Satul Socialist, iulie 1969 (Anul 1, nr. 50-76)

1969-07-22 / nr. 68

Anul I Nr. 68 LN ZIARUL DE AZI PAG. A 2­ A MARTI 22 IULIE 1969 4 pagini 30 bani SATUL SOCIALIST C­o ti­di an..e altat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţiejj CONGRES AL PARTIDULUI O expresie a unităţii şi coeziunii comuniştilor, a întregii naţiuni, nu Д1ги1 partidului, al conducerii sale intr-o atmosferă de puternic entuziasm, conferinţele judeţene desfăşurate sîmbătă şi duminică au aprobat în unanimitate Tezele şi proiectul de Directive, au hotărît sa susţină realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului. Intr-o atmosferă de puternic a­­vînt politic şi în muncă, proprie acestor săptămîni din preajma Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, au avut loc sîmbătă 19 şi duminică 20 iulie, într-un şir de oraşe, conferinţe extraordinare ale organizaţiilor judeţene de partid. La lucrările conferinţelor jude­ţene ţinute sîmbătă au participat, luînd cuvîntul în încheierea dez­baterilor tovarăşii : Emil Bodna­­raş — la Conferinţa organizaţiei judeţene Hunedoara ; Virgil Tro­fin — judeţul Braşov ; Leonte Răuta — judeţul Arad ; Emil Drăgănescu — judeţul Argeş. La lucrările conferinţelor ju­deţene ţinute duminică au parti­cipat, luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor tovarăşii : Gheorghe Apostol, la conferinţa organizaţiei judeţene Bacău ; Chivu Stoica — Dolj ; Paul Niculescu Mizil — Ti­miş ; Ilie Verdeţ — Mehedinţi ; Maxim Berghianu — Sibiu ; Flo­rian Dănălache — Buzău ; Con­stantin Drăgan — Gorj ; Petre Lupu — Neamţ ; Gheorghe Stoica — Ilfov ; Vasile Vîlcu — Ialomiţa ; Ştefan Voitec — Brăila ; Iosif Banc —­­re­ancea ; Petre Blajo­­vici — Vaslui ; Mihai Gere —Bi­hor ; Mihai Dalea — Dîmboviţa ; Vasile Patilineţ — Satu Mare. Ca şi la conferinţele anterioare, trăsătura caracteristică a confe­rinţelor organizaţiilor judeţene de partid care au avut loc sîmbătă şi duminică a constituit-o aprobarea unanimă a documentelor pregăti­toare ale Congresului al X-lea al P.C.R., a întregii politici interne și externe marxist-leniniste a parti­dului, ilustrare­a coeziunii de ne­zdruncinat a comuniștilor, a între­gului popor în jurul Comitetului Central al partidului, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Prin cuvîntul delegaţilor la conferinţele extraordinare ale or­ganizaţiilor judeţene, prin hotărî­rile adoptate a fost exprimat spri­jinul total al comuniştilor, al tu­turor cetăţenilor ţării, români şi din rîndurile naţionalităţilor con­locuitoare, pentru politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, voinţa de a milita fără pre­get pentru înfăptuirea sarcinilor ce (Continuare în pag. a 3-a) IN INTI­MPIN­ARE A CONGRESULUI PARTIDULUI PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII ECONOMICO-FINANCIARE, Ш PRINCIPALĂ A COOPERATIVELOR AGRICOLE TITUS POPESCU vicepnesedinte al Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Producţie Realizarea programului complex de dezvoltare a agriculturii coope­ratiste, cuprins în proiectul de Di­rective ale Congresului al X-lea, impune eforturi susţinute din par­tea cooperativelor agricole, a uniu­nilor cooperatiste şi a celorlalte organe cu atribuţii în conducerea şi îndrumarea cooperativelor agri­cole, pentru punerea în valoare, la un nivel superior, a marilor resur­se existente în creşterea producţiei vegetale şi animale. Consolidarea continuă economi­co-organizatorică a devenit o tră­sătură caracteristică a cooperati­velor agricole. In aceste condiţii, analiza activităţii economico-finan­­ciare se impune tot mai mult ca atribut indispensabil al conducerii competente a cooperativelor agri­cole. Rolul şi importanţa organiză­rii temeinice a muncii, realizării u­­nei productivităţi şi a unei eficien­ţe maxime din fiecare activitate decurg din necesitatea valorifică­(Continuare în pag. a 3-a) Viaţă nouă in sate vechi. Coboram dinspre Bacău pe valea de mijloc a Moldovei, a­­colo unde drumurile atîtor ge­neraţii s-au suprapus în veac. La ciţiva kilometri de