Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)

1969-09-02 / nr. 104

SATUL LOC­AL ST­ otidian editat de Uniunea Națională a ANUL I Nr. 104 Marți 2 septembrie 1969 4 PAGINI —30 BANI A plouat mult anul a­­cesta în judeţul Teleor­man şi nu cred să existe sat unde intervalul din­tre două ploi bune să fi depăşit 15—20 de zile. Recoltele strînse pînă a­­cum şi producţiile mari ce se prelimină la cul­turile de toamnă sînt a­­tît rezultatul agrotehni­cii aplicate,­­ cit şi al precipitaţiilor abunden­te, căzute la timp. Dar frecvenţa aproape idea­lă a ploilor ne permite, t­otodată, să comparăm culturile şi să apreciem, în cunoştinţă de cauză, dacă irigaţiile sunt o me­todă agrotehnică de cii­speciare, aş spune — buna orientare de anul trecut a uniunii coope­ratiste judeţene şi a sucursalei Băncii Agri­cole. De acord cu uni­tăţile beneficiare, cele două instituţii au afec­tat, în 1968, hidroame­­lioraţiilor 24 de milioa­ne de lei, sumă ce re­prezintă 50 la sută din totalul creditelor pe ter­men lung repartizate cooperativelor agricole din judeţ, îmbunătăţirilor fun­ciare li s-au alocat şi în acest an un procent în­semnat din creditele destinate investiţiilor. CÎND APA TRECE, iar creditele rămîn ...în bancă, paguba e sigură cumstanţă, necesară , doar în anii secetoşi, sau­­ cu precipitaţii insufi­ciente, or sînt, dimpo­­ivă, o constantă a a­­griculturii moderne, în condiţiile pedoclimatice ale celei mai mari părţi a ţării noastre. Numeroşi ţărani coo­peratori din Teleorman, judeţ în care se irigă, deocamdată, doar vreo 27 500 de hectare sus­ţin ca justă ultima al­ternativă. Afirmaţie în­dreptăţită, sprijinită pe fapte de necontestat. Primind o udare sau două, după nevoi, atunci cînd umiditatea solului era mai redusă, sau cînd stadiul de vegeta­ţie a plantelor pretin­dea un consum maxim de apă, culturile irigate, îndeosebi porumbul şi lucerna, ca să nu mai rbim de legume, dau­­Colte cu 30 pînă la 80 la sută mai mari decit producţiile obţinute de la culturile neirigate. Se confirmă — în condiţii Au avut prioritate şan­tierele relativ mari ale asociaţiilor intercoope­­ratiste. Astfel, coopera­tivele Cetatea din Tur­­nu Măgurele şi Dunărea din Ciuperceni, care amenajează împreună o suprafaţă de­­ 130 de hectare, au fost credita­te cu apr­oape 11 mi­lioane de lei, în ultimii doi ani. Sume importan­te a primit şi o asocia­ţie formată din şapte cooperative care şi-au propus să amenajeze şi să exploateze în comun 2 075 de hectare. De alt­fel s-au repartizat cre­dite oricărei cooperati­ve care a făcut dovada că are posibilităţi de a amenaja teren pentru irigat şi nu poate aco­peri cu mijloace finan­ciare proprii costul lu­crărilor și al utilajelor. M. CALIANU (Continuare în pag. a 3-a) MÎINE, SATELE NOASTRE VOR FI ORAŞE In concepţia specifică orînduirii noastre sociale — urbanizarea implică crea­rea unor astfel de condiţii în construcţia şi înzestra­rea localităţilor încît să poată fi treptat satisfăcute cerinţe sporite de viaţă ci­vilizată pentru toţi cetăţe­nii patriei noastre. Pe baza unui program unitar de acţiuni planificate, se va putea astfel trece la o în­zestrare tot mai corespun­zătoare a tuturor localită­ţilor ţării cu clădiri şi echi­pări care vor fi în măsură să asigure îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de locuire, de cultură şi de servicii obşteşti, de recrea­re şi de circulaţie pentru locuitorii acestora. O astfel de înzestrare treptată şi echilibrată a tu­turor localităţilor urbane şi rurale, considerate în mod intercondiţionat şi ca