii muncii, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, desfăşoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angaja­mentelor luate în cinstea celui de-al X-lea grongres al *partidului, şi­­ 'a cel­ei de-a XXV-a­ aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — , la o serie de produse importante cum sunt : aluminiu,­­ cazane de abur industriale, motoare cu combustie internă,­­ aparate electrice de măsură, control şi mijloace de autos­­­matizare, maşini şi utilaje pentru industria metalurgică,­­ industria materialelor de construcţii şi industria uşoară, vagoane de marfă, ciment, medicamente, ţesături tip bum­bac, încălţăminte, conserve de carne, de peşte şi de le­gume, lapte de consum şi altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului şi mersul înde­plinirii planului pe acest an dovedesc în mod convingător că sunt create condiţii ca sarcinile cu privire la creşterea pro­ducţiei industriale în anul 1970 faţă de 1965 cu 66—73 la sută şi intr-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se reali­zeze peste limita superioară. Rezultatele obţinute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil ca ritmurile şi pro­porţiile dezvoltării economiei, principalele niveluri ale pro­ducţiei materiale prevăzute în cincinalul actual să fie înde­plinite şi depăşite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lingă succesele dobîndite în aceşti ani, în anumite ramuri şi sectoare de activitate s-au manifestat şi neajunsuri. In unele cazuri, investiţiile se realizează la costuri nejustificat de mari ,cu durate lungi,de execuţie. Datorită întîrzierilor în elaborarea proiectelor şi documentaţiilor tehnice, în contrac­tarea instalaţiilor din ţară şi din import, o serie de capa­cităţi de producţie, îndeosebi din chimie, metalurgie, prelu­crarea lemnului şi industria alimentară, nu au fost date în producţie la termienul planificat ; unele întreprinderi puse în funcţiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnico-­­ economici proiectaţi. La îngrăşămite chimice, cauciuc sin- - tetic, plăci aglomerate şi fibrolemnoase, unele produse din­­ industria alimentară, realizările sunt sub prevederile cinci­nalului. Neajunsuri importante au existat în aprovizionarea cu materiale şi­ utilaje ; ele au influenţat negativ ritmici­tatea producţiei, gradul de folosire a capacităţilor, nivelul productivităţii muncii. In multe întreprinderi, cheltuielile materiale sunt ridicate, rentabilitatea nu corespunde gra­dului de dotare tehnică a producţiei. Este necesar ca între­prinderile, centralele industriale, ministerele şi celelalte or­gane centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lipsuri, pentru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii şi îmbunătăţirea continuă a activităţii economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărîmul dez­voltării economice şi sociale a ţării au cerut eforturi sus­ţinute din partea întregului popor. Prin inim­a rodnică şi însufleţită a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a maselor largi de cetăţeni, fără deosebire de naţionalitate, România socialistă înaintează neabătut pe drumul progre­sului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de la eliberare, poporul nostru, înfăptuind politica marxist­­leninistă a Partidului Comunist Român, se prezintă cu suc­cese remarcabile în dezvoltarea economiei şi culturii, în toate domeniile vieţii sociale şi de stat şi este ferm hotărît să asi­gure construcţia victorioasă a socialismului şi comunismu­lui în patria noastră. PROIECT DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980 Nu iubim copiii, toţi copiii ţării, ai lumii întregi, cu sentimente a­­dînci, statornice, pentru că astfel omenescul din noi se realizează mai adevărat. Strălucirea şi calda dăruire a soarelui primei zile din iunie adu­ce deopotrivă celor din leagăn, mi­cuţilor zglobii, purtătorilor de cra­vate roşii, sau celor ce se apleacă cu toată energia asupra temelor de bilanţ şcolar, marea şi semnifica­tiva moştenire a înfăptuirilor ulti­mului sfert de veac din istoria pa­triei. Mugurii şi florile copilăriei se dezvoltă orese în cea mai dreaptă orînduire socială — societatea so­cialistă — pentru că, într-o întreagă epocă istorică, de la eliberarea ţării, lupta şi munca e­­roică, a întregeai nostru popor in frunte cu partidul comunist, a ridi­cat România pe noi­ trepte de ci­vilizaţie şi pro­gres. Parte integran­tă a scopului so­cietăţii noastre, grija pentru om, fericirea şi bună­starea tuturor, părinteasca veghe a partidului şi statului nostru faţă de copiii şi mamele ţării se mani­festă multilateral. Vlăstarele cele mai fragede, ge­neraţiile noi, ce vin, vor continua drumul mereu în urcuş al înfăptui­rii idealurilor înalte ale socialismu­lui şi comunismului. Ele vor merge sigur pe pămînturi