şosea, se­diul nou al cooperativei din Fa­­raoani ne întîmpină cu liniile so­bre ale unei instituţii orăşeneşti. Dar inginerul Alexandru Gorgoг şi colega sa Eugenia Baxa preferă să ne vorbească despre realizările cooperativei chiar la faţa locului. Aici, unde 25 de hectare de meri dintr-o plantaţie intensivă aşteap­tă să intre pe rod, sau dincolo, în mijlocul celor 450 hectare cu po­rumb de pe care anul acesta se vor obţine aproape 4 000 kg boabe la hectar, ori la grădina de le­­­­gume întinsă pe 80 hectare. Ne­­ oprim, apoi, într-un amfiteatru larg, unde 200 hectare cu vie plan­ (Continuare în pag. a 2-a) ^ Iată în ultimii ani îşi arată pri-­­ mul rod şi unde vor apărea pina A în 1970 încă 150 hectare.­­ In continuare, cu bucuria fi­­­­rească a visurilor împlinite, cei­­ doi ne-au vorbit despre irigarea,­­ în anul viitor, cu conducte sub­­ presiune, a 200 hectare de livadă,­­ vie şi lucerniere. Chezăşie e pe în- A­tinsul cîmpiei desenul semeţ al­­ turnului, unde apele vor poposi­­ înainte de a porni în călătorie sub- A terană spre rădăcinile plantelor.­­ Ajunşi la cooperativa agricolă din­­ Pănceşti admirăm în birourile con- A tabilităţii două maşini de calcul ra­­i­pid, maşini cum n-au mai fost pe " M. SARATEANU ( MAXIMA RESPONSABILITATE FATA DE SOARTA RECOLTEI! Specialiştii stau in birouri si combinele pe cimp Săptămîna care a trecut, favora­bilă recoltării cerealelor păioa­­se, a fost folosită din plin în cele mai multe cooperative agricole din judeţul Buzău. Combinele, prese­le de balotat paie şi mijloacele de transport au lucrat aproape la întreaga capacitate. * La Vadul Paşii cooperatorii din brigada a patra şi cele 3 combine de la I.M.A. Poşta Gîlnău au re­coltat într-o singură zi 38 000 kg grîu. In urma combinelor au ac­ţionat presele de balotat paie, ast­fel încit terenul a fost imediat e­­liberat pentru efectuarea arături­lor şi însămînţarea culturilor du­ble. Alte 8 combine ale secţiei I.M.A., care au lucrat în lanurile brigăzilor conduse de Ion Barbu, Dumitru Coman şi Constantin Budurugă, terminaseră recolta­tul griului de pe 110 hectare. Cu acelaşi spor au lucrat la Poşta Cîlnău mecanizatorii şi coopera­torii. Recordul, în ziua raidului nostru, l-a realizat tractoristul Gheorghe Gheagă, care a recoltat 17 000 kg grîu. Cu randamente bune au lucrat şi mecanizatorii Ştefan Lecu şi Gheorghe Bucur. Ei au re­coltat între 13 000—14 000 kg grîu. Şi în celelalte cooperative din judeţul Buzău — printre care ce­le din Rîmnicu Sărat, Balta Al­bă, Vîlcele şi Grebănu — se lu­crează cu toate forţele la recoltat. H. GROSU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. « S-a) I I • UN SPECTACOL CARE N-A MAI AVUT LOC • Un fapt pe zi : CAPCANA • SPORT PAG. A 3-A • VENITURILE BĂNEȘTI DIN CONTRACTĂRILE CU STATUL • LAUDĂ FRUNTAȘILOR Pornind de la realităţile concrete ale rivalităţii Documentele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. reprezintă un înalt îndemn la efort creator, la perfecţionare­a activităţii, la iniţia­tivă şi exigenţă. Opera de cultura­lizare a satului îşi impune în acest cadru al realităţilor sarcina expre­să de a îmbunătăţi metodele de lu­cru în sensul unui conţinut cît mai bogat de idei „difuzat pe o scară cît mai largă, într-un mod cît mai accesibil şi atrăgător". Se cer co­mitetelor de cultură şi artă acţiuni mai eficiente, legate cît mai direct de viaţa oamenilor. Cerinţele satului modern impun diversificarea muncii culturale, în funcţie de criteriul economic, so­cial-cultural, de vîrste, de prefe­rinţe, etc. Fixînd jaloanele activi­tăţii pentru viitorii ani am ţinut, aşadar, seama de aceste lucruri. Judeţul nostru are o caracteristică, cu totul aparte. Situat în jurul Capitalei el marchează un flux in­tens al populaţiei rurale, înspre şi de la oraş. Pentru a atrage această categorie se cere ca ceea ce oferă căminul cultural să nu constea în rigori organizatorice ci în manifes­tări atractive, capabile să suscite interesul navetiştilor, să le insufle simţul responsabilităţii civice faţă de