ele­mente constitutive ale or­ganismului teritorial uni­tar al întregii ţări, va con­tribui — printre altele — şi la ştergerea succesivă a Prof. arh. G. GUSTI vicepreşedinte al Comitetului pentru Construcţii, Arhitec­tură şi Sistematizare diferenţelor ce mai persis­tă între oraş şi sat. Avînd la bază consecinţele favo­rabile determinate de ac­ţiunea generalizată a co­lectivizării agriculturii şi de noua organizare îmbu­nătăţită administrativ-teri­­torială a ţării, reconstruc­ţia satelor noastre se des­făşoară într-un ritm sus­ţinut şi pe baza unor prin­cipii înnoitoare. Printre aceste principii trebuie subliniat în mod deosebit cel al sistematiză­rii teritoriului şi localităţi­lor. Astfel, în cadrul satelor în plină reconstrucţie tre­buie asigurată o treptată folosire mai intensivă a te­renului, utilizarea lui ra­ţională şi integrală. Odată cu creşterea densităţii de ocupare a vetrei se impu­ne şi o restrîngere a limi­tei acesteia, o împărţire ju­dicioasă a construcţiilor în zone cu folosinţe speciali­zate, de producţie, de locuire, de utilităţi obşteşti şi de recreare. Numai în a­­cest fel se vor putea găsi mijloacele corespunzătoare pentru o treptată înzestra­re a localităţilor cu con­strucţii social-culturale şi cu echipări tehnico-edili­­tare — în primul rînd dru­muri şi reţele de energie e­­lectrică, în al doilea rînd alimentare cu apă şi cana­lizare — în condiţii de efi­cienţă economică cît mai ridicată. Gruparea satelor noastre în noile comune, sporite ca număr de locui­tori şi forţă economică, şi studiul dezvoltării acestor sate în cadrul sistematiză­rii întregii comune de care aparţin creează condiţii su­plimentare pentru ca, în a­­ceastă formă de cooperare pe plan administrativ-teri­­torial, să poată fi îndeplini­(Continuare în pag. a 2-a) PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUŞESCU IN VIZITĂ Ш IRAK Luni dimineaţa a părăsit Capi­tala, plecînd spre Teheran, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pah­­lavi Aryamehr şi a Maiestăţii Sale împărăteasa Iranului va face o vi­zită oficială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, prim-vi­­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, Petre Lupu, Manea Mănes­cu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Mohamed- Vaziri, însărcinat cu afaceri ad­­interim al Iranului la Bucureşti, şi membri ai ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acre­ditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era ar­­ borat drapelul de stat ale Repu­blicii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni al Capitalei aflaţi pe aeroport au sa­lutat cu deosebită căldură pe pre­şedintele Consiliului de Stat. (Agerpres) Poate mai mult decit în alte părţi ale ţării, în zo­na premontană şi deluroa­să din nordul Ardealului, răgazul dintre treieriş şi începerea însămînţărilor de toamnă este foarte scurt. Acest lucru este ca­racteristic şi judeţului Bis­­triţa-Năsăud, unde s-a con­firmat ani de-a rîndul faptul că producţiile cele mai bune de grîu se obţin în acele locuri unde însă­­mînţatul începe în a doua decadă a lunii septembrie şi se termină în primele zi­le a lunii octombrie. în mod practic, începerea pregătirilor pentru însă­­mînţările de toamnă se desfăşoară de mai bine de o lună de zile, o dată cu e­­xecutarea arăturilor de vară şi cu condiţionarea seminţelor. La cooperativa agricolă Monor este pre­gătită mai bine de jumă­tate din suprafaţa ce va fi cultivată cu grîu, iar să­­mînţa a fost asigurată în întregime. La Uriu, Re­­teag, Ciceu-Mihăieşti