pe care noi nu le cunoaştem, spre fericiri şi roade pe care noi nici măcar nu le-am visat. Iată de ce, în sărutul dimineţii de sărbătoare, în mîngîierea maternă de fiecare zi, în imaginile, ideile şi visele prin care-i formăm ca oa­meni, este necesar, mai mult ca oricînd, să le arătăm cu respon­sabilitate drumurile vechi şi cele noi, să le formăm demnitatea de a fi om, liber şi matur, pentru care s-au jertfit cei mai buni fii ai pa­triei, ai omenirii. Cinstirea nobilei răspunderi de mame şi soţii ne obligă mereu mai mult să sădim în copiii noştri chi­pul viu, puternic al patriei, mîndria de a fi cetăţenii ei, dorinţa fier­binte de a o sluţi cu devotament neţărmurit. De sărbătoarea lor anuală, încă o dată să ne amintim că fiecare virstă este plămada noastră, aju­taţi de şcoală, societate, organiza­ţiile de pionieri. Elanul şi energia bine folosite, limpezimea ochilor, agerimea minţii, frumuseţea fapte­lor, cinstea de a purta cravata ro­şie, înflorirea capacităţii lor ne o­­glindesc pe noi, cei din generaţiile de părinţi, educatori,, făuritori de bunuri materiale şi spirituale. Pe ogoarele agriculturii socia­liste, în căminele satelor şi pe u­­liţele noastre noi, nu au ce căuta buruieni, lăstărişuri, murdărie, re­buturi. In vlăstarele vii ale ţării, copiii, nu trebuie să îngăduim să se cuibărească pete şi umbre ale vechiului. In această zi gîndurile noastre nu pot ocoli pe ceilalţi copii ai lumii. încă o dată, de acest 1 iunie ce­rem pace în lume, înlăturarea grab­nică a războiu­lui din Vietnam, a tuturor focare­lor de agresiune, care înseamnă, pentru milioane de copii, lipsă de copilărie. Avem convingerea că forţele progresiste ale omenirii vor reuşi să înlăture exploatarea, nedreptatea socială, culturală care apasă asupra ome­nirii. Munca noastră exemplară, pusă în slujba desăvîrşirii socialis­mului, înaltul ideal de pace şi pro­gres în lume se alătură contribu­ţiei milioanelor de mame pentru ca viitorul să nu mai cunoască cele 600 milioane de copii ce suferă în lume de foame şi boli, asupriţi de o cruntă exploatare. Este nevoie să veghem cu aten­ţie pentru ca nimic să nu mai poa­tă întuneca zilele copilăriei. Cu conştiinţa că muncim astfel încât ne facem pe deplin datoria faţă de popor, de patria socialistă, chezăşie a exemplului nostru de părinţi şi educatori, putem să dă­ruita din plin obrajilor proaspeţi şi îmbujoraţi, ochilor larg deschişi ai copilăriei, scînteia viitorului dem­nităţii umane. TAMARA DOBRIN conferenţiar universitar Copiii «­ 4* mmn tarii I OBIECTIVELE Şl SARCINILE DE BAZÂ ALE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE IN PERIOADA 1971-1980 Partidul Comunist Român pune In centrul politicii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne — bazată pe o industrie puternică și o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, pe utilizarea intensivă a întregului poten­ţial de producţie, pe o înaltă productivitate a muncii sociale . In vederea asigurării condiţiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Aceasta , va avea o importanţă hotărî­­toare pentru apropierea ţării noastre de nivelul statelor cu econom­ie avansată, pentru făurirea multilaterală şi deplină a socialismului, crearea condiţiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creşterea contribuţiei României la întărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor socialismului în lume. -------------------------------------­(Continuare In pag.­­­П-а) PRINTRE URGENŢELE CAMPANIEI AGRICOLE RECOLTAREA FINULUI R­ecoltarea şi depozitarea fără pierderi a lucernei, a tri­foiului şi a finurilor de pe pajiştile naturale sunt alte lucrări importante ce au intrat în actualitate pe agenda munci­lor agricole de sezon. Lucerna şi trifoiul ajunse în stadiul de îmbo­­bocire sunt bune de coasă. Lu­crarea este în plină desfăşurare în aproape toate judeţele ţării. Pînă la 29 mai ea s-a executat pe 155 645 hectare, reprezentînd 39 la sută din totalul suprafeţelor ocupate cu trifoliene. In coopera­tivele agricole din judeţele Brăila, Dolj, Ialomiţa şi Olt cositul s-a terminat. Avansată era lucrarea în judeţele Galaţi — 95 la sută, Prahova — 86 la sută, Mehedinţi — 84 la sută şi Buzău — 74 la sută. Dar, aşa cum indică pro­centul general, pentru recoltarea în timp optim şi conservarea în bune condiţiuni, fără pierderi, a trifolienelor, în toate cooperativele agricole se impune o mai mare mobilizare de forţe. In Constanţa, de exemplu — judeţ vecin cu Ia­lomiţa şi Brăila —­ au fost cosite doar 1 823 hectare, adică 56 la sută din plan. Pentru stadiul de vegetaţie a trifolienelor ritmurile de lucru din judeţele Arad, Timiş, Tulcea, Argeş sunt încă necores­punzătoare. în săptămîna pe care o începem sunt create condiţii pentru ca a­­ceastă acţiune de excepţională importanţă — recoltarea şi con­firmare în pag. a 6-a)

Next