Satul Socialist, iulie 1969 (Anul 1, nr. 50-76)
1969-07-01 / nr. 50
u U Anul I Nr. 50 MARTI 1 IULIE 1969 4 pagini 30 baniSATUL SOCIALIST Ш ÎN ZIARUL DE AZI In pagina a ii-a • Turneele teatrelor la sate : OBLIGATII RECIPROCE • SPORT In pagina a iii-a • DISCIPLINA FINANCIARA — ELEMENT DINAMIC AL PRODUCTIEI DEZBATEREA DOCUMENTELOR CEHII DE AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN măreţul program de Înflorire a patriei MOBILIZEAZĂ ENERGIILE SPECIALISTUL factor hotarítor In agricultura de типе Prof. univ. LIVIU POP decanul Facultăţii de agronomie, Universitatea Craiova A propune o scurtă incursiune în viitorul agriculturii româneşti. Nu în viitorul foarte îndepărtat, ci numai peste cinci ani. Pornind de la cifrele preconizate în proiectul de Directive al celui de-al X-lea Congres al partidului putem contura un tablou viu şi complet, aş zice chiar panoramic, în prim plan avînd, spre exemplu, culturile viguros dezvoltate, care vor tălăzui pe cele 2,2—2,5 milioane hectare — suprafaţă ce va fi amenajată pentru irigaţii pînă la sfîrşitul lui 1975. In decorul acesta vom integra 120—123 mii de tractoare plus celelalte maşini şi utilaje agricole ce vor „popula" ogoarele ţării apoi — în completare — vom adăuga şi cîteva detalii, privitoare la cantităţile sporite de îngrăşăminte minerale, ierbicide, insectofungicide şi biostimulatorii — factori prin care, tot la nivelul anului 1975, se va realiza o complexă chimizare a agriculturii. Nu întîmplător, drept componente principale ale tabloului nostru am propus tocmai aceste trei elemente. Precum se ştie, ele corespund direcţiilor esenţiale pe care conducerea partidului le-a pus la temelia dezvoltării intensive a întregii agriculturi. Fireşte, mai sunt şi alţi factori, totuşi în primul rînd de folosirea judicioasă a irigării, mecanizării şi chimizării depinde creşterea producţiei globale agricole cu 28—31 la sută în cincinalul viitor, comparativ cu cel actual. Reţineţi însă un lucru : producţiile preconizate — pe deplin realizabile — depind de folosirea judicioasă a bazei tehnico-materiale. Nici cel mai modern sistem de irigare, nici cea mai perfecţionată maşină şi nici cel mai eficient îngrăşămînt chimic nu va putea da rezultatele scontate fără prezenţa unui alt factor esenţial, anume factorul om. Aşadar, în tabloul de perspectivă ce ni l-am propus, omul va trebui să ocupe locul central , mai ales omul specializat, capabil să cunoască şi să folosească eficient toate cuceririle tehnice şi ştiinţifice. Cu gîndul la el, la specialistul ce va lucra în agricultura de mîine, ne desfăşurăm şi noi activitatea în cadrul Facultăţii de la Craiova. In acest sens, două sunt direcţiile principale care ne polarizează atenţia. Intrim sporirea exigenţei faţă de noi înşine, cadrele didactice, în scopul realizării unor lecţii bine pregătite, care să devanseze actualitatea şi să-l proiecteze pe student în mijlocul realităţilor viitoare. Cea de a doua, care are o strînsă legătură cu prima, este continua creştere a exigenţei faţă de studenţi. Pentru (Continuare în pag. a 3-a) CREATOARE ALE ÎNTREGULUI POPOR PE MAGISTRALELECONSTR SOCIALISTE Dealurile şi colinele de la curbura Carpaţilor pe care se întinde cea mai mare podgorie a ţării cu binecunoscutele centre viticole Odobeşti, Panciu şi Cereşti nu mai sunt astăzi singulare. Sub înţeleaptă politică agrară a partidului, în aceşti ani ai realizărilor socialiste alte sute de dealuri de pe întreg cuprinsul ţârii, pînă acum golaşe şi uscate, cu nenumărate ripi şi cu puzderia mărăcinilor au devenit grădini roditoare. Astfel, numai în ultimii patru ani, prin efectuarea unor vaste şi complexe lucrări de îmbunătăţiri funciare au fost plantate cu viţă de vie şi pomi fructiferi peste 100 mii hectare din totalul celor 300 mii de hectare de terenuri în pantă, erodate şi improprii culturilor cerealiere. Această acţiune de dezvoltare continuă a patrimoniului vitipomicol va fi amplificată în anii viitori. Proiectul de Directive pentru Congresul al X-lea al P.C.R. prevede, pe lîngă alte acţiuni ce vor fi întreprinse pentru ridicarea productivităţii viilor şi livezilor existente, intensificarea activităţii de cercetare, de producere şi generalizare în producţie a