Satul Socialist, iulie 1969 (Anul 1, nr. 50-76)

1969-07-01 / nr. 50

u U Anul I Nr. 50 MARTI 1 IULIE 1969 4 pagini 30 baniSATUL SOCIALIST Ш ÎN ZIARUL DE AZI In pagina a ii-a • Turneele teatrelor la sate : OBLIGATII RE­CIPROCE • SPORT In pagina a iii-a • DISCIPLINA FINANCIARA — ELEMENT DI­NAMIC AL PRODUCTIEI DEZBATEREA DOCUMENTELOR CEHII DE AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN măreţul program de Înflorire a patriei MOBILIZEAZĂ ENERGIILE SPECIALISTUL factor hotarítor In agricultura de типе Prof. univ. LIVIU POP decanul Facultăţii de agronomie, Universitatea Craiova A­ propune o scurtă incursiune în viitorul agriculturii româneşti. Nu în viitorul foarte îndepărtat, ci numai peste cinci ani. Pornind de la cifrele preconizate în proiectul de Directive al celui de-al X-lea Congres al parti­dului putem contura un tablou viu şi complet, aş zice chiar panoramic, în prim plan avînd, spre exemplu, cultu­rile viguros dezvoltate, care vor tălăzui pe cele 2,2—2,5 milioane hectare — suprafaţă ce va fi amenajată pentru irigaţii pînă la sfîrşitul lui 1975. In decorul acesta vom integra 120—123 mii de tractoare plus celelalte maşini şi utilaje agricole ce vor „popula" o­­goarele ţării apoi — în completare — vom adăuga şi cîteva detalii, privitoare la cantităţile sporite de îngrăşăminte minerale, ierbicide, insectofungicide şi biostimulatorii — factori prin care, tot la nivelul anului 1975, se va rea­liza o complexă chimizare a agricul­turii. Nu întîmplător, drept componente principale ale tabloului nostru am pro­pus tocm­ai aceste trei elemente. Pre­cum se ştie, ele corespund direcţiilor esenţiale pe care conducerea partidu­lui le-a pus la temelia dezvoltării in­tensive a întregii agriculturi. Fireşte, mai sunt şi alţi factori, totuşi în primul rînd de folosirea judicioasă a irigării, mecanizării şi chimizării depinde creşterea producţiei globale agricole cu 28—31 la sută în cincina­lul viitor, comparativ cu cel actual. Reţineţi însă un lucru : producţiile preconizate — pe deplin realizabile — depind de folosirea judicioasă a bazei tehnico-materiale. Nici cel mai mo­dern sistem de irigare, nici cea mai perfecţionată maşină şi nici cel mai eficient îngrăşămînt chimic nu va pu­tea da rezultatele scontate fără pre­zenţa unui alt factor esenţial, anume factorul om. Aşadar, în tabloul de per­spectivă ce ni l-am propus, omul va trebui să ocupe locul central , mai ales omul specializat, capabil să cunoască şi să folosească eficient toate cuceririle tehnice şi ştiinţifice. Cu gîndul la el, la specialistul ce va lucra în agricultura de mîine, ne des­făşurăm şi noi activitatea în cadrul Facultăţii de la Craiova. In acest sens, două sunt direcţiile principale care ne polarizează atenţia. Intri­m sporirea exigenţei faţă de noi înşine, cadrele didactice, în scopul realizării unor lec­ţii bine pregătite, care să devanseze actualitatea şi să-l proiecteze pe stu­dent în mijlocul realităţilor viitoare. Cea de a doua, care are o strînsă le­gătură cu prima, este continua creştere a exigenţei faţă de studenţi. Pentru (Continuare în pag. a 3-a) C­REA­TOARE A­LE ÎNTREGULUI POPOR PE MAGISTRALELECONSTR SOCIALISTE D­ealurile şi colinele de la curbura Carpaţilor pe care se întinde cea mai mare podgorie a ţării cu binecunoscu­tele centre viticole Odobeşti, Panciu şi Cereşti nu mai sunt astăzi singulare. Sub înţeleaptă politică agrară a partidului, în aceşti ani ai realizărilor socialiste alte sute de dealuri de pe întreg cuprinsul ţârii, pînă acum golaşe şi uscate, cu nenumărate ripi şi cu puzderia mărăcinilor au devenit gră­dini roditoare. Astfel, numai în ultimii patru ani, prin efectuarea unor vaste şi complexe lucrări de îmbunătăţiri funciare au fost plantate cu viţă de vie şi pomi fructiferi peste 100 mii hectare din totalul celor 300 mii de hectare de terenuri în pantă, erodate şi improprii culturilor cerealiere. Această acţiune de dezvoltare continuă a patri­moniului vitipomicol va fi amplificată în anii viitori. Proiectul de Di­rective pentru Congresul al X-lea al P.C.R. prevede, pe lîngă alte acţiuni ce vor fi întreprinse pentru ridicarea productivităţii viilor şi livezilor existente, intensificarea activităţii de cercetare, de produ­cere şi generalizare în producţie a materialului