Satul Socialist, august 1969 (Anul 1, nr. 77-103)

1969-08-01 / nr. 77

Anul I Nr. 77 VINERI 1 AUGUST 1969 4 pagini 30 baniSITII SIMLIST Cotidian editat de Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producțieni Programul partidului și al întregului popor: î­nflorirea patriei STATUL SOCIALIST -principalul instrument in organizarea şi conducerea vieţii sociale 9 „În actuala etapă istorică se afirmă tot mai puternic rolul statului în societate, sporesc atribuţiile sale în organizarea şi conducerea vieţii sociale. Desfăşurînd o largă activitate economico-org­anizatorică şi cultural-educativâ pentru apărarea cuceririlor revoluţionare dezvol­­tînd relaţiile internaţionale ale României, statul nostru exercită un rol din ce în ce mai important în înfăptuirea programului partidului, în realizarea idealurilor socialiste ale poporului". (Din Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului) Profundele transformări social­­politice prin care a trecut România după eliberarea sa de sub jugul fascist s-au concretizat în aceşti ani ai construcţiei socialiste în fău­rirea unei economii naţionale pu­ternice şi prospere, în dezvoltarea forţelor de producţie, în amploarea procesului de industrializare so­cialistă, în dezvoltarea şi moderni­zarea agriculturii — toate la un loc conducînd la ridicarea conti­nuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. Prin­­­­cipalul instrument al construcţiei socialiste, cu un rol deosebit de important în făurirea acestor pro­cese înnoitoare, este statul socia­list, care s-a manifestat ca expo­nent al întregii naţiuni, fiind fac­torul esenţial în organizarea şi conducerea vieţii sociale din ţara noastră. Statul socialist ca tip nou, superior de stat se deosebeşte ra­dical de toate tipurile anterioare de stat prin conţinutul său de cla­să, prin forma organizării sale, prin menirea şi rolul său în dezvolta­rea societăţii. Pe aceste coordonate el se poate afirma numai în condi­ţiile întăririi democraţiei socialiste, în condiţiile în care puterea apar­ţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate, rolul principal în exerci­tarea puterii revenind clasei mun­citoare sub conducerea partidului său revoluţionar. în aceste condiţii idealurile de democraţie, libertate şi progres se transformă în reali­tate pentru că membrii societăţii au devenit egali în ceea ce priveşte poziţia lor faţă de mijloacele de producţie, pentru că nu mai există exploatare, iar întregul popor este unit prin comunitatea de ţeluri e­­conomice, politice şi ideologice. Poporul deţine puterea de stat şi tot el este acela care o exercită sub conducerea partidului comu­nist, a cărui politică o urmează neabătut şi cu încredere, hotărînd asupra destinelor ţării, pe deplin conştient de faptul că politica Par­tidului Comunist Român este poli­tica întregii naţiuni. Suveranitatea politică a clasei muncitoare, a ţără­nimii muncitoare şi intelectuali­tăţii este însoţită de suveranitatea economică — consecinţa şi în ace­laşi timp baza şi condiţia hotărî- Lector univ. GH. STANCIU (Continuare în pag. a 2-a) 1 Гс • Constructorii de maşini agricole au înlocuit o serie de utilaje existente în fabri­caţie prin produse similare de tip nou, cu parametri tehnico-economici superi­ori. Printre acestea se nu­mără maşina de stropit cu lăţimea mare de lucru, mo­­tocositoarea pentru pante cu care se execută cositul mecanizat pe terenuri încli­nate pînâ la 39 grade, insta­laţii de