materialului săditor vitipomicol de mare productivitate care să valorifice din plin condiţiile locale din fiecare judeţ. Propuneri MARIN CANTEA, primarul comunei Iancu Jianu, judeţul Olt . Socotesc necesară crearea, în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din zona marilor bazine pomicole şi viticole, a unor brigăzi specializate în executarea lucrărilor în livezi şi vii şi dotarea acestora cu întregul set de maşini. Un grup de cooperatori din comunele Scorniceşti, Gostavăţ şi Studina : Răsadurile pentru solarii să fie produse de unităţi specializate, eventual in sere. Asemenea sere se pot crea, în judeţul Olt, în vecinătatea sondelor petroliere, care le-ar putea asigura sursa de căldură. GHEORGHE VIRTACI, cooperator din comuna Ghioroc, judeţul Arad : Ministerul Căilor Ferate să studieze posibilitatea prelungirii liniei electrice de tramvai Arad—Podgoria pe ruta Tîrnova, Mădăras—Agriş. S-ar realiza o mai bună deservire a oamenilor din această parte a judeţului. MOŢ IOAN, mecanizator în comuna Caporal Alexa, judeţul Arad : Să se studieze posibilitatea introducerii unor norme locale pentru mecanizatorii care lucrează în cooperativele agricole cu terenuri mai puţin productive, pentru a se asigura şi acestora o retribuție corespunzătoare. ЕЯрПí —ч 1 ' .........—file---------------------ив ми.. ......................—•—...........—.......——.....—................... ............и» otidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ^>ЛЛЛЛЛЛАГЧЛЛЛЛЛЛЛААЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛАЛЛЛАЛЛЛЛЛЛЛЛ// INIMI DE OTEL PENTRU PiMlNT Uzina de pompe Bucureşti. O titulatură neatrăgătoare pentru reporterii de simboluri. Cu toate acestea, uzina bucureşteană se bucură de o largă popularitate, atît în ţară cit şi peste hotare. La orice angrenaj care se învîrte se folosesc rulmenţi, pentru tot ce curge sunt absolut necesare pompe — pompe pe care le produce uzina noastră, spune inginerul Gh. Tonciu pentru a ne convinge de importanţa uzinei. Şi, într-adevăr, pe sutele de mii de hectare irigate se folosesc pompe , în uzine chimice, la furnalele industriei metalurgice, în industria alimentară şi oriunde se „lucrează" cu lichide, pompele sunt prezente. La rafinăria „GAU-HATTI" din India, peste 95 la sută din numeroasele pompe folosite sunt produse la uzina bucureşteană. „Pînă acum — ne spune proiectantul Miron S. Miron — cercetătorii noştri, ingineri, tehnicieni, inovatori, au creat 42 de familii de pompe. E o cifră record, dacă ne gîndim că aceste „familii“ totalizează 250 de tipodimensiuni, care, la rîndul lor, sunt divizate în 1 700 variante constructive şi 3 000 tipuri de montaj cu caracteristici diferite". Actuala producţie a uzinei este de peste 30 000 de pompe anual, dar ea va creşte la circa 40 000 de pompe în 1970. In ţara noastră uzina are peste o mie de beneficiari, între care se numără toate bazele de aprovizionare a cooperativelor agricole de producţie. De asemenea, în numeroase ţări — Cuba, R.D.G., Polonia, Bulgaria, Birmania, Brazilia, Venezuela, Pakistan, R.D. Vietnam, Italia, R.A.U., Ceylon, Franţa, Iran etc. — pompele uzinei bucureştene sunt utilizate cu bun randament. La diverse tîrguri şi expoziţii internaţionale — Paris, Bruxelles — aceste produse au suscitat interesul a numeroşi reprezentanţi ai firmelor străine. Ca urmare, cererea la export a pompelor româneşti continuă să sporească. După ce am vizitat uzina, am intrat şi în biroul directorului. Nu era nimeni în cameră. Pe birou se afla ziarul cu proiectul de Directive al Congresului al X-lea al P.C.R. privind dezvol- D. TARNAUCEANU (Continuare în pag. a 3-a) Aşa cum se vede în fotografie, porumbul a crescut frumos în lanurile cooperativei lazu, judeţul Ialomiţa, prevestind recolte bogate. Şi aceasta, pentru că i s-au asigurat cîte trei praşile mecanice şi manuale pînă în prezent, iar apă a primit la timp şi în cantităţi suficiente. Nici o buruiană pe porumbişte — iată cuvîntul de ordine dat de brigadierul Alexandru Ilie, cooperatorilor care muncesc de zor... (Citiţi în pag. a 3-a reportajul nostru : FORFOTA, DAR NU ÎN BIROURI) NOUA CONFIGURAŢIE SPIRITUALA A SATULUI Una din caractaristicile principale ale directivelor dezvoltării noastre