pre­poată desfăşura într-un timp scurt, conducerile în­treprinderilor de meca­nizare a agriculturii Bis­triţa şi Şieu-Odorhei au mîntări. Dar situaţia în ansamblu, privind pregătirile pentru următoarea campanie, este necorespunzătoare în acest judeţ, dacă avem în ve­dere timpul scurt care a rămas pînă la începerea din plin a însămînţărilor. „Vrem ca pînă la 15 sep­tembrie să avem pregătit terenul pe mai bine de 60 la sută din suprafaţa ce urmează a fi însâminţată“ , ne-a declarat tovarăşul inginer Ioan Şerban, di­rectorul adjunct al Direc­ţiei agricole judeţene. Dar de la intenţie şi pînă la realizări mai e un drum lung de parcurs, ţi­­nînd seama că pînă în zi­ua de 27 august, din cele 19 500 hectare cît urmează să fie însămînţate au fost pregătite doar 4 000. în unele cooperative a­­gricole — Sîntioara, Monor, s-au arat doar între 5—10 hectare. Rămînerea în ur­mă la executarea arături­lor se datoreşte faptului A. PERIDE corespondentul „Satului socialist" găuirile sînt avansate şi se luat din timp măsurile ne­­aşteaptă doar epoca ap­­cesare pentru repararea in­timă de însămînţare. tregului utilaj ce va fi fo-Pentru ca lucrările să se rosit în campania de însă- ÎN JUDEWL втПА-NASĂ. NUMAI CU INTENȚII NU SE PREGĂTESC OGOARELE DE TOAMNA ACUM TREI DECENII. Războiul devenea o tragică realitate Sunt în istorie momente pe care memoria le pierde sau le reţine doar undeva într-un ungher, ca fapte ce, mai devreme sau mai tîrziu, vor intra irevocabil în do­meniul arhivei. După cum sunt altele care prin semnificaţia lor, sublimă sau tragică, crestează ur­me de neşters, brazde adinei în conştiinţa omenirii. Acum trei decenii, războiul, cel de-al doilea război mondial, a­­ceastă cea mai cumplită şi mai barbară conflagraţie din cite a cu­noscut omenirea, devenea o tragică realitate. Să rememorăm cîteva din ele­mentele dramei. 1 septembrie 1939. Sub paravanul unui absurd pre­text, trupele îmbrăcate în uni­forme verzi cenuşii ale lui Hitler, aceleaşi trupe care, mărşăluind în pas de gîscă, aveau să invadeze la scurtă vreme întreaga Europă şi s-o scalde în singe, treceau fron­tiera Poloniei, în mai puţin de două săptămîni ţara legendarului Kosciusko era prefăcută în ruine. Armata poloneză, înfrîntă, şi popu­laţia înspăimîntată de crunta soartă ce avea s-o aştepte, luau, cît le sta în putinţă, drumurile exilului. Am văzut noi înşine aceşti oa­meni porniţi în căutare de adăpost paşnic şi cărora România le-a dat găzduire. N-a trecut decît puţină vreme şi în viitoarea războiului au fost atrase alte ţări şi alte popoare. Au fost cotropite, rînd pe rînd, Belgia, Olanda, Danemarca, Iugo­slavia, Norvegia, Grecia. A fost grav încălcată Franţa, iar Anglia avea să suporte ani în şir teroarea bombardamentelor aeriene şi a­­meninţarea invaziei. La 22 iunie 1941 se declanşa răz­boiul antisovietic. Şi evenimentele s-au derulat, implacabil, în sensul pe care-l cu­noaştem. Germania hitleristă a­­gresoare a fost înfrîntă. La sfirşi­­tul războiului bilanţul era tragic : zeci de milioane de vieţi distruse. ■ N. POPESCU-BOGDANEŞTI (Continuare în pag. a 4-a) Folclorul stăpîn pe oraş Consemnăm, un eveniment unic în istoria de o jumătate de mileniu a urbei lui Bucur , cea mai strălucitoare defilare a portului popular. Pe marile bulevarde în faţa blocurilor am văzut scaune scoase la porţi. Oamenii şi-au adus inimile mai aproape de cortegiu. Junii din Scheiul Braşovului care au deschis, călări, alaiul sunt descendenţii vitejilor cu buzdugane care l-au ajutat pe VIRGIL TOSO (Continuare în pag. a 2-a)

Next