muls cu transportul laptelui în conducte şi altele. De asemenea, numeroase alte utilaje — batoza de plumb, maşina centrifuţ­­­ă de împrăştiat îngrăşă­minte chimice, remorca-cis­­ternă, tocătorul de siloz, cositoarea purtată — au fost modernizate. Multe din cele peste 80 de tipuri de maşini şi utilaje cu care a fost dotată agri­cultura în actualul plan cin­cinal sunt solicitate şi apre­ciate peste hotare. • În scopul unei mai bu­ne folosiri a pâmîntului, în toate cooperativele agricole de producţie din judeţul Sa­tu Mare au fost întreprinse acţiuni de desecare a tere­nurilor cu exces de apă, reuşindu-se să se efectueze canale ce însumează 105 000 metri liniari, cu un volum de 80 000 mc terasa­­mente ; în aceste zile con­tinuă în ritm susţinut lucrări­le de regularizare a văii aerului, prin care vor fi sustrase de sub acţiunea a­pelor stagnate peste 30 000 de hectare. Realizări de seamă s-au obţinut şi în recoltarea şi valorificarea lagumelor, ca şi în sporirea producţiei a­­nimaliere. La producţia de carne, de exemplu, planul pe primele 7 luni a fost depâşit, livrîndu-se în­­ plus 219 tone. Au fost livraţi peste plan şi 6 000 hectoli­tri de lapte. • De la Constanţa ne-a fost transmisă ştirea că în cursul zilei de ieri, mecani­zatorii şi cooperatorii din toate unităţile agricole ale Succese in marea întrecere judeţului au terminat recol­tarea grîului de pe întreaga suprafaţă de 195 827 de hec­tare însâmînţate. Primele cooperative care au înche­iat stresul recoltei de grîu sînt cele din Darabani, Vîr­­top, Medgidia, Hîrşova. O importantă contribuţie la buna desfăşurare a lucrări­lor au adus-o mecanizatorii de la I.M.A. Cobadin, 23 Au-P­ost, Castelu, Chirnogeni şi Antelimoni. În prezent toate forţele sunt îndreptate spre grăbirea ritmului de lucru la celelalte lucrări agricole de vară. Pe terenurile eliberate de paie ale celor peste 150 da coo­perativa agricole au şi fost executate 41 801 ha de ară­turi, din care s-au însâmîn­­țat cu culturi duble mai mult de 20 000 ha. CITIŢI ZOOTEHNIA IN PAG. pe treptele creşterii cu 25-28 la sută a producţiei globale A III-A. T 9 ­ 1­1 1 i­s 1­1 25 de ani lumină• Din retortă în spicul de grîu • Se împlineşte previziunea lui Nicolae Tec­u • Noi citadele răsărite în constelaţia chimiei româneşti e Cum sunt salvate anual 500 mii tone de grîu cu ajutorul chimiei e Economii : 5 milioane tone cartofi şi 1 700 000 tone­ lemn care au încetat să mai fie materie primă pen­tru industria chimică EREN — patru li­tere cu o semnifica­ţie deosebită : marile înfăptuiri ale ulti­mului sfert de veac. Expoziţia Realizări­lor Economiei Na­ţionale se conturea­ză ca o uriaşă frescă în care vor fi pre­zentate succesele ob­ţinute în anii con­strucţiei socialiste. Să ne închipuim că porţile sunt deschise şi pătrundem în ex­poziţie. Pe frontispi­ciul unui stand mul­ticolor se poate citi : „Chimia — cea mai dinamică ramură a e­­conomiei naţionale“. Gîndul te poartă cu un veac în urmă cînd­­savantul român Ni­colae Teclu spunea : „...Chimia nu mai poate fi privită ca străină, ea trebuie să-şi capete locul şi regimul ei cuvenit şi trebuie cit mai cu­­rînd să fie împămîn­­tenită". Privind cîteva su­te de produse chimi­ce expuse — repre­­zentind cele şase mii cite se fabrică în prezent —, citind e­­tichetele „Fabricat în România", te simţi cuprins de o mare bucurie. Constaţi cu acest prilej că nă­zuinţele înaintaşilor se înfăptuiesc sub ochii noştri : chimia