economice, privită într-o perspectivă largă, incomparabilă cu etapele anterioare, o constituie ridicarea economică, social-culturală — multilaterală şi armonioasă — a întregii țări. Profundele transformări pe o treaptă calitativă nouă, rezultînd din programul acestei dezvoltări, evidenţiază ridicarea şi înflorirea satului socialist, pe drumul ştergerii treptate a diferenţelor satoraş. In noul peisaj, în noua configuraţie spirituală a vieţii satelor şi a ţărănimii noastre, un loc de seamă îl ocupă şcoala şi instituţiile social-culturale, a căror dezvoltare urmează, de asemenea, un ritm neobişnuit şi o evoluţie calitativ superioară. Şcoala generală de 10 ani pe întreg teritoriul ţării, reţeaua largă a mijloacelor de educaţie şi cultură a Conf. univ. TAMARA D0BRIN prorector al Universităţii Bucureşti tuturor generaţiilor din patria noastră constituie condiţiile noi, mereu mai favorabile, ale fructificării înclinaţiilor şi capacităţilor cu care este înzestrat poporul nostru. Astfel, posibilitatea îmbrăţişării unor profesiuni cit mai corespunzătoare fiecărui cetăţean al ţării, cit şi posibilitatea de valorificare a calificării, se lărgesc considerabil. Rezolvarea corespunzătoare a sarcinilor ce revin şcolii noastre generale de 10 ani şi în domeniul orientării profesionale a elevilor nu este posibilă fără elaborarea unei metodologii ştiinţifice privind cunoaşterea elevilor în dezvoltare, pe parcursul anilor de şcoală. Aceasta angajează în primul rînd contribuţia efectivă a cercetării ştiinţifice din învăţămîntul superior, din institutele de cercetare ale Academiei şi Ministerului Invăţămîntului, contribuţie ce nu a fost decit în parte solicitată, dar cu atît mai puţin fructificată. Propun ca, în acelaşi timp, în sistemul de perfecţionare şi specializare a cadrelor să se iniţieze cursuri şi stagii practice de însuşire a metodelor moderne de investigaţie a capacităţilor elevilor, de cunoaştere multilaterală a evoluţiei ontogenetice. Pregătirea psihopedagogică şi sociologică a cadrelor didactice, a diriginţilor, se impune a fi o preocupare permanentă în cadrul sistemului de perfecţionare. In sfîrşit, consider că în re(Continuare în pag. a 2-a) # ■ I ■•■••••«•■■•a* DIALOG S: Tovarășul PAVEL ȘTEFAN,! !! adjunct al ministrului trans- ;; S!porturilor auto, navale și ‘ * !! aeriene, ne-a răspuns la în- |» !! trebarea : — Ce măsuri a luat îî ■ ! ministerul dumneavoastră în • * !! vederea dezvoltării transpar- !• î! tului cu autobuzele la sate ? !! as •. *• ;; — In mersul autobuzelor, !S •j care a intrat în vigoare de la 1 |î •j iunie anul acesta, s-au prevă- Jî •• zut încă 1423 curse și 551 •* •I trasee noi, în plus față de ve- ;; •• chiul mers. In prezent numă- ;; «irul de trasee cu autobuze ;; ■ j D.R.T.A. este de 3 589. La în-;; !! tocmirea graficelor de circula- ;; Soție am urmărit, de asemenea, ;• ii Autobuzele ii ai ■■ ai ta Ipe arumu :: ■ ;; ;; •• ! g satelor !! să asigurăm o mai bună legă !! !! tură între cursele de autobuze 12 jj și alte mijloace de transport, !* !! în special cele feroviare, în a- Ja !! cest an direcţiile regionale de ;; !! transporturi auto vor fi do- ;; î! tate cu 750 autobuze noi, din !! care pînă în prezent au şi pri- ;; .: mit 349. Pentru întreprinderile ;; !! ai căror salariaţi locuiesc în ;• în mediul rural au fost puse la ;; !! dispoziţie în exclusivitate ;; ;î autobuze pe bază de con- ;; îi venţie. !! Unităţile auto ale ministeru- ;; !! lui nostru se vor preocupa și ;; ;; în viitor pentru deschiderea ;; ;; de noi trasee. In funcţie de ca- ;• ■J pacitatea de transport exis- !! ;; tentă se vor lua măsuri opera- !! •; tive ca, la solicitarea cetățeni-!! «•lor, să se introducă noi curse!! ■de autobuze pînă în comunele!» !!unde nu există alt mijloc de!! !! transport. Dar acest lucru im- !! !! pune consiliilor populare со- !! !! numale să amenajeze şi să nu- !! !! treţină mai bine drumurile, în !! !! aşa fel incit circulaţia autobu- !! îîzelor să fie posibilă tot timpul !! !! anului. O iniţiativă a ministe- !î :: rului nostru în acest sens este; !! și aceea a antrenării consiliilor ;; !! populare comunale la construi- j; îirea de mici autogări pentru a ;; 5! feri călătorii de intemperii. ;; ■ * ___ la :: rep. ::