săditor vitipomicol de mare productivitate care să valorifice din plin condiţiile locale din fiecare judeţ. Propuneri MARIN CANTEA, prima­rul comunei Iancu Jianu, judeţul Olt . Socotesc necesară crearea, în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din zona marilor bazine pomi­cole şi viticole, a unor bri­găzi specializate în executa­rea lucrărilor în livezi şi vii şi dotarea acestora cu întregul set de maşini. Un grup de cooperatori din comunele Scorniceşti, Gostavăţ şi Studina : Răsadurile pentru solarii să fie produse de unităţi specializate, eventual in se­re. Asemenea sere se pot crea, în judeţul Olt, în ve­cinătatea sondelor petrolie­re, care le-ar putea asigura sursa de căldură. GHEORGHE VIRTACI, cooperator din comuna Ghio­­roc, judeţul Arad : Ministerul Căilor Ferate să studieze posibilitatea prelungirii liniei electrice de tramvai Arad—Podgoria pe ruta Tîrnova, Mădăras—A­­griş. S-ar realiza o mai bună deservire a oamenilor din a­­ceastă parte a judeţului. MOŢ IOAN, mecanizator în comuna Caporal Alexa, judeţul Arad : Să se studieze posibilitatea introducerii unor norme lo­cale pentru mecanizatorii care lucrează în cooperati­vele agricole cu terenuri mai puţin productive, pentru a se asigura şi acestora o retribuție corespunzătoare. ЕЯрПí —ч 1 ' .........—file---------------------ив ми.. ......................—•—...........—.......——­.....—................... ............и» otidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ^>ЛЛЛЛЛЛАГЧЛЛЛЛЛЛЛААЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛАЛЛЛАЛЛЛЛЛЛЛЛ// INIMI DE OTEL PENTRU PiMlNT Uzina de pompe Bucureşti. O titulatură neatrăgătoare pentru reporterii de simboluri. Cu toate acestea, uzina bucureşteană se bucură de o largă popularitate, atît în ţară cit şi peste hotare. La orice angrenaj care se învîr­­te se folosesc rulmenţi, pentru tot ce curge sunt absolut necesa­re pompe — pompe pe care le produce uzina noastră, spune inginerul Gh. Tonciu pentru a ne convinge de importanţa uzi­nei. Şi, într-adevăr, pe sutele de mii de hectare irigate se folo­sesc pompe , în uzine chimice, la furnalele industriei metalur­gice, în industria alimentară şi oriunde se „lucrează" cu lichide, pompele sunt prezente. La rafi­năria „GAU-HATTI" din India, peste 95 la sută din numeroa­sele pompe folosite sunt produse la uzina bucureşteană. „Pînă acum — ne spune proiectantul Miron S. Miron — cercetătorii noştri, ingineri, teh­nicieni, inovatori, au creat 42 de familii de pompe. E o cifră record, dacă ne gîndim că aceste „familii“ totalizează 250 de tipo­­dimensiuni, care, la rîndul lor, sunt divizate în 1 700 variante constructive şi 3 000 tipuri de montaj cu caracteristici di­ferite". Actuala producţie a uzinei este de peste 30 000 de pompe anual, dar ea va creşte la circa 40 000 de pompe în 1970. In ţara noastră uzina are peste o mie de beneficiari, între care se numără toate bazele de aprovi­zionare a cooperativelor agrico­le de producţie. De asemenea, în numeroase ţări — Cuba, R.D.G., Polonia, Bulgaria, Birmania, Brazilia, Venezuela, Pakistan, R.D. Vietnam, Italia, R.A.U., Ceylon, Franţa, Iran etc. — pompele uzinei bucureştene sunt utilizate cu bun randament. La diverse tîrguri şi expoziţii inter­naţionale — Paris, Bruxelles — aceste produse au suscitat inte­resul a numeroşi reprezentanţi ai firmelor străine. Ca urmare, cererea la export a pompelor ro­mâneşti continuă să sporească. După ce am vizitat uzina, am intrat şi în biroul directorului. Nu era nimeni în cameră. Pe­­ birou se afla ziarul cu proiectul de Directive al Congresului al X-lea al P.C.R. privind dezvol- D. TARNAUCEANU (Continuare în pag. a 3-a) Aşa cum se vede în fotografie, porumbul a crescut frumos în lanurile cooperativei lazu, judeţul Ialomiţa, prevestind recolte bogate. Şi aceasta, pentru că i s-au asigurat cîte trei praşile mecanice şi manuale pînă în prezent, iar apă­ a primit la timp şi în cantităţi suficiente. Nici o buruiană pe porumbişte — iată cuvîntul de ordine dat de brigadierul Alexandru Ilie, cooperatorilor care muncesc de zor... (Citiţi în pag. a 3-a reportajul nostru : FORFOTA, DAR NU ÎN BIROURI) NOUA CONFIGURAŢIE SPIRITUALA A SATULUI Una din caractaristicile prin­cipale ale directivelor dezvol­tării noastre economice, privi­tă