Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)
1969-09-02 / nr. 104
SATUL LOCAL ST otidian editat de Uniunea Națională a ANUL I Nr. 104 Marți 2 septembrie 1969 4 PAGINI —30 BANI A plouat mult anul acesta în judeţul Teleorman şi nu cred să existe sat unde intervalul dintre două ploi bune să fi depăşit 15—20 de zile. Recoltele strînse pînă acum şi producţiile mari ce se prelimină la culturile de toamnă sînt atît rezultatul agrotehnicii aplicate, cit şi al precipitaţiilor abundente, căzute la timp. Dar frecvenţa aproape ideală a ploilor ne permite, totodată, să comparăm culturile şi să apreciem, în cunoştinţă de cauză, dacă irigaţiile sunt o metodă agrotehnică de ciispeciare, aş spune — buna orientare de anul trecut a uniunii cooperatiste judeţene şi a sucursalei Băncii Agricole. De acord cu unităţile beneficiare, cele două instituţii au afectat, în 1968, hidroamelioraţiilor 24 de milioane de lei, sumă ce reprezintă 50 la sută din totalul creditelor pe termen lung repartizate cooperativelor agricole din judeţ, îmbunătăţirilor funciare li s-au alocat şi în acest an un procent însemnat din creditele destinate investiţiilor. CÎND APA TRECE, iar creditele rămîn ...în bancă, paguba e sigură cumstanţă, necesară , doar în anii secetoşi, sau cu precipitaţii insuficiente, or sînt, dimpoivă, o constantă a agriculturii moderne, în condiţiile pedoclimatice ale celei mai mari părţi a ţării noastre. Numeroşi ţărani cooperatori din Teleorman, judeţ în care se irigă, deocamdată, doar vreo 27 500 de hectare susţin ca justă ultima alternativă. Afirmaţie îndreptăţită, sprijinită pe fapte de necontestat. Primind o udare sau două, după nevoi, atunci cînd umiditatea solului era mai redusă, sau cînd stadiul de vegetaţie a plantelor pretindea un consum maxim de apă, culturile irigate, îndeosebi porumbul şi lucerna, ca să nu mai rbim de legume, dauColte cu 30 pînă la 80 la sută mai mari decit producţiile obţinute de la culturile neirigate. Se confirmă — în condiţii Au avut prioritate şantierele relativ mari ale asociaţiilor intercooperatiste. Astfel, cooperativele Cetatea din Turnu Măgurele şi Dunărea din Ciuperceni, care amenajează împreună o suprafaţă de 130 de hectare, au fost creditate cu aproape 11 milioane de lei, în ultimii doi ani. Sume importante a primit şi o asociaţie formată din şapte cooperative care şi-au propus să amenajeze şi să exploateze în comun 2 075 de hectare. De altfel s-au repartizat credite oricărei cooperative care a făcut dovada că are posibilităţi de a amenaja teren pentru irigat şi nu poate acoperi cu mijloace financiare proprii costul lucrărilor și al utilajelor. M. CALIANU (Continuare în pag. a 3-a) MÎINE, SATELE NOASTRE VOR FI ORAŞE In concepţia specifică orînduirii noastre sociale — urbanizarea implică crearea unor astfel de condiţii în construcţia şi înzestrarea localităţilor încît să poată fi treptat satisfăcute cerinţe sporite de viaţă civilizată pentru toţi cetăţenii patriei noastre. Pe baza unui program unitar de acţiuni planificate, se va putea astfel trece la o înzestrare tot mai corespunzătoare a tuturor localităţilor ţării cu clădiri şi echipări care vor fi în măsură să asigure îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de locuire, de cultură şi de servicii obşteşti, de recreare şi de circulaţie pentru locuitorii acestora. O astfel de înzestrare treptată şi echilibrată a tuturor localităţilor urbane şi rurale, considerate în mod intercondiţionat şi ca elemente constitutive ale organismului teritorial unitar al întregii ţări, va contribui — printre altele — şi la ştergerea succesivă a Prof. arh. G. GUSTI vicepreşedinte al Comitetului pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare diferenţelor ce mai persistă între oraş şi sat. Avînd la bază consecinţele favorabile determinate de acţiunea generalizată a colectivizării agriculturii şi de noua organizare îmbunătăţită administrativ-teritorială a ţării, reconstrucţia satelor noastre se desfăşoară într-un ritm susţinut şi pe baza unor principii înnoitoare. Printre aceste principii trebuie subliniat în mod deosebit cel al sistematizării teritoriului şi localităţilor. Astfel, în cadrul satelor în plină reconstrucţie trebuie asigurată o treptată folosire mai intensivă a terenului, utilizarea lui raţională şi integrală. Odată cu creşterea densităţii de ocupare a vetrei se impune şi o restrîngere a limitei acesteia, o împărţire judicioasă a construcţiilor în zone cu folosinţe specializate, de producţie, de locuire, de utilităţi obşteşti şi de recreare. Numai în acest fel se vor putea găsi mijloacele corespunzătoare pentru o treptată înzestrare a localităţilor cu construcţii social-culturale şi cu echipări tehnico-edilitare — în primul rînd drumuri şi reţele de energie electrică, în al doilea rînd alimentare cu apă şi canalizare — în condiţii de eficienţă economică cît mai ridicată. Gruparea satelor noastre în noile comune, sporite ca număr de locuitori şi forţă economică, şi studiul dezvoltării acestor sate în cadrul sistematizării întregii comune de care aparţin