Satul Socialist, august 1969 (Anul 1, nr. 77-103)
1969-08-01 / nr. 77
Anul I Nr. 77 VINERI 1 AUGUST 1969 4 pagini 30 baniSITII SIMLIST Cotidian editat de Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producțieni Programul partidului și al întregului popor: înflorirea patriei STATUL SOCIALIST -principalul instrument in organizarea şi conducerea vieţii sociale 9 „În actuala etapă istorică se afirmă tot mai puternic rolul statului în societate, sporesc atribuţiile sale în organizarea şi conducerea vieţii sociale. Desfăşurînd o largă activitate economico-organizatorică şi cultural-educativâ pentru apărarea cuceririlor revoluţionare dezvoltînd relaţiile internaţionale ale României, statul nostru exercită un rol din ce în ce mai important în înfăptuirea programului partidului, în realizarea idealurilor socialiste ale poporului". (Din Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului) Profundele transformări socialpolitice prin care a trecut România după eliberarea sa de sub jugul fascist s-au concretizat în aceşti ani ai construcţiei socialiste în făurirea unei economii naţionale puternice şi prospere, în dezvoltarea forţelor de producţie, în amploarea procesului de industrializare socialistă, în dezvoltarea şi modernizarea agriculturii — toate la un loc conducînd la ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. Principalul instrument al construcţiei socialiste, cu un rol deosebit de important în făurirea acestor procese înnoitoare, este statul socialist, care s-a manifestat ca exponent al întregii naţiuni, fiind factorul esenţial în organizarea şi conducerea vieţii sociale din ţara noastră. Statul socialist ca tip nou, superior de stat se deosebeşte radical de toate tipurile anterioare de stat prin conţinutul său de clasă, prin forma organizării sale, prin menirea şi rolul său în dezvoltarea societăţii. Pe aceste coordonate el se poate afirma numai în condiţiile întăririi democraţiei socialiste, în condiţiile în care puterea aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate, rolul principal în exercitarea puterii revenind clasei muncitoare sub conducerea partidului său revoluţionar. în aceste condiţii idealurile de democraţie, libertate şi progres se transformă în realitate pentru că membrii societăţii au devenit egali în ceea ce priveşte poziţia lor faţă de mijloacele de producţie, pentru că nu mai există exploatare, iar întregul popor este unit prin comunitatea de ţeluri economice, politice şi ideologice. Poporul deţine puterea de stat şi tot el este acela care o exercită sub conducerea partidului comunist, a cărui politică o urmează neabătut şi cu încredere, hotărînd asupra destinelor ţării, pe deplin conştient de faptul că politica Partidului Comunist Român este politica întregii naţiuni. Suveranitatea politică a clasei muncitoare, a ţărănimii muncitoare şi intelectualităţii este însoţită de suveranitatea economică — consecinţa şi în acelaşi timp baza şi condiţia hotărî- Lector univ. GH. STANCIU (Continuare în pag. a 2-a) 1 Гс • Constructorii de maşini agricole au înlocuit o serie de utilaje existente în fabricaţie prin produse similare de tip nou, cu parametri tehnico-economici superiori. Printre acestea se numără maşina de stropit cu lăţimea mare de lucru, motocositoarea pentru pante cu care se execută cositul mecanizat pe terenuri înclinate pînâ la 39 grade, instalaţii de muls cu transportul laptelui în conducte şi altele. De asemenea, numeroase alte utilaje — batoza de plumb, maşina centrifuţă de împrăştiat îngrăşăminte chimice, remorca-cisternă, tocătorul de siloz, cositoarea purtată — au fost modernizate. Multe din cele peste 80 de tipuri de maşini şi utilaje cu care a fost dotată agricultura în actualul plan cincinal sunt solicitate şi apreciate peste hotare. • În scopul unei mai bune folosiri a pâmîntului, în toate cooperativele agricole de producţie din judeţul Satu Mare au fost întreprinse acţiuni de desecare a terenurilor cu exces de apă, reuşindu-se să se efectueze canale ce însumează 105 000 metri liniari, cu un volum de 80 000 mc terasamente ; în aceste zile continuă în ritm susţinut lucrările de regularizare a văii aerului, prin care vor fi sustrase de sub acţiunea apelor stagnate peste 30 000 de hectare. Realizări de seamă s-au obţinut şi în recoltarea şi valorificarea lagumelor, ca şi în sporirea producţiei animaliere. La producţia de carne, de exemplu, planul pe primele 7 luni a fost depâşit, livrîndu-se în plus 219 tone. Au fost livraţi peste plan şi 6 000 hectolitri de