într-o perspectivă largă, in­comparabilă cu etapele anteri­oare, o constituie ridicarea e­­conomică, social-culturală — multilaterală şi armonioasă — a întregii țări. Profundele transformări pe o treaptă calitativă nouă, rezul­­tînd din programul acestei dezvoltări, evidenţiază ridica­rea şi înflorirea satului so­cialist, pe drumul ştergerii treptate a diferenţelor sat­­oraş. In noul peisaj, în noua con­figuraţie spirituală a vieţii sa­telor şi a ţărănimii noastre, un loc de seamă îl ocupă şcoa­la şi instituţiile social-cultu­­rale, a căror dezvoltare urmea­ză, de asemenea, un ritm neo­bişnuit şi o evoluţie calitativ superioară. Şcoala generală de 10 ani pe întreg teritoriul ţă­rii, reţeaua largă a mijloace­lor de educaţie şi cultură a Conf. univ. TAMARA D0BRIN prorector al Universităţii Bucureşti tuturor generaţiilor din patria noastră constituie condiţiile noi, mereu mai favorabile, ale fructificării înclinaţiilor şi ca­pacităţilor cu care este înzes­trat poporul nostru. Astfel, posibilitatea îmbrăţi­şării unor profesiuni cit mai corespunzătoare fiecărui cetă­ţean al ţării, cit şi posibilitatea de valorificare a calificării, se lărgesc considerabil. Rezolvarea corespunzătoare a sarcinilor ce revin şcolii noastre generale de 10 ani şi în domeniul orientării profesi­onale a elevilor nu este posi­bilă fără elaborarea unei me­todologii ştiinţifice privind cunoaşterea elevilor în dezvol­tare, pe parcursul anilor de şcoală. Aceasta angajează în primul rînd contribuţia efecti­­vă a cercetării ştiinţifice din învăţămîntul superior, din in­stitutele de cercetare ale A­­cademiei şi Ministerului Invă­­ţămîntului, contribuţie ce nu a fost decit în parte solicitată, dar cu atît mai puţin fructi­ficată. Propun ca, în acelaşi timp, în sistemul de perfecţionare şi specializare a cadrelor să se iniţieze cursuri şi stagii practi­ce de însuşire a metodelor mo­derne de investigaţie a capaci­tăţilor elevilor, de cunoaştere multilaterală a evoluţiei onto­­genetice. Pregătirea psihope­­dagogică şi sociologică a ca­drelor didactice, a diriginţilor, se impune a fi o preocupare permanentă în cadrul sistemu­lui de perfecţionare. In sfîrşit, consider că în re­(Continuare în pag. a 2-a) # ■ I ■•■••••«•■■•a* DIALOG S: Tovarășul PAVEL ȘTEFAN,­­! !! adjunct al ministrului trans- ;; S!­porturilor auto, navale și ‘ * !! aeriene, ne-a răspuns la în- |» !! trebarea : — Ce măsuri a luat îî ■ ! ministerul dumneavoastră în • * !! vederea dezvoltării transpar- !• î! tului cu autobuzele la sate ? !! as •. *• ;; — In mersul autobuzelor, !S •j care a intrat în vigoare de la 1 |î •j iunie anul acesta, s-au prevă- Jî •• zut încă 1423 curse și 551 •* •I trasee noi, în plus față de ve- ;; •• chiul mers. In prezent numă- ;; «irul de trasee cu autobuze ;; ■ j D.R.T.A. este de 3 589. La în-;; !! tocmirea graficelor de circula- ;; So­ție am urmărit, de asemenea, ;• ii Autobuzele ii ai ■■ ai ta Ipe arumu :: ■ ;; ;; •• ! g satelor !! să asigurăm o mai bună legă­ !! !! tură între cursele de autobuze 12 jj și alte mijloace de transport, !* !! în special cele feroviare, în a- Ja !! cest an direcţiile regionale de ;; !! transporturi auto vor fi do- ;; î! ta­te cu 750 autobuze noi, din !! care pînă în prezent au şi pri- ;; .: mit 349. Pentru întreprinderile ;; !! ai căror salariaţi locuiesc în ;• în mediul rural au fost puse la ;; !! dispoziţie în exclusivitate ;; ;î autobuze pe bază de con- ;; îi venţie. !! Unităţile auto ale ministeru- ;; !! lui nostru se vor preocupa și ;; ;; în viitor pentru deschiderea ;; ;; de noi trasee. In funcţie de ca- ;• ■J pacitatea de transport exis- !! ;; tentă se vor lua măsuri opera- !! •; tive ca, la solicitarea cetățeni-!! «•lor, să se introducă noi curse!! ■­­de autobuze pînă în comunele!» !!unde nu există alt mijloc de!! !! transport. Dar acest lucru im- !! !! pune consiliilor populare со- !! !! numale să amenajeze şi să nu- !! !! treţină mai bine drumurile, în !! !! aşa fel incit circulaţia autobu- !! îîzelor să fie posibilă tot timpul !! !! anului. O iniţiativă a ministe- !î :: rului nostru în acest sens este­­; !! și aceea a antrenării consiliilor ;; !! populare comunale la construi- j; îirea de mici autogări pentru a ;; 5! feri călătorii de intemperii. ;; ■ * ___ la :: rep. ::

Next