românească, împă­­mintenită în ultimul pătrar de veac, dă astăzi roade bogate. Chimia este in­tr-adevăr cea mai dinamică şi specta­culoasă ramură a e­­conomiei noastre na­ţionale. Producţia ei globală este astăzi de 50 de ori mai mare decît în 1938. In nu­mai 10 zile obţinem producţia acelui an, considerat an de vîrf în producţia dinain­tea celui de-al doilea război mondial. Chi­mia păşeşte în iureş pe calea dezvoltării, cu un ritm mediu a­­nual de peste 20 la sută, ritm superior multor ţări europene cu industrie chimică avansată. Petrochimia, bună­oară, oferă o nouă strălucire petrolului şi gazului metan. Calculele arată că S. SIGARTAU (Continuare -i­­n pag. a 2-a) n ЛЛЛ/Pe magistralele construcţiei socialiste în noul plan cincinal, aşa cum se arată în proiectul de Directive ale Congresului al X-lea al P.C.R., se va intensifica activitatea de cercetare, de producere şi generalizare în producţie a unor soiuri şi hibrizi de mare productivitate, care să valorifice din plin con­diţiile create prin extinderea irigaţiilor, chimizării şi mecani­zării , vor fi luate măsuri de­­îmbunătăţire şi ameliorare a efectivelor şi de introducere în producţie a unor rase de ani­male cu un potenţial de pro­ducţie ridicat. Totodată, se va acorda o atenţie sporită cerce­tărilor privind lucrările de îm­bunătăţiri funciare, îndeosebi cele de irigaţii, folosirea unor metode modsrv­e de cultură in­tensivă. Institutele de cercetări agricole vor fi profilate ca uni­tăţi de cercetare şi producţie ; ele vor răspunde de organiza­rea producerii semințelor, a materialului sâditor și a anima­lelor de rasă. ^WVWWVXAA/WVWt ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ NIMIC NU POATE MOTIVA INTIRZIERILE LA SECERIŞ De cîteva zile, secerişul a deve­nit problema numărul unu şi în u­­nităţile agricole din judeţul Mara­mureş. In cooperativele agricole, grîul a fost recoltat, pînă la sfîrşi­­tul săptămînii trecute, în proporţie de aproape 30 la sută. Condiţiile de relief specifice ju­deţului, cit şi ploile căzute în ulti­mele săptămîni au făcut necesară folosirea, în mare măsură, a mij­loacelor manuale. Chiar şi în aceste împrejurări, cooperativele agricole din Ocoliş, Groşi, Cornia, Coltău, liba au încheiat, de cîteva zile, se­cerişul griului, iar la cele din Ar­­dusat, Fintaşu Mic, Seini, Cărbu­nar lucrarea este pe sfîrşite. In judeţul Maramureş sînt însă şi unităţi cooperatiste mult rămase în urmă. Uniunea judeţeană a coo­perativelor agricole se împacă, se pare, cu această situaţie. Altfel nu se explică de ce se aşteaptă zile se­nine peste tot, de ce stadiul de coacere a păioaselor nu este urmă­rit zi de zi. Timpul bun de lucru, atît de preţios acum, cînd fiecare bob de grîu trebuie să ajungă în hambare este irosit în unele uni­tăţi pentru alte lucrări mai puţin urgente. Cîteva aspecte surprinse în raidul nostru sînt edificatoare. La brigada din Ruşor a cooperati­vei agricole Copalnic-Mănăştur, erau la lucru, în ziua vizitei noas­tre, 35 de oameni. La brigada din Mănăştur a aceleiaşi cooperative, însă, nu erau în lan decît ingine­rul Alexandru Munteanu şi o com­bină care recolta secara. La numai cîţiva metri distanţă, mai multe lanuri de grîu erau tocmai bune de recoltat. Dar, de-a lungul şi de-a latul lor, nici ţipenie de om. Cu ce s-or fi ocupînd în acest timp con­siliul de conducere al cooperativei, preşedintele ei ? Lipsa de răspun­dere pentru strîngerea la timp a recoltei este evidentă. La cooperativa agricolă