lapte. • De la Constanţa ne-a fost transmisă ştirea că în cursul zilei de ieri, mecanizatorii şi cooperatorii din toate unităţile agricole ale Succese in marea întrecere judeţului au terminat recoltarea grîului de pe întreaga suprafaţă de 195 827 de hectare însâmînţate. Primele cooperative care au încheiat stresul recoltei de grîu sînt cele din Darabani, Vîrtop, Medgidia, Hîrşova. O importantă contribuţie la buna desfăşurare a lucrărilor au adus-o mecanizatorii de la I.M.A. Cobadin, 23 Au-Post, Castelu, Chirnogeni şi Antelimoni. În prezent toate forţele sunt îndreptate spre grăbirea ritmului de lucru la celelalte lucrări agricole de vară. Pe terenurile eliberate de paie ale celor peste 150 da cooperativa agricole au şi fost executate 41 801 ha de arături, din care s-au însâmînțat cu culturi duble mai mult de 20 000 ha. CITIŢI ZOOTEHNIA IN PAG. pe treptele creşterii cu 25-28 la sută a producţiei globale A III-A. T 9 11 1 is 11 25 de ani lumină• Din retortă în spicul de grîu • Se împlineşte previziunea lui Nicolae Tecu • Noi citadele răsărite în constelaţia chimiei româneşti e Cum sunt salvate anual 500 mii tone de grîu cu ajutorul chimiei e Economii : 5 milioane tone cartofi şi 1 700 000 tone lemn care au încetat să mai fie materie primă pentru industria chimică EREN — patru litere cu o semnificaţie deosebită : marile înfăptuiri ale ultimului sfert de veac. Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale se conturează ca o uriaşă frescă în care vor fi prezentate succesele obţinute în anii construcţiei socialiste. Să ne închipuim că porţile sunt deschise şi pătrundem în expoziţie. Pe frontispiciul unui stand multicolor se poate citi : „Chimia — cea mai dinamică ramură a economiei naţionale“. Gîndul te poartă cu un veac în urmă cîndsavantul român Nicolae Teclu spunea : „...Chimia nu mai poate fi privită ca străină, ea trebuie să-şi capete locul şi regimul ei cuvenit şi trebuie cit mai curînd să fie împămîntenită". Privind cîteva sute de produse chimice expuse — reprezentind cele şase mii cite se fabrică în prezent —, citind etichetele „Fabricat în România", te simţi cuprins de o mare bucurie. Constaţi cu acest prilej că năzuinţele înaintaşilor se înfăptuiesc sub ochii noştri : chimia românească, împămintenită în ultimul pătrar de veac, dă astăzi roade bogate. Chimia este intr-adevăr cea mai dinamică şi spectaculoasă ramură a economiei noastre naţionale. Producţia ei globală este astăzi de 50 de ori mai mare decît în 1938. In numai 10 zile obţinem producţia acelui an, considerat an de vîrf în producţia dinaintea celui de-al doilea război mondial. Chimia păşeşte în iureş pe calea dezvoltării, cu un ritm mediu anual de peste 20 la sută, ritm superior multor ţări europene cu industrie chimică avansată. Petrochimia, bunăoară, oferă o nouă strălucire petrolului şi gazului metan. Calculele arată că S. SIGARTAU (Continuare -in pag. a 2-a) n ЛЛЛ/Pe magistralele construcţiei socialiste în noul plan cincinal, aşa cum se arată în proiectul de Directive ale Congresului al X-lea al P.C.R., se va intensifica activitatea de cercetare, de producere şi generalizare în producţie a unor soiuri şi hibrizi de mare productivitate, care să valorifice din plin condiţiile create prin extinderea irigaţiilor, chimizării şi mecanizării , vor fi luate măsuri deîmbunătăţire şi ameliorare a efectivelor şi de introducere în producţie a unor rase de animale cu un potenţial de producţie ridicat. Totodată, se va acorda o atenţie sporită cercetărilor privind lucrările de îmbunătăţiri funciare, îndeosebi cele de irigaţii, folosirea unor metode modsrve de cultură intensivă. Institutele de cercetări agricole vor fi profilate ca unităţi de cercetare şi producţie ; ele vor răspunde de organizarea producerii semințelor, a materialului sâditor și a animalelor de rasă. ^WVWWVXAA/WVWt ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ NIMIC NU POATE MOTIVA INTIRZIERILE LA SECERIŞ De cîteva zile, secerişul a devenit problema numărul unu şi în unităţile agricole din judeţul Maramureş. In cooperativele agricole, grîul a fost recoltat, pînă la sfîrşitul săptămînii trecute, în proporţie de aproape 30 la sută. Condiţiile de relief specifice judeţului, cit şi ploile căzute în ultimele săptămîni au făcut necesară folosirea, în mare măsură, a mijloacelor manuale. Chiar şi în aceste împrejurări, cooperativele agricole din Ocoliş, Groşi, Cornia, Coltău, liba au încheiat, de cîteva zile, secerişul griului, iar la cele din Ardusat, Fintaşu Mic, Seini, Cărbunar lucrarea este pe sfîrşite. In judeţul Maramureş sînt însă şi unităţi cooperatiste mult rămase în urmă. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole se împacă, se pare, cu această situaţie. Altfel nu se explică de ce se aşteaptă zile senine peste tot, de ce stadiul de coacere a păioaselor nu este urmărit zi de zi. Timpul bun de lucru, atît de preţios acum, cînd fiecare bob de grîu trebuie să ajungă în hambare este irosit în unele unităţi pentru alte lucrări mai puţin urgente. Cîteva aspecte surprinse în raidul nostru sînt edificatoare. La brigada din Ruşor a cooperativei agricole Copalnic-Mănăştur, erau la lucru, în ziua vizitei noastre, 35 de oameni. La brigada din Mănăştur a aceleiaşi cooperative, însă, nu erau în lan decît inginerul Alexandru Munteanu şi o combină care recolta secara. La numai cîţiva metri distanţă, mai multe lanuri de grîu erau tocmai bune de recoltat. Dar, de-a lungul şi de-a latul lor, nici ţipenie de om. Cu ce s-or fi ocupînd în acest timp consiliul de conducere al cooperativei, preşedintele ei ? Lipsa de răspundere pentru strîngerea la timp a recoltei este evidentă. La cooperativa agricolă Berinţa nu mai rămăsese mult de secerat — circa 20 de hectare. Dar tocmai această ultimă suprafaţă a fost neglijată. La punctul Tulipan, într-un lan de grîu boabele erau răscoapte. La fiecare adiere de vînt spicele se scuturau. Am întîlnit, în judeţul Maramureş, şi alte exemple de slabă organizare în campania de recoltare. Unele din deficienţele ce se manifestă se cunosc la uniunea judeţeană a cooperativelor agricole. Ele sînt tratate însă cu o uşurinţă condamnabilă. Nici la Copalnic , Mănăştur, Berinţa şi nici în alte locuri, unde recoltatul ca şi celelalte lucrări agricole de vară se desfăşoară lent şi neorganizat, nu au fost luate măsuri corespunzătoare. Organele agricole judeţene au datoria să treacă neîntîrziat la sprijinirea efectivă a mecanizatorilor și cooperatorilor pentru ca, în cel mai scurt timp, întreaga recoltă să fie secerată, treierată și bine înmagazinată. A. PERIDE coresp. „Satului socialist" Marea de spice a dispărut. In locul ei va răsări in cururi o nouă cultură. Membrii cooperativei agricole Pocluşa de Barcău, judeţul Bihor, îi pregătesc cu grijă o bază temeinică. Efectuarea arăturilor îi preocupă, zilele acestea, în mod deosebit In anul 1945, imediat după război, numărul muzeelor din ţara noastră era mai mic de jumătate faţă de numărul de instituţii de acest fel existente în pragul celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei. Războiul trecuse şi peste aceste paşnice instituţii de cultură, şi destule comori istorice din patrimoniul lor fuseseră distruse. Renaşterea socialistă a ţării noastre a cuprins şi sectorul acesta al culturii naţionale. In decurs de aproape douăzeci de ani s-a creat, prin eforturile întrunite ale organelor centrale diriguitoare ale culturii şi acelea locale ale puterii de stat, sub îndrumarea înţeleaptă a partidului nostru, o reţea de instituţii, echilibrată în aşa fel încît fiecare capitală de judeţ, fiecare centru mai important din ţară să-şi aibă muzeul său care să conserve colecţii reprezentative pentru trecutul şi pentru activitatea creatoare a colectivităţilor omeneşti din partea locului şi să le valorifice prin expoziţii de largă accesibilitate. Instituţiile acestea au adunat, din întregul teritoriu care constituia zona lor de activitate, adevărate comori, piese de artă şi mărturii istorice, uitate altă dată prin sipeturi şi poduri, sau constituind desfătarea cîtorva privilegiaţi. Specialiştii din muzee au răscolit pămîntul şi au scos din el nepreţuite documente istorice din piatră, din metal, din os şi de ceramică, ale istoriei străvechi a ţării noastre, permiţînd reconstituirea felii MUZEUL - OGLINDĂ A ISTORIEI NAŢIONALE lui în care trăiau oamenii pămîntului nostru — plugari şi păstori — acum 3 000— 4 000 de ani. S-au dat la iveală şi resturi de aşezări şi de monumente, din perioada întunecată cuprinsă între anii 271 e.n. — data retragerii trupelor şi administraţiei romane din Dacia — şi anul 1300, cînd sînt cunoscute primele state feudale româneşti. Pentru toată această perioadă numai puţine documente vorbesc despre oamenii şi despre viaţa de pe pămîntul ţării noastre şi chiar acestea cu economie maximă de vorbe şi de informaţii. Dar săpăturile arheologice au umplut muzeele cu dovezi materiale asupra vieţuirii neîntrerupte a băştinaşilor pe RADU FLORESCU director adjunct al Direcţiei muzee şi monumente din C.S.C.A. (Continuare in pag. a 2-a)