sat. Contactul frecvent cu oraşul se soldează cu un import permanent de influenţă urbană, în cele mai multe cazuri pozitivă, manifestată în port, atitudini, elemente de arhi­tectură şi urbanistică, dar şi nega­tive, remarcate îndeosebi în rîndul tinerilor. Fapt este că aceştia nu sunt cu­prinşi cel mai adesea nici în sfera educativă a colectivului în care muncesc, nici în cea a satului. Con­sider că munca de educare cu cei care lucrează la oraş dar locuiesc la sat trebuie să­­ fie dusă prin căminul cultural. Sunt ca atare ne­cesare consultările în acest sens între comitetul de cultură şi artă şi comitetul sindical judeţean. Unii spun : „Nu se poate organiza o ac­tivitate culturală în satele care au mulţi salariaţi la oraş". Este inexact şi faptele o dovedesc. La Clinceni echipa de dansuri e for­mată din navetişti, la Domneşti, Cornetu, aceeaşi categorie de oa­meni au organizat ansambluri fol­clorice. Sunt formaţii viabile, cu prestigiu care menţin la membrii lor dorinţa de a impune satul natal pe plan artistic. Cînd spunem manifestări de ţi­nută ne-o gîndim în primul rînd la cele care suscită interesul. Un stu­diu sociologic efectuat în 13 comu- DUMITRU BORIGA preşedintele comitetului de cultură şi artă a­ judeţului Ilfov (Continuare în pag. a 2-a) PE MAGISTRALELE CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE Proiectul de Directive ale ce­lui de-al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Român oglin­deşte politica partidului şi sta­tului îndreptată spre bunăstarea omului, a poporului. O latură importantă a acesteia este o­­crotirea sănătăţii exprimată prin creşterea accesibilităţii la asis­tenţa medicală, prin dezvolta­rea reţelei de circumscripţii, prin creşterea numărului de paturi în spitale şi sanatorii. In prezent funcţionează 4 700 de dispensare, din care 3 000 în mediul rural (faţă de 1 239 în 1938), 414 policlinici şi 158 577 de paturi de asistenţă medicală (de 4,7 ori mai mult decît în 1938). In fotografie, impunătoarea şi moderna construcţie a spita­lului din Constanţa, una din cele mai recente realizări în a­­cest domeniu. De ce depoz nepăsare ? Recoltatul griului, condiţionat de un complex de motive, nu a început încă în judeţul Iaşi. Intr-o vară normală secerişul şi treierişul gri­ului ar fi trebuit să fie pe termi­nate. Normal, deci, la această oră toate combinele ar trebui să se afle în capul tarlalelor gata să in­tre în lan, toate magaziile să fie pregătite să primească noua re­coltă. Aşa ar trebui. Realitatea din teren arată însă contrariul. In raidul de faţă am urmărit modul în care sunt pregătite bazele, de recepţie să primească recolta. Directorul întreprinderii din Iaşi pentru valorificarea cerealelor, Constantin Sălceanu, ne-a infor­mat că toate cele 14 baze ale ju­deţului sunt gata pentru a primi re­colta. Aşa se ştie la Iaşi, sau cel puţin aşa se afirmă. Pe teren, la IOAN SACHELARIE coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) I 1 Mesaj din „Marea ” Primii pămînteni au pășit pe Lună 8 DUMINICA • Ora 19,47 — „Vulturul” se desprinde de „Columbia". Michael Col­lins cercetează prin hubloul navei „Apollo-11” starea modulului lunar • Ora 21,08 — „Vulturul” se angajează în orbita de coborîre • Ora 22,17­ — „Vulturul" și-a înfipt „ghearele" în solul lunar I LUNI • ■ • Ora 02,15 — Armstrong începe pregătirile pentru ieșirea din modul * 1 * Ora 4,51 — Neil Armstrong face primul pas pe Lună.­­ • Ora 7,11 — Activitatea extravehiculară a fost îndeplinită cu succes.­­ Armstrong și Aldrin își reiau locul în modulul lunar . * Ora 8,30 — începe odihna echipajului pe solul selenar.­­ • Ora 9,45 — Astronauții aruncă echipamentul folosit în timpul acti-­­ vității extravehiculare . * Ora 19,53 — „Vulturul" decolează pentru a se plasa pe orbita de­­ întîlnire cu nava-mamă „Columbia" • Ora 23,15 — „Vulturul" se recuplează cu cabina de comandă " * Ora 23,30 — Trecerea celor doi astronauți în cabina „Apollo-11 " . (Citiţi în pagina a IV-a corespondenţă specială din New York, de la­­ Thomas Greenwood)

Next