Berinţa nu mai rămăsese mult de secerat — circa 20 de hectare. Dar tocmai această ultimă suprafaţă a fost ne­glijată. La punctul Tulipan, într-un lan de grîu boabele erau răscoapte. La fiecare adiere de vînt spicele se scuturau. Am întîlnit, în judeţul Maramu­reş, şi alte exemple de slabă or­ganizare în campania de recol­tare. Unele din deficienţele ce se manifestă se cunosc la uniunea ju­deţeană a cooperativelor agricole. Ele sînt tratate însă cu o uşurinţă condamnabilă. Nici la Copalnic , Mănăştur, Berinţa şi nici în alte locuri, unde recoltatul ca şi cele­lalte lucrări agricole de vară se desfăşoară lent şi neorganizat, nu au fost luate măsuri corespunză­toare. Organele agricole judeţene au datoria să treacă neîntîrziat la sprijinirea efectivă a mecanizato­rilor și cooperatorilor pentru ca, în cel mai scurt timp, întreaga recol­tă să fie secerată, treierată și bine înmagazinată. A. PERIDE coresp. „Satului socialist" Marea de spice a dispărut. In locul ei va răsări in cururi o nouă cultură. Membrii cooperativei agricole Pocluşa de Barcău, judeţul Bihor, îi pregătesc cu grijă o bază temeinică. Efectuarea arăturilor îi pre­ocupă, zilele acestea, în mod deosebit In anul 1945, imediat după răz­boi, numărul mu­zeelor din ţara noastră era mai mic de jumătate faţă de numărul de instituţii de a­­cest fel existente în pragul celei de-a 25-a aniver­sări a eliberării patriei. Războiul trecuse şi peste aceste paşnice instituţii de cultură, şi des­tule comori isto­rice din patrimo­niul lor fuseseră distruse. Renaşterea so­cialistă a ţării noastre a cuprins şi sectorul acesta al culturii naţio­nale. In decurs de aproape douăzeci de ani s-a creat, prin eforturile în­trunite ale orga­nelor centrale di­riguitoare ale cul­turii şi acelea lo­cale ale puterii de stat, sub îndruma­rea înţeleaptă a partidului nostru, o reţea de institu­ţii, echilibrată în aşa fel încît fie­care capitală de judeţ, fiecare cen­tru mai important din ţară să-şi aibă muzeul său care să conserve colec­ţii reprezentative pentru trecutul şi pentru activitatea creatoare a colec­tivităţilor ome­neşti din partea locului şi să le va­lorifice prin expo­ziţii de largă ac­cesibilitate. Instituţiile aces­tea au adunat, din întregul teritoriu care constituia zona lor de acti­vitate, adevărate comori, piese de artă şi mărturii istorice, uitate altă dată prin sipeturi şi poduri, sau con­stituind desfătarea cîtorva privilegi­aţi. Specialiştii din muzee au răs­colit pămîntul şi au scos din el ne­preţuite documen­te istorice din pia­tră, din metal, din os şi de ceramică, ale istoriei stră­vechi a ţării noas­tre, permiţînd re­constituirea felii­ MUZEUL - OGLINDĂ A ISTORIEI NAŢIONALE lui în care trăiau oamenii pămîntu­­lui nostru — plugari şi păstori — acum 3 000— 4 000 de ani. S-au dat la ivea­lă şi resturi de aşezări şi de mo­numente, din pe­rioada întunecată cuprinsă între anii 271 e.n. — data retragerii trupelor şi administraţiei romane din Dacia — şi anul 1300, cînd sînt cunoscu­te primele state feudale româneşti. Pentru toată a­­ceastă perioadă numai puţine do­cumente vorbesc despre oamenii şi despre viaţa de pe pămîntul ţării noastre şi chiar a­­cestea cu econo­mie maximă de vorbe şi de infor­maţii. Dar săpăturile arheologice au umplut muzeele cu dovezi mate­riale asupra vie­ţuirii neîntrerupte a băştinaşilor pe RADU FLORESCU director adjunct al Direcţiei muzee şi monumente din C.S.C.A. (Continuare in pag. a 2-a)

Next