creează condiţii suplimentare pentru ca, în această formă de cooperare pe plan administrativ-teritorial, să poată fi îndeplini(Continuare în pag. a 2-a) PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUŞESCU IN VIZITĂ Ш IRAK Luni dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi a Maiestăţii Sale împărăteasa Iranului va face o vizită oficială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Mohamed- Vaziri, însărcinat cu afaceri adinterim al Iranului la Bucureşti, şi membri ai ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era ar borat drapelul de stat ale Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni al Capitalei aflaţi pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat. (Agerpres) Poate mai mult decit în alte părţi ale ţării, în zona premontană şi deluroasă din nordul Ardealului, răgazul dintre treieriş şi începerea însămînţărilor de toamnă este foarte scurt. Acest lucru este caracteristic şi judeţului Bistriţa-Năsăud, unde s-a confirmat ani de-a rîndul faptul că producţiile cele mai bune de grîu se obţin în acele locuri unde însămînţatul începe în a doua decadă a lunii septembrie şi se termină în primele zile a lunii octombrie. în mod practic, începerea pregătirilor pentru însămînţările de toamnă se desfăşoară de mai bine de o lună de zile, o dată cu executarea arăturilor de vară şi cu condiţionarea seminţelor. La cooperativa agricolă Monor este pregătită mai bine de jumătate din suprafaţa ce va fi cultivată cu grîu, iar sămînţa a fost asigurată în întregime. La Uriu, Reteag, Ciceu-Mihăieşti prepoată desfăşura într-un timp scurt, conducerile întreprinderilor de mecanizare a agriculturii Bistriţa şi Şieu-Odorhei au mîntări. Dar situaţia în ansamblu, privind pregătirile pentru următoarea campanie, este necorespunzătoare în acest judeţ, dacă avem în vedere timpul scurt care a rămas pînă la începerea din plin a însămînţărilor. „Vrem ca pînă la 15 septembrie să avem pregătit terenul pe mai bine de 60 la sută din suprafaţa ce urmează a fi însâminţată“ , ne-a declarat tovarăşul inginer Ioan Şerban, directorul adjunct al Direcţiei agricole judeţene. Dar de la intenţie şi pînă la realizări mai e un drum lung de parcurs, ţinînd seama că pînă în ziua de 27 august, din cele 19 500 hectare cît urmează să fie însămînţate au fost pregătite doar 4 000. în unele cooperative agricole — Sîntioara, Monor, s-au arat doar între 5—10 hectare. Rămînerea în urmă la executarea arăturilor se datoreşte faptului A. PERIDE corespondentul „Satului socialist" găuirile sînt avansate şi se luat din timp măsurile neaşteaptă doar epoca apcesare pentru repararea intimă de însămînţare. tregului utilaj ce va fi fo-Pentru ca lucrările să se rosit în campania de însă- ÎN JUDEWL втПА-NASĂ. NUMAI CU INTENȚII NU SE PREGĂTESC OGOARELE DE TOAMNA ACUM TREI DECENII. Războiul devenea o tragică realitate Sunt în istorie momente pe care memoria le pierde sau le reţine doar undeva într-un ungher, ca fapte ce, mai devreme sau mai tîrziu, vor intra irevocabil în domeniul arhivei. După cum sunt altele care prin semnificaţia lor, sublimă sau tragică, crestează urme de neşters, brazde adinei în conştiinţa omenirii. Acum trei decenii, războiul, cel de-al doilea război mondial, această cea mai cumplită şi mai barbară conflagraţie din cite a cunoscut omenirea, devenea o tragică realitate. Să rememorăm cîteva din elementele dramei. 1 septembrie 1939. Sub paravanul unui absurd pretext, trupele îmbrăcate în uniforme verzi cenuşii ale lui Hitler, aceleaşi trupe care, mărşăluind în pas de gîscă, aveau să invadeze la scurtă vreme întreaga Europă şi s-o scalde în singe, treceau frontiera Poloniei, în mai puţin de două săptămîni ţara legendarului Kosciusko era prefăcută în ruine. Armata poloneză, înfrîntă, şi populaţia înspăimîntată de crunta soartă ce avea s-o aştepte, luau, cît le sta în putinţă, drumurile exilului. Am văzut noi înşine aceşti oameni porniţi în căutare de adăpost paşnic şi cărora România le-a dat găzduire. N-a trecut decît puţină vreme şi în viitoarea războiului au fost atrase alte ţări şi alte popoare. Au fost cotropite, rînd pe rînd, Belgia, Olanda, Danemarca, Iugoslavia, Norvegia, Grecia. A fost grav încălcată Franţa, iar Anglia avea să suporte ani în şir teroarea bombardamentelor aeriene şi ameninţarea invaziei. La 22 iunie 1941 se declanşa războiul antisovietic. Şi evenimentele s-au derulat, implacabil, în sensul pe care-l cunoaştem. Germania hitleristă agresoare a fost înfrîntă. La sfirşitul războiului bilanţul era tragic : zeci de milioane de vieţi distruse. ■ N. POPESCU-BOGDANEŞTI (Continuare în pag. a 4-a) Folclorul stăpîn pe oraş Consemnăm, un eveniment unic în istoria de o jumătate de mileniu a urbei lui Bucur , cea mai strălucitoare defilare a portului popular. Pe marile bulevarde în faţa blocurilor am văzut scaune scoase la porţi. Oamenii şi-au adus inimile mai aproape de cortegiu. Junii din Scheiul Braşovului care au deschis, călări, alaiul sunt descendenţii vitejilor cu buzdugane care l-au ajutat pe VIRGIL TOSO (